De aceea, daca plamanii tai nu reusesc sa asimileze particulele de oxigen ale Afrimlumii, daca nu ai pus o bucata din puzzle la locul sau, risti sa nu il intelegi, sa pleci nemultumit din sala, ca un copil care isi pierde rabdarea cu partenerii de joaca, sa te sufoci din cauza suprematiei nonconformismului sau sa il contesti pentru ca este altfel. Dar, indiferent de starea postvizionare, un lucru este sigur. Nu ai cum sa uiti un spectacol de teatru regizat de catre Radu Afrim. Decorurile, muzica, miscarea scenica, jocul actorilor te vor urmari, isi vor face loc in discutiile cu prietenii, in somnul de dupa-amiaza, in minutele rezervate pauzei de cafea, in momentele tale de singuratate si te vor indemna la visare, la contemplarea detasata a propriei vieti, la atatarea propriei nebunii.

Din colectia speciala de spectacole a lui Radu Afrim face parte si piesa clasica semnata de catre William Shakespeare, Visul unei nopti de vara si pusa in scena la Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi. Multe s-au spus despre acest spectacol de la premiera sa din primavara lui 2012. Unii cred cu tarie ca este o confirmare a ingeniozitatii si originalitatii regizorului recunoscut pentru extravaganta, exostismul si irepetabilitatea sa. Altii, dimpotriva, mormaie cum ca de aceasta data a exagerat mult, a plusat acolo unde ar fi trebuit sa puna punct si a neglijat ceea ce ar fi trebuit sa sublinieze. Un lucru este, insa, sigur. Cei care stiu textul lui Shakespeare, greu il mai recunosc pe acest clasic al dramaturgiei universale, iar cei care nu au citit, pana in momentul vizionarii, Visul unei nopti de vara pot, la fel de bine sa creada, daca uita ce apare scris pe afise si pe biletele de intrare, ca textul, ca si regia, este unul semnat de catre Radu Afrim insusi. Asadar, spectacolul Visul unei nopti de vara aflat in programul Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi striga prin fiecare nuanta din vocea actorilor, prin fiecare indicatie regizorala materializata in fiecare personaj, prin fiecare element din decor, prin fiecare nota care compune coloana sonora, numele lui Radu Afrim. 

Folosindu-se de subtilitatile si proprietatile metalimbajului, Visul unei nopti de vara regizat de catre Radu Afrim, este el insusi un metaspectacol, un spectacol care analizeaza simbolurile si structurile piesei clasice din care isi trage radacinile. Numele personajelor se pastreaza, unele replici pot fi recunoscute de catre cititorii fideli de dramaturgie, intriga este aceeasi, in esenta, dar cadrul si felul in care se desfasoara actiunea, identitatea protagonistilor se supun Afrimtransformarii si isi demonstreaza compatibilitatea cu modernitatea, cu societatea definita de diversitate in care cu totii traim. Astfel, actiunea se muta in Atena anului 2012, padurea shakesperiana este traspusa intr-un bar cosmopolit cu o firma luminoasa mai mult decat relevanta, Forest, iar personajele se confrunta cu toate dramele si provocarile societatii contemporane: diversitatea sexuala, criza economica, nevoia de divertisment, superficialitatea emotionala, clara stratificare sociala.

