|
S-a nascut la Bailesti intr-o familie cu cinci copii, tatal sau s-a numit tot Amza Pellea si a fost directorul cooperativei "Munca Noastra" din Bailesti in anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promotiei de aur a teatrului romanesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul National din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie si Teatrul National din Bucuresti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotati ai scenei romanesti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveana realizeaza, in perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai putin de 14 roluri, intre care Jack Worthing (Ce inseamna sa fii onest, de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie, de Aleksei Arbuzov), Vladica Ilarion (Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimista a lui Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jarolav Hasek), Esteban (Fantana turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creaza alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk in al doilea razboi mondial de Brecht - 1962), Pietro (Umbra de E. Svart - 1963), Manole (Somnoroasa aventura, de Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul (Capul de ratoi de G. Ciprian - 1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov - 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu - 1969), Noah (Arca bunei sperante de I.D. Sarbu - 1970), Hrisanide (Interesul general, de Aurel Baranga - 1972), Hickok (Buffalo Bill si indienii, de A. Kopit - 1973), "inginerul" din Nic Nic.
Pe scena Teatrului National din Bucuresti da viata lui Petre Dinoiu (Comoara din deal, de Corneliu Marcu - 1977) si lui Vlad Tepes (A treia teapa, de Marin Sorescu - 1979).
Ultimul rol creat la teatru il readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizand - in regia lui Gheorghe Harag - personajul batranului mosier Muromski in Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.
***
”Sunt un mare iubitor de poezie. Iubesc cuvantul, sensibilitatea in stare pura de cristal. Dealtfel, am o memorie afectiva si tin minte enorm de multe poezii. Cuvintele imi sunt desteptate, readuse pe buze, de o anume stare sufleteasca pe care mi-a declansat-o initial o poezie.”
***
”Televiziunea este intr-un fel o pacoste: te face popular in cinci minute, pentru ca vrand-nevrand, te baga in casa omului. Dupa ce-am jucat in Mihai Viteazul, unii trecatori ma aratau cu degetul: „uite-l pe Amza Pellea!“. Dupa ce-am aparut la televiziune, altii, mai multi, ma aratau familiar: „uite-l pe Nea Marin!“ Fusesem in vizita, in casa lui, statusem de vorba cu el, in halat si in papuci. In general, televiziunea solicita mai mult pe actor. Un lucru spus in fata camerelor de luat vederi, are mai mult haz pe scena. De fapt, eu la televiziune improvizez.”
”Avem destul de multi spectatori inca nerafinati, inca nepregatiti. Nu trebuie sa dam cu barda in public. El e dispus sa vada orice, dar trebuie sa si inteleaga. Cred ca in spatele modernismului, a cautarilor teribiliste se ascund de fapt neputinte. Ce inseamna ca esti neinteles? Inseamna ca n-ai gasit mijloacele de a te face inteles.”
”Cred ca si eu am devenit cunoscut ca actor datorita filmului. In ”Setea” am avut un rolisor mic. Se pare ca am fost remarcat de specialisti in ”Tudor”, unde jucam pe unul din capitani. Am mai aparut in diverse filme de la ”Neamul soimarestilor” la ”Haiducii”; au urmat ”Dacii”, film in care mi s-au relevat probleme mai complexe. Abordam un personaj despre care spectatorii aveau o imagine preconceputa. Aceeasi problema, amplificata, m-a ingrozit atunci cand s-a apropiat turnarea filmului ”Mihai Viteazul”. Nu puteam nici sa abordez doar datele legendei eroului, nici sa ma suprapun personajului. Cautam puntile de trecere. Munca meticuloasa, complexa. Trebuia calculat totul, de la expresia fetei la ritmul pasilor.”
***
Interviu Amza Pellea - Despre nastrea lui Nea Marin
AMZA PELLEA: "S-ar putea sa existe pericolul ca oamenii sa uite sa rada si sa planga."
invitat in emisiunea lui Florin Piersic, in anul 1979:
sursa: ziarulmetropolis.ro/ agerpress.ro/ cinemagia.ro/ wikipedia.org .
|