În 1959 membrii unei trupe rock-and-roll numite Johnny and the Moondogs își căutau un nume nou, cu priză la public. Conducătorul grupului, John Lennon, era admirator al grupului pop american Buddy Holly and the Crickets, așa că a început să se joace cu diferite nume de insecte, până când, cum povestea el însuși, „m-am gândit la cărăbuși (beetles). În glumă, m-am hotărât să scriu cuvântul Beatles ca să semene cu muzica beat!”

Un prieten propune ca trupa să se cheme Long John and the Silver Beatles. John Lennon nu vrea să i se spună „Long John”, dar nu are nimic împotriva cărăbușilor argintii, Silver Beatles. În 1960, în timp ce cântau în cluburile din Hamburg, numele va fi scurtat ajungând la forma în care grupul avea să devină celebru.

 

Într-o după-amiază, în octombrie 1961, un adolescent în geacă neagră de piele și blugi intră într-un magazin de discuri din Liverpool și cere un disc produs în Germania intitulat My Bonnie. Patronul, Brian Epstein, îl întreabă cine a scos albumul. „Nu cred să fi auzit de ei”, îi răspunde tânărul. „L-a scos un grup numit The Beatles.” În lunea următoare două fete vor să cumpere un disc al trupei cu nume ciudat. Epstein întreabă în stânga și în dreapta despre The Beatles. Află că sunt o trupă locală care s-a întors recent de la Hamburg și cântă acum la The Cavern, un club de jazz din Liverpool.

 

Early Promotional Posters    Another Early Promo Poster

 

După câteva zile, Epstein coboară niște trepte soioase și intră într-un subsol imens și întunecos, înțesat cu vreo 200 de tineri ce dansează dezlănțuiți. Și pentru că „localul era igrasios și urât mirositor”, Epstein e pe punctul de a pleca, când pe scenă își fac apariția The Beatles. Deși i se păruseră murdari și ciufuliți, Epstein avea să spună că nu mai auzise muzică precum a lor. 

 

După ce i-a văzut prima dată pe Beatles la The Cavern, în Liverpool, Brian Epstein scria: „Se întorceau cu spatele la public… făceau glume între ei… Mi-au plăcut improvizațiile lor și am fost fascinat de… muzica nouă, cu ritmul ei de bas răsunător.”

Curând Epstein devine managerul personal al trupei și, împreună cu producătorul de discuri George Martin, se apucă să le modeleze cariera muzicală. Ringo Starr îl va înlocui pe bateristul inițial al trupei, Pete Best, a cărui percuție nu li se părea destul de puternică. Grupul scoate primul album britanic în octombrie 1962. Love me do era înregistrat pe fața A, iar pe revers, P. S. I love you. Era începutul unui parteneriat care, în următorii 5 ani, avea să vândă peste 200 de milioane de discuri.

Lui Brian Epstein, care suferea de crize acute de depresie, anii aceștia îi vor aduce nefericire și disperare. Începe de la o vreme să ia somnifere și antidepresive și moare în cele din urmă din cauza unei supradoze în locuința sa de burlac din Londra în august 1967. Nu împlinise încă 33 de ani.

Dezbinați de ciocniri de personalitate și de conflicte financiare și juridice, The Beatles se destramă în decembrie 1970. Cei patru continuă să compună, dar fiecare în stilul său. Paul McCartney — căsătorit cu americanca Linda Eastman, care schimbase fotografia pe muzică — își alcătuiește propriul grup de succes, Wings, la începutul anilor `70 și înregistrează 25 de hituri.

Și Ringo Starr va scoate propriile albume de succes. El se va căsători cu actrița de origine germană Barbara Bach și va apărea în câteva filme. George Harrison — însurat și patron al unei companii discografice — lansează o serie de hituri solo și apare în concerte de caritate. John Lennon urmează o carieră solo și, împreună cu soția sa Yoko Ono, artistă și cântăreață pop japoneză, se angajează într-o campanie excentrică de promovare a păcii în lume.

Urmează tragedia. Luni 8 decembrie 1980, la 22:30, Lennon se întorcea la apartamentul său din Manhattan de la o ședință de înregistrări într-un studio din New York, ce durase toată ziua. Când a ieșit din limuzină, un tânăr care îl aștepta afară a strigat „Hei John!” Bărbatul a alergat spre el și a tras cinci gloanțe în Lennon de la foarte mică distanță. Lennon a fost dus imediat la spital, unde s-a constatat că murise deja. Asasinul — Mark David, agent de pază rămas șomer — s-a predat poliției. Motivul, a spus el, fusese dorința de a deveni la fel de celebru ca Lennon.

 

 

sursa: www.theguardian.com

 

www.jewishcurrents.org

 

www.collider.com

 

www.nytimes.com