Distributia din Visul lui Afrim este si ea una care surprinde prin diversitate si originalitate. Regizorul a ales, asa cum si-a obisnuit deja publicul, sa imbine experienta cu speranta, tineretea cu maturitatea. Personajele lui Shakespeare sunt preluate in functie de complexitate, importanta si potential de a suprinde si de a soca, pe alocuri, atat de catre actori aflati in plina incercare de a se afirma, cat si de catre actori deja consacrati, legati printr-o relatie de familiariate de public. Theseu, Egeu, Lysander, Demetrius, Philostrat, Gutuie, Blandu, Fundulea, Flaut, Botisor, Subtirelu, Hipouta, Hermia, Helena, Oberon, Titania, Puck, Fir de Paianjen, Mazariche, Fluturas sunt cateva dintre numele de botez pe care William Shakespeare le-a ales pentru eroii sai si pe care Radu Afrim le-a atribuit actorilor nationalului iesean pentru a le purta aproape trei ore pe scena intr-un spectacol care nu seamana cu nici un alt spectacol gandit dupa o piesa a clasicului dramaturgiei universale. Norocosii, Loredana Cosovanu, Vlad Volf, Andrei Grigore Sava, George Cocos, Doru Aftanasiu, Anne-Marie Chertic, Cosmin Maxim, Livia Iorga, Ovidiu Ivan, Dumitru Nastrusnicu, Catalin Stefan Mindru, Horia Verives, Daniel Busuioc, Catalina Antal, Ionut Cornila, Cristina Padurariu, Diana Roman, Anca Pascu, Alexandra Acalfoae, Loredana Bran, Tatiana Grigore, Cristina Hohan, Minodora Lungu, Madalina Munteanu, Amalia Olaru, Sebastian Albisteanu, Andrei Bibire, Daniel Chirila, Alex Iurascu, Radu Homiceanu au stiut sa si le insuseasca cu firesc si, in acelasi timp, cu originalitate, surprinzandu-i pe cei din sala si trezindu-le sentimentul de familiaritate.

Padurea, respectiv barul Forest, ofera spatiul pentru descatusarea unor personalitati impresionante si pentru teserea unor intrigi care isi vor pastra intotdeauna aerul de actual, indiferent de perioada in care isi vor gasi locul. Povesti de dragoste, afaceri de familie si numere de cabaret le dezvaluie celor din sala mai multe lumi cuprinse in acelasi desfasurator. Radu Afrim reuseste sa aduca idilele ale caror protagonisti sunt Lysander, Demetrius, Hermia si Helena in atmosfera unui bar supraaglomerat din cauza incarcaturii sexuale, a diversitatii numerelor artistice oferite si a amestecului de influente. Privindu-i alegerile pe care le-a facut impreuna cu scenograful Iuliana Vaslan, ca spectator nu te poti hotari intre baroc, modern si burlesc. Tehnica postmodernista de care Afrim se foloseste te ajuta, insa, sa intelegi ca nu este vorba despre o alegere, ci despre o asimilare, o acceptare a intregului diversitatii.

Actorii care insufletesc personajele shakesperiene in piesa regizata de catre Radu Afrim resusesc sa faca echipa pentru a crea atmosfera unei piese clasice ajunsa in perioada sa de razvratire, de altfel. Desi sunt nume care se remarca mai mult decat altele, la finalul reprezentatie nu se poate spune ca vreun personaj nu a fost reprezentat pe masura. E drept, insa, ca li se potrivesc rolurile ca niste aterego-uri in cautare de matca, in special actorilor Horia Verives, Doru Aftanasiu, Anne-Marie Chertic, Catalin Stefan Mindru, Ionut Cornila, Vlad Volf. Astfel, Doru Aftanasiu este un Theseu plin de el si fin cunoscator al dedesubturilor lumii oamenilor de afaceri rau famati, Vlad Volf un indragostit-prada usoara pentru nehotarare si seductie insistenta iar Ionut Cornila un tata isteric si interesat.

Cu radacini vintage, cu stralucire de glob disco si cu accente de burlesc, cu structura de spectacol de cabaret, cu un generos amestec de muzica, dans, imagine, Shakespeare, Afrim, postmodernism, spectacolul Visul unei nopti de vara este o calatorie pentru care stii sigur ca ti-ai luat bilet, dar care te surprinde cu fiecare secventa care iti trece prin fata ochilor, prin sticla propriei perceptii, a propriei deschideri si a propriei disponibilitati de a invata, de a cunoaste, de a explora, de a intelege. Nu iti garanteaza nimeni ca iti va placea pana la limita adoratiei si a dependentei, dar cu siguranta poti fi convins ca nu vei mai pleca acelasi spectator de teatru din sala. A merge la un spectacol regizat de catre Radu Afrim este ca si cum ti-ai testa limitele deschizandu-ti parasuta propriului gust si sarind in neantul povestii care ascunde alte si alte povesti.