Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
29 mai 2017
Recomandări
Cum poți avea succes cu muzică cultă contemporană
(Muzică)
Reteta se pare ca o cauta marile case de discuri care incearca noi solutii de a pastra treaz interesul publicului, intr-o lume extrem de concurentiala. Sigur, poate fi o provocare sa incerci sa vinzi a o suta versiune a Simfoniei a V-a de Beethoven (desi eu cred ca oricand e nevoie si de versiuni contemporane ale unei capodopere din veacul trecut); poate fi mai simplu sa oferi o muzica de care oamenii sa aiba nevoie.
Si exista asemenea cazuri care arata ca publicul de astazi are nevoie, de fapt, de muzica culta contemporana, insa, e adevarat, de un anumit fel de muzica culta contemporana.

Joep Beving – albumul Prehension

Chiar daca nu este (inca) accesibil din Romania, probabil ca ati auzit de portalul de streaming online Spotify. Locul unde si-a lansat in 2015 primul sau album compozitorul olandez Joep Beving. Solipsism a fost ascultat pe Spotify, pana in prezent, de 51 milioane de ori! si e un album cu muzica culta contemporana, inregistrat de Joep Beving in studioul sau personal de acasa… Joep Beving a lucrat ca copywriter intr-o agentie de publicitate, iar acum este angajatul unei companii internationale care creeaza muzica pentru industria de publicitate si de divertisment. In primul sau album, el a adus tocmai cea mai ne-comerciala muzica pe care si-a imaginat-o: un pian, sentimentul de introvertire, un aer romantic si straniu. O muzica neo-tonala departe de stridente si agresivitate sonora, o muzica ce invita la meditatie, o terapie anti-stres. Probabil ca aceasta este de fapt si cheia succesului la nivel global a tuturor compozitorilor de muzica culta contemporana: acceptarea faptului ca publicul asculta muzica de tipul acesta, printre altele, si pentru a se retrage din lumea obositoare, stresanta in care traiesc zilnic. Muzica lor nu este comentariu pentru aceasta lume, ci un remediu, un refugiu.


Dupa succesul primului sau album, Joep Beving a semnat un contract cu celebra casa de discuri, specializata in muzica clasica, Deutsche Grammophon. In 7 aprilie 2017 a aparut noul album al lui Joep Beving – Prehension, avand aceleasi caracteristici sonore ca si primul sau disc. “O muzica pentru emotii complexe” este modul cum si-a definit muzica Joep Beving, o muzica pe care o puteti asculta in premiera romaneasca la Radio Romania Muzical luni, 1 mai, de la ora 19.00.

beving


Elena Kets-Chernin – albumul Unsent love letters

In cadrul aceleiasi emisiuni puteti asculta si un alt album cu muzica contemporana, inrudit cu cel semnat de Joep Beving: Unsent love letters, cu muzica semnata de Elena Kets-Chernin. Din nou, muzica pentru pian, o incursiune in lumea oniricului, insa de alta factura. Albumul se inspira din muzica lui Erik Satie, un compozitor francez care a trait la granita secolelor al XIX-lea si XX si care a scris enigmaticele Gymnopedies, lucrari celebre astazi. si, mai mult decat din muzica lui Satie, albumul se inspira din povestea trista de iubire a compozitorului cu o femeie care l-a parasit. In 1925, cand Erik Satie a murit, prietenii au descoperit in apartamentul lui din Paris mai multe scrisori de dragoste pe care compozitorul nu le-a trimis niciodata. Aceste scrieri au inspirat-o pe compozitoarea australiana Elena Kets-Chernin sa scrie 26 de piese scurte care compun albumul Unsent love letters; o lume enigmatica precum universul lui Erik Satie, cu o savoare aparte; din nou, o muzica neo-tonala, ca si in cazul lui Joep Beving, chiar daca liniile melodice nu mi se par la fel de inspirate ca cele ale olandezului. 


Piesele sunt interpretate de pianista Tamara Anna Cislowska; la 40 ani, ea este una dintre cele mai cunoscute pianiste australiene ale momentului, asa cum Elena Kets Chernin (60 ani) este una dintre cele mai cunoscute compozitoare australiene. Semn ca Australia muzicala nu inseamna doar Opera din Sydney...

