Pentru Colors of Maria Tanase, pe scena urca, pe langa instrumentisti, doua soliste vocale, Monica Madas, absolventa a Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, cantareata, compozitoare si papusar si Maria Casandra Hausi, nascuta in Baia Mare si o continuatoare a mestesugului “horilor in grumaz”, invatat de la Nicolae Pitis, absolventa a Academiei de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj, "Facultatea de canto si arta scenica" clasa domnilor profesori Gheorghe Rosu si Alexandru Farcas - fostul director al Operei Romane din Cluj, detinatoarea Trofeului si Marelui Premiu "Maria Tanase" inmanat de catre maestrul Tudor Gheorghe. Ascultandu-i pe cei de la Roots Revival simti cum vibreaza in aer unversalitatea mesajului transmis prin muzica si te cuprinde un dor nebun de radacini si o dorinta de nestapanit de a intelege toate culturile care se intrepatrund pe scena.

Monica Madas: Ideea proiectului a aparut cand l-am cunoscut pe Mehdi si am povestit intr-un tren, in drum spre Brasov. La Brasov era un festival de folclor, in piata de langa Biserica Neagra. Mehdi a inceput sa cante la ney muzica persana, eu am improvizat muzica romaneasca Sunetele s-au intrepatruns foarte frumos. Mehdi spunea ca el a calatorit foarte mult si ca, de fapt, avea ideea asta, dar nu stia de unde sa inceapa. Si intalnirea noastra a fost punct de pornire. Dupa aceea, a inceput sa caute muzicieni, a luat legatura cu vreo 300 de muzicieni, din cate am inteles, din toate zonele lumii si a facut o selectie. Primul capitol al proiectului a fost Maramures, in septembrie anul trecut. A urmat capitolul doi, Maria Tanase pentru ca ne-am gandit ca ar fi frumos sa facem puntea de legatura intre Maramures si Maria Tanase. De aceea am invitat-o si pe Maria Casandra Hausi.

Monica Madas

Monica Madas: Publicul a reactionat foarte bine, tocmai pentru ca venim din zone diferite, cu o muzica influentata de atatea culturi, din 6 tari mai exact. Cred ca publicul e prins de drum, de calatoria noastra, e o experienta care a ajuns la sufletul lui.

Monica Madas: Cei care doresc sa vina la concertele noastre sunt publicul nostru, de orice varsta si orice cultura. Nu ne-am facut un target anume.

Monica Madas: Cred ca proiectul m-a ales pe mine. Sunt foarte fericita sa lucrez cu acesti muzicieni exceptionali. Eu sunt de meserie papusar si e, cu atat mai mult o experienta extraordinara. Sigur, stiu folclor de cand eram mica, de la parintii mei. Bunicul meu a fost violonist, tatal meu canta la taragot, mama mea imi canta de mica. Am cantat tot timpul asa cum am simtit si asa cum am auzit.

Maria Casandra Hausi: In primul rand, e important pentru dezvoltarea mea profesionala. Apoi, interactionez cu atatea culturi, cu atatea tipuri si genuri de oameni, dar ne gasim puncte comune. Avem aceeasi dragoste si aceeasi pasiune pentru muzica si pentru arta. Pe unii dintre ei am impresia ca ii cunosc de o viata, ne simtim ca si cum am fi intre frati. Redescoper multe cu percutionistul din Spania, Alexis Tobias Sabater, de exemplu ca acel cantec de seceris al nostru, din Maramures, Lapus se aseamana foarte bine cu un cantec de-al lor, tot de seceris, segar. E clar, ceva ancestral. Este minunat cum o femeie de la noi de la tara, cand lucra si se gandea la virtutile sufletului, avea acelasi gand cu femeie de la ei din tara. Sau muzica din Iran, cu doina noastra romaneasca. Si ei au aceleasi lovituri de glota. Vreau sa se stie ca in acest proiect fac doua lucruri distincte: interactionez cu toti muzicienii si incerc sa improvizez, dar nu merg mai departe decat imi permite ethosul si melosul romanesc si cant si separat, fara acompaniament, a capella, doina si hora (horea) din Maramures, Lapus. "Eu port pe umeri calareti strabuni/ Si zbor cu ei oriunde-n lume/ Sub umeri port o paja alba/ Nascuta dintr-o cusatura larga/ Mainile sa mi-i le aradic,/ Sa vaz sub cerul Sfant,/ Cat sunt de mic." 

