Dupa prima intalnire cu teatrul a devenit clar ca vreau sa fac meseria asta pentru tot restul vietii. Pentru mine a fi actor inseamna in primul rand a inova, a avea curajul de a arata ceva diferit oamenilor, cateodata chiar cu riscul de a nu fi placut.
E greu pentru un tanar sa intre pe scenele consacrate?
In momentul de fata casting-urile publice pe scenele consacrate sunt extrem de rare, iar de angajari nici nu se poate pune problema. Criza economica a transat pe masa sacrificiului cultura in asa fel incat momentan refugiul tinerilor actori sunt spatiile de teatru independent care la randul lor nu sunt usor de accesat.
Care e principala satisfactie pe care ti-o ofera actoria?
Mi-am propus de la inceput sa nu am nici un regret vizavi de ceea ce am sa fac si, momentan, desi am facut compromisuri pe parcurs, pot sa spun, cu riscul de a suna patetic, ca nu am nici un regret si asta conteaza pentru mine foarte mult. Fac ceea ce imi place si asta este un lucru pe care putini oameni il pot zice in ziua de azi, nu simt niciodata ca merg la “ serviciu” si sunt recunoscator pentru asta.
Tu de ce te-ai indragostit de teatru?
Prima data m-am indragostit de… filme, teatrul a venit dupa. Cand eram mic ma uitam la Cinemateca pe TVR la bunici si seara mai ascultam din cand in cand si teatrul radiofonic. Mi-ar placea sa iti zic ca am avut o motivatie rationala, dar adevarul e ca pur si simplu am tanjit sa fac asta si am facut tot ce am putut sa imi indeplinesc visul.
Ce perspective crezi ca sunt – bune sau rele – pentru teatrul/filmul romanesc?
Perspective sunt in primul rand pentru cinematografia romaneasca care este din ce in ce mai vizibila pe plan international si care a oferit in ultimii ani cateva filme de referinta. Teatrul romanesc care desi avut si el success cu nume de referinta la festivale europene, trebuie putin sters de praf si privit cu incredere mai ales “sectorul” de teatru contemporan. Preconceptiile vizavi de “generatia tanara” intretinute din pacate de unii trebuie sa dispara daca teatrul romanesc vrea sa se imbogatesca.
Ce maestri ai avut si care iti sunt modelele?
Am avut norocul sa ma intalnesc cu mai multi profesori de actorie de mare calitate: domnul Nae Iliescu, doamna Valeria Sitaru, domnul Mircea Rusu, domnul Razvan Vasilescu si nu in ultimul rand omul care m-a indrumat pe parcursul celor 4 ani de faculate domnul Florin Zamfirescu.
Marlon Brando, Al Pacino si James Dean sunt modele de referinta pentru mine pentru felul in care toti la timpul lor au revolutionat actoria.
Dupa parerea ta ai o pasiune costisitoare?
Momentan este doar costisitoare in sensul in care imi cosuma mult timp iar rezultatele apar incet, dar am rabdare. Nu ma las eu dezamagit atat de usor.
In clipa in care esti pe scena uiti de lume?
Daca esti concentrat la ceea ce faci normal ca uiti de tot, emotiile si adrenalina care iti inunda corpul cand esti pe scena nu se pot compara cu nimic.
Care este cel mai neobisnuit loc in care ai jucat?
Am jucat in piata centrala la Festivalul Medieval din Sighisoara - unde desi la inceput a fost greu sa ne adaptam - am avut un spectacol foarte bun si am interactionat foarte bine cu publicul.
Daca ar fi sa schimbi ceva in orasul in care traiesti ce ai schimba?
Am tot zis si am sa repet pana ce ma aude cineva. Un teatru si un cinematograf pentru Suceava sunt doua lucruri care ar trebui sa apara cat mai curand posibil. Oamenii de aici merita un spatiu cultural unde pot sa isi relaxeze sufletul si care sa le ofere o alternativa la terapia prin shopping care nu duce lipsa de optiuni.
Oricine poate fi actor?
Nu sunt eu o persoana in masura sa fac o astfel de afirmatie. Cred ca depinde in primul rand cat de mult este respectiva persoana determinata sa urmeze drumul asta si apoi de ce zic altii.
Care erau lecturile copilariei? Primele?
Primele carti de care imi amintesc sunt Legendele Olimpului, Cei Trei Muschetari, Robinson Crusoe.
Cand citeai povesti – sau ti se citeau povesti – in ce personaj te imaginai?
Imi faceam “filmul” in cap in masura in care inaintam cu lectura, iar daca in prima faza empatizam cu eroul principal cu timpul am devenit mai interesat de anti-erou, de personajele negative – le gasesc acuma mult mai interesante si mai bogate.
Acum mai citesti? Care este cea mai recenta carte pe care ai citit-o?
Sunt un mare fan Chuck Palahniuk cel care a scris “ Fight Club” – atat cartea cat si filmul mi-au schimbat total perspectiva pe care o aveam asupra artei. Cel mai recent am terminat de acelasi autor “ Supravietuitorul”.
Sacrificiul, dupa tine, ce inseamna?
Sacrifiul este acel lucru pe care il faci pe moment, dar nu il regreti pe termen lung.
Marea ta calitate care crezi ca este?
Marea mea calitate… Dumnezeule! M-ai blocat total. Cred ca abilitatea de a ma implica cu tot sufletul si pana la final atunci cand am motivatie.
Si marele tau defect?
Am o mare problema cu punctualitatea - sunt momente in care am intarziat mai mult decat trebuia, dar ma tratez.
Ai nostalgia unui alt drum pe care viata ta ar fi putut coti?
Nu nu regret nimic, doar cateodata ma intreb cum ar arata viata mea in alta tara.
La ce lucrezi acum?
Am terminat repetiile la “Romeo si Julieta” in regia Teodorei Campineanu – pe care o sa o joc zilele acestea la Suceava, Miercuri la 19:00 si joi la 17:00 in Cetatea de scaun, iar din toamna, in Bucuresti, lucrez la un documentar si sper sa incep lucrul in curand la o piesa descoperita recent pe care trebuie sa o traduc si pe care sper sa o si regizez.
.
|