Distant light cu soprana Renée Fleming

Pe muzica moderna si contemporana a mizat si cea mai cunoscuta soprana americana a momentului, celebra Renée Fleming: in 6 ianuarie 2017 ea a lansat sub sigla casei Decca albumul Distant light pe care figureaza lucrari de Samuel Barber, Anders Hillborg si Bjork. Da, acea Bjork, cantareata islandeza multi-premiata, care, ca si Fleming, este detinatoarea premiului Polar din Suedia, ceea ce a facut ca cele doua sa se intalneasca, sa se cunoasca, sa se admire reciproc. Fleming canta versiuni orchestrate de Hans Ek ale pieselor lui Bjork, interpretate alaturi de Orchestra Filarmonicii Regale din Stockholm, conduse de Sakari Oramo. O muzica excelenta cu o interpretare pe masura, pentru mine, revelatia acestui album.


De fapt, Distant light este prima incursiune a sopranei in repertoriul scandinav; s-a mizat probabil si pe faptul ca in ultimii 3 ani, Renée Fleming, care se apropie la 58 ani de finalul carierei sale, nu a mai lansat niciun album de studio. Si pe noutatea pieselor lui Anders Hillborg, The Strand Settings, inregistrate in premiera mondiala pe acest disc, in preambul existand o piesa de atmosfera semnata de unul dintre cei mai cunoscuti compozitori americani, Samuel Barber, de asemenea, o piesa rar inregistrata: “Knoxville, Vara anului 1905”.

Albumul Distant light a primit deja cronici excelente pe intregul mapamond, ceea ce este de inteles: soprana Renée Fleming ramane una dintre cele mai importante cantarete ale timpurilor noastre, cu o voce cu un timbru aparte, inteligenta, curiozitate, meticulozitate si cunoastere de sine care o mentin de atata timp printre vedetele operei de astazi. Daca in precedentele doua albume, compozitorii sunt in prim plan si frumusetea muzicii lor, aici, o avem pe aceasta interpreta excelenta in prim plan, secondata de o orchestra si un dirijor pe masura.
Albumul Distant light poate fi ascultat oricand pe site-ul proiectului Radio Romania Muzical Discurile anului 2017. http://www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2017/disc.htm?a=1449261&c=3541&g=2  Discul este disponibil si in Romania, pe site-ul www.emag.ro, de exemplu.

Muzica lui Philip Glass interpretata de pianistul Vikingur Olafsson

Iata inca un caz al unui disc cu muzica culta contemporana de succes, lansat tot anul acesta, in 27 ianuarie. In 31 ianuarie, Philip Glass, unul dintre cei mai cunoscuti si de succes compozitori americani ai momentului (de muzica culta, dar si de muzica de film), a implinit 80 ani. 
Casa Deustche Grammophon l-a sarbatorit prin inregistrarea studiilor sale pentru pian, interpretate de tanarul pianist islandez Vikingur Olafsson. Un nume practic necunoscut in Romania, o vedeta insa in Islanda lui natala si un fan declarat al muzicii lui Philip Glass. De altfel, in 2016, Philip Glass insusi a ales mai multi pianisti care sa cante la Barbican Hall din Londra integrala studiilor sale pentru pian; printre ei a fost si Vikingur Olafsson care a produs senzatie atunci. 



E de inteles: Vikingur Olafsson este un pianist foarte potrivit pentru interpretarea muzicii lui Philip Glass – spectaculos, care stie sa trezeasca interesul publicului si care, de asemenea, stie sa puna in lumina momentele de emotie si visare. Toate, atribute si ale muzicii minimalistului Philip Glass, muzica pe care o puteti descoperi ascultand acest album pe site-ul proiectului Discurile anului 2017. http://www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2017/disc.htm?a=1449271&c=3541&g=2
Si apropo, chiar merita sa descoperiti muzica lui Philip Glass: veti fi inca unul dintre zecile de milioane care-i asculta piesele pe Spotify....

.

Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate