Etichetă: Beatles

  • Au venit, au cântat, au cucerit

    La scurt timp dupa triumful lor in Marea Britanie, cei patru Beatles iau cu asalt America. Muzica lor e o inspiratie pentru toti adolescentii lumii.
    Iadul s-a dezlantuit la aterizarea, vineri, 7 februarie 1964, 13:20, pe aeroportul John F. Kennedy din New York, avionului ce aducea un grup pop din Marea Britanie numit The Beatles. Mii de fani adolescenti – multi purtand peruci Beatles si celebrele insigne cu Beatles – au inceput sa cante, sa tipe, si sa fluiere. Pe cand membrii formatiei coborau din avion, fetele din multime au inceput sa sara in sus scadand "Ii vrem pe Beatles!" Unele lesinau, altele isi smulgeau parul cuprinde de isteria colectiva care avea sa se cheme "Beatlemania".
    Cantecul lor I Want To Hold Your Hand aflandu-se in fruntea topului american, venisera la New York pentru a aparea de trei ori in celebra emisiune TV a lui Ed Sullivan
    Reels, jigs, blues si rock 
    The BeatlesGeorge Harrison, John Lenon, Paul McCartney si Ringo Starr – proveneau din familii de muncitori din Liverpool. Aveau putin peste 20 de ani si nici unul nu luase vreodata lectii de muzica. Ei reusisera sa creeeze insa o adevrata revolutie muzicala prin exuberanta liniei lor melodice noi – "new sound".
    Muzica lor era o stimulanta impletire de stiluri – cele ale unor vedete rock americane ca Elvis Presley, Bill Haley si Little Richard, muzica britanica de varieteu, melodii marinaresti, country si western, blues, cantece scotiene (reels) si irlandeze (jigs). Toate aceste ritmuri puteau fi auzitein Liverpool pe discuri sau la radio. Inspirati de energia frusta a ritmurilor Beatles si de exemplul vedetelor americane de rock’n’roll, mii de tineri de ambele parti ale Atlanticului s-au razvratit – o vreme, cel putin – impotriva modelelor oferite de parinti, astfel incat nu se mai multumeau cu tunsorile scurte ori cu slujbele obisnuite cu program de la 9 la 5 din birouri si magazine. Nu-si doreau decat o chitara si un microfon pentru ca – asa credeau – ar fi putut si ei astfel sa dobandeasca bogatie si faima la 20 de ani. Temele erau neglijate, adolescentii alcatuiau formatii proprii, isi scriau singuri cantecele, isi lasau parul lung si sperau sa fie "descoperiti" de vreun cautator de talente. Pentru cei mai multi insa, rebeliunea si dorinta de a-si vedea numele scris cu litere voluminoase au sfarsit in frustrare si dezamagire. 
    Cu cateva luni inainte de vizita in America, The Beatles starnisera senzatie in societatea si lumea muzicala din Marea Britanie. Cu o toamna in urma cantasera la Royal Command Variety Performance, unde John Lennon spusese publicului, din care faceau parte si Regina Mama si Principesa Margareta, sa-si "scuture bijuteriile in loc sa apalude". La intoarcerea dintr-un turneu rasunator din Suedia, fusesera asaltati de mii de femei exaltate la aeroportul Heathrow din Londra. Dar nimic nu a fost ca primirea isterica de pe aeroportul Kennedy. In primul rand baietii au fost nevoiti sa fata fata unei armate de 200 de ziaristi la terminalul principal. Intrebarile indiscrete ale reporterilor si raspunsurile baietilor – inteligente, obraznice si nonconformiste – au dat tonul intregului turneu al grupului, care avea sa cunoasca o publicitate extraordinara. "Ne cantati ceva?" au cerut reporterii. "Intai platiti-ne!" a venit prompt raspunsul.  "Aveti de gand sa luati ceva deosebit acasa cu voi?" "Da, Centrul Rockefeller!" "Ce parere aveti despre Beethoven?" "Suntem innebuniti dupa el – mai ales dupa poeziile lui!"
    De la aeroport au fost escortati de politie pana la impunatorul Plaza Hotel, unde au primit o telegrama – "Bun venit in America!" – de la singurul lor idol din lumea cantaretilor, Elvis Presley, "Regele neconstestat al rock’n’roll-ului". Beatles ocupau intregul etal 12 al hotelului; afara, in strada, politia formase cordoane care tineau la distanta sutele de amiratori exaltati ce fluturau pancarte si scandau: "Ii vrem pe Beatles! Ii vrem pe Beatles!" De nenumarate ori fanii au incercat sa forteze baricadele, si politistii i-au impins inapoi. Politistii patrulau continuu coridoarele hotelului ca sa protejeze grupul de frenezia tinerilor admiratori. 

    beatles

    Ed Sullivan, personalitate a televiziunii americane(centru), cu Ringo, George, John si Paul. Peste 75 de milioane de oameni i-au vazut pe Beatles prima data in direct la o televiziune americana.

    Duminica, 9 februarie seara, The Beatles au iesit cu greu din hotel si au fost condusi la un studio TV pentru prima aparitie in direct la Ed Sullivan. Au cantat 6 melodii, iar Saturday Evening Post avea sa-i descrie ca pe "niste spiridusi simpatici si atragatori". Triumful in primul turneu american a fost complet cand si-au vazut discurile urcand pe primele 5 pozitii in topuri. Aveau sa mai faca o vizita sase luni mai tarziu, apoi din nou in 1965 si 1966. A urmat un regres. Intr-un interviu dat revistei Evening Standard din Londra si reluat in SUA, John Lennon spunea: "The Beatles sunt mai cunoscuti decat Christos." Afirmatia a stranit un scandal de proportii, mai ales in zonele fundamentalist crestine din sudul si vestul Americii. Unele statii radio au incetat chiar sa mai transmita melodiile lor, iar DJ-ii dadeau petreceri la care discurile Beatles erau zdrobite si aruncate in foc. The Beatles incepusera sa simta ca succesul lor avea un pret. In mai 1966, au dat ultimul concert pe scenele britanice, iar in august concertul de adio la San Francisco. Nemultumiti de felul in care erau priviti – "ca niste maimute la gradina zoologica", se plangea Harrison -, s-au concentrat doar asupra albumelor produse in studio. Popularitatea imensa a cantecelor Sergeant Pepper’s Lonley Hearts Club Band si Abbey Road, ca si a desenului animat Yellow Submarine, a asigurat formatiei The Beatles un loc de frunte in topul celor mai vandute discuri din istorie. De atunci nu au mai aparut niciodata impreuna intr-un concert live. Activitatea lor individuala, muzicala si personala, ii va mentine insa in atentia publica ani la rand. 

    sursa: Cand, unde & cum s-a intamplat, Editura Reader’s Digest 

  • The Beatles

    In 1959 membrii unei trupe rock-and-roll numite Johnny and the Moondogs isi cautau un nume nou, cu priza la public. Conducatorul grupului, John Lennon, era admirator al grupului pop american Buddy Holly and the Crickets, asa ca a inceput sa se joace cu diferite nume de insecte, pana cand, cum povestea el insusi, "m-am gandit la carabusi (beetles). In gluma, m-am hotarat sa scriu cuvantul Beatles ca sa semene cu muzica beat!"
    Un prieten propune ca trupa sa se cheme Long John and the Silver Beatles. John Lennon nu vrea sa i se spuna "Long John", dar nu are nimic impotriva carabusilor argintii, Silver Beatles. In 1960, in timp ce cantau in cluburile din Hamburg, numele va fi scurtat ajungand la forma in care grupul avea sa devina celebru. 

    Intr-o dupa amiaza, in octombrie 1961, un adolescent in geaca neagra de piele si blugi intra intr-un magazin de discuri din Liverpool si cere un disc produs in Germania intitulat My Bonnie. Patronul, Brian Epstein, il intreaba cine a scos albumul. "Nu cred sa fi auzit de ei", ii raspunde tanarul. "L-a scos un grup numit The Beatles." In lunea urmatoare doua fete vor sa cumpere un disc al trupei cu nume ciudat. Epstein intreaba in stanga si in dreapta despre The Beatles. Afla ca sunt o trupa locala care s-a intors recent de la Hamburg si canta acum la The Cavern, un club de jazz din Liverpool. 

    Early Promotional Posters    Another Early Promo Poster

    Dupa cateva zile, Epstein coboara niste trepte soioase si intra intr-un subsol imen si intunecos, intesat cu vreo 200 de tineri ce danseaza dezlantuiti. Si pentru ca "localul era igrasios si urat mirositor", Epstein e pe punctul de a pleca, cand pe scena isi fac aparitia The Beatles. Desi i se parusera murdari si ciufuliti, Epstein avea sa spuna ca nu mai auzie muzica precum a lor. 

    Dupa ce i-a vazut prima data pe Beatles la The Cavern, in Liverpool, Brian Epstein scria: ”Se intorceau cu spatele la public… faceau glume intre ei… Mi-au placut improvizatiile lor si am fost fascinat de… muzica noua, cu ritmul ei de bas rasunator.”

    Curand Epstein devine managerul personal al trupei si, impreuna cu producatorul de discuri George Martin, se apuca sa le modeleze cariera muzicala. Ringo Starr il va inlocui pe bateristul initial al trupei, Pete Best, a carui percutie nu li se parea destul de puternica. Grupul scoate primul album britanic in octombrie 1962. Love me do era inregistrat pe fata A, iar pe revers, P. S. I love you. Era inceputul unui parteneriat care, in urmatorii 5 ani, avea sa vanda peste 200 de milioane de discuri. 

    Lui Brian Epstein, care suferea de crize acute de depresie, anii acestia ii vor aduce nefericire si disperare. Incepe de la o vreme sa ia somnifere si antidepresive si moare in cele din urma din cauza unei supradoze in locuinta sa de burlac din Londra in august 1967. Nu implinise inca 33 de ani. 

    Dezbinati de ciocniri de personalitate si de conflicte financiare si juridice, The Beatles se destrama in decembrie 1970. Cei patru continua sa compuna, dar fiecare in stilul sau. Paul McCartney – casatorit cu americanca Linda Eastman, care schimbase fotografia pe muzica – isi alcatuieste propriul grup de succes, Wings, la inceputul anilor `70 si inregistreaza 25 de hituri. 

    Si Ringo Starr va scoate propriile albume de succes. El se va casatori cu actrita de origine germana Barbara Bach si va aparea in cateva filme. George Harrison – insurat si patron al unei companii discografice – lanseaza o serie de hituri solo si apare in concerte de caritate. John Lennon urmeaza o cariera solo si, impreuna cu sotia sa Yoko Ono, artista si cantareata pop japoneza, se angajeaza intr-o campanie excentrica de promovare a pacii in lume. 

    Urmeaza tragedia. Luni 8 decembrie 1980, la 22:30, Lennon se intorcea la apartamentul sau din Manhattan de la o sedinta de inregistrari intr-un studio din New York, ce durase toata ziua. Cand a iesit din limuzina, un tanar care il astepta afara a strigat "Hei John!" Barbatul a alergat spre el si a tras cinci gloante in Lennon de la foarte mica distanta. Lennon a fost dus imediat la spital, unde s-a constatat ca murise deja. Asasinul – Mark David, agent de paza ramas somer – s-a predat politiei. Motivul, a spus el, fusese dorinta de a deveni la fel de celebru ca Lennon

    sursa: www.theguardian.com

    www.jewishcurrents.org

    www.collider.com

    www.nytimes.com