|
Intrebat de ce a ales Iasiul pentru a monta din nou „Lucia de Lammermoor”, Andrei Serban a marturisit: „Nu as vrea sa o numesc o reluare a Luciei mele de la Paris, pentru ca ideea centrala pe care o am despre o poveste nu este niciodata terminata, este tot timpul in dezvoltare. Un spectacol nu e gata niciodata, la fel cum viata nu e "gata" decat in moarte. Pentru mine tot procesul de creatie presupune o evolutie care se termina doar in ultima zi de reprezentatie. Chiar si la premiera, lucrurile nu sunt terminate. Pentru asta am venit la Iasi. Si, in plus, pentru ca Lucia nu este o opera romantica, sentimentala, dulceaga, ci o opera cu un subiect violent. Spectatorii, mai ales cei care au trait sub dictatura, sub presiune politica, sub teroare, stiu ce inseamna aceasta experienta, iar cei mai tineri care vad pentru prima oara aceasta opera vor avea, cred, curiozitatea de a descoperi o muzica foarte frumoasa, dar care este traita de catre actori, cantareti pe scena atat de total, incat creaza un soc. Pentru mine socul este elementul principal in arta. Un soc creaza o energie noua. Si, atunci cand simti aceasta energie noua, iesi din teatru altul decat ai intrat caci parca ceva nou se intampla in tine. Pentru acesta stare care te transforma lucram, de aceea am venit la Iasi. Pe o scena care este mult mai mica decat cea de la Bastille, putem avea o concentrare care permite o alta relatie cu sala. Acesti cantareti tineri, care debuteaza in Lucia, descopera ceva si prin ei descopar si eu valente pe care nu le stiam inainte.”
Acest spectacol, extrem de dinamic in intregul sau, starneste cu atat mai mult curiozitatea, cu cat istoria lui a inceput la Opera din Chicago. Versiunea de la Iasi continua ideea celei de la Opera Bastille din Paris, totusi, costumele create de Lia Mantoc si decorul purtand semnatura lui Octavian Neculai aduc elemente distinctive.
Pentru ca, de fiecare data cand a fost jucat, spectacolul „Lucia de Lammermoor” regizat de Andrei Serban a reusit sa surprinda, o curiozitatea fireasca este aceea legata de asteptarile pe care le-ar putea avea regizorul de la public. Cu sinceritate acesta recunoaste: „Niciodata nu am asteptari. Contactul cu publicul este intotdeauna viu si neasteptat.Tot ceea ce facem e o pregatire intensa. Nu stim niciodata ce se va intampla, dar speram ca ceea ce am simtit noi vor simti si altii. Teatrul, ca si viata, poate sa ne ajute sa simtim, sa vedem cu mai multa claritate ce ni se intampla noua, oamenilor.”
Si cu distributia a reusit sa surpinda spectacolul „ Lucia de Lammermoor”, in regia lui Andrei Serban, intrucat el a a vut parte de doua premiere la Iasi, cu artisti diferiti in rolurile principale. Beatrice Rancea, managerul Operei Nationale Romane Iasi a declarat la conferinta de presa: „Cele doua interprete din Lucia de Lammermoor, Diana Tugui si Lacramioara Hrubaru Roata, ni s-a spus ca sunt singurele din tara care pot face astfel de personaje.”
Pe scena Operei Nationale Romane Iasi, „Lucia de Lammermoor” in regia lui Andrei Serban a primit aplauze indelungi la ambele premiere. „Oamenii din Iasi sunt prea educati pentru a huidui”, crede regizorul. Dar, succesul la public demonstreaza ca punerea in scena nu le-a pus in miscare doar motorul politetii, ci le-a starnit si emotii puternice celor prezenti in sala, prin abordarea transanta, fara delicatete de roman de epoca, a unor teme fundamentale in creatie ca dragostea, casatoria, moartea.
.
|