Maria Casanda Hausi

Maria Casandra Hausi: Da. Se tot spune ca Maria Tanase este reinventata. Eu nu pot sa o reinventez pe Maria Tanase. Ea se reinventeaza. Dar, de exemplu, cu punerea in scena a lui Radu Afrim care o are in centru pe Maria Tanase nu am empatizat. Legat de ce transmiti intr-un spectacol de genul acesta, este foarte important ce transmit cu inima, dar trebuie sa transmit si cu mintea. Mintea, precum rugaciunea, o cobori in inima. Artisul trebuie sa aiba si rational si suflet mult. In afara tarii, acest spectacol cu Maria Tanase a avut succes pe oriunde a plecat. Vorbim despre Maria Tanase ca despre un fenomen. Au preluat-o si cei de la Pink Martini si Alexandru Balanescu. Este punct de reper pentru folclorul romanesc in afara si nu numai. Este singura care a reusit sa talmaceasca cuvantul in cantat. Interpretarea ei vocala pentru mine este un punct de vedere extraordinar. Dar, daca ma uit in urma, la muzica traditionala ma intorc spre Nicolae Pitis, desemnat de catre UNESCO “Tezaur Uman Viu”, merg la Anuta Tite, la Grigore Lese la adevaratii rapsozi populari, la sursa, la izvor. 

Maria Casandra Hausi: Avem un dialog muzical, da, eu si cu Monica. Eu cant si cu instrumentistii, dar si singura, dupa cum spuneam, fara acompaniament. Dar, cand improvizez muzical, nu pot sa nu ma gandesc si la sfaturile primite. Nu poti sa duci pana la isterie momentul tau, nu poti lasa un cal salbatic sa te zdruncine, trebuie sa il stapanesti. K. S. Stanislavksi ne spune in cartea "Munca actorului cu sine insusi" sa nu duci momentul tau pana la isterie, jucand "in general" asta nu e traire scenica, nu astfel reusesti sa te transpui, consumi doar energie si atat, apoi imi amintesc ce mi-a spus Nicolae Pitis, rapsodul popular, "ciobanul de la oi", mi-o zis: "cand horesti, sa nu hi fuga, sa nu hi cu clocotis pa tine, sa nu stii lumea ce zici de tine". Este exact acelasi lucru. 

Maria Casandra Hausi: Muzica asta traditionala e ca imbratisarea mamei. Toate problemele de pe lume ti le ia, parca. Eu merg prin tara si cu badea Pitis si publicul este fascinat de dansul. Oamenii care il asculta nu-l pot intelege pe intreg, pentru ca dansul foloseste multe expresii arhaice, un limbaj strabun de care noi ne-am desprins, insa ei iubesc sa il asculte, ca ii "gadila la ureche". El imi spune adesea, in 5 ani de cand cant cu dansul: “Fata, sa horesti cu curaj, cu dragoste si cu tine. Tu a'ci la mine poti sa arzi ca pe scena. Horea lui Pintea, Do'mne Dumnezeule, ce-mi place glasu' aista, cand oi zice-o, nu te pazi veci. Sa gandesti ce spui, vorbele sa-ti hie vorbe, anume, zau, asta nu-i purtata, asta-i intinsa si-n inima. S-o mai lasi hodin, s-o agati de sus, de-acolo sa ai pornirea, ca de-acolo ii.” 

Maria Casandra Hausi: Bucuria de a putea transmite mesajul pe care muzica ce o interpretez il are de transmis.

Maria Casandra Hausi: Pana acum nu a trebui sa fac o selectie, tot ce mi s-a propus, mi s-a potrivit. Am colaborat si cu Blanoz, am fost invitata la Radio Guerrilla, am combinat poezia populara cu poezia culta, pe ritmuri de drum and bass. 

Maria Casandra Hausi: Avea o tarie de caracter care se simte in cantat. Iti dai seama ca a suferit enorm, dar ca este o luptatoare. Vad asa, un gladiator in Maria Tanase. In strafund simti durerea aceea, dar cand este marturisita este cantec de izbanda, precum este si doina.

Monica Madas: Pentru mine Maria Tanase, a carei muzica o stiu de cand eram mica, dar pe care nu am inceput sa o cant, decat atunci cand am ajuns sa cant pe scena cu muzicieni, in Londra, cu muzicieni englezi care iubesc muzica romaneasca, e un muzician complet. Cant folclor din toate zonele Romaniei cu aceeasi bucurie in suflet si patima. In repertoriul meu cu muzicienii din Londra am ales o piesa cu ea. Am inteles mult mai multe despre Maria Tanase, in momentul in care am intrat in proiectul Roots Revival si cantand, m-am legat de ea. 

Monica Madas: Ma ajuta foarte mult, mai ales ca eu am plecat din Romania acum sapte ani jumatate. Stau in Londra si ma ia cate un dor din asta napraznic de casa. Dar constat ca radanile mele s-au extins si in alta parte. Cant si jazz foarte mult si mi-a fost greu sa imi aleg o cariera doar de jazz. Ma simt legata de folclorul romanesc si as vrea foarte mult sa fac o ingemanare intre jazz si folclor.