In 31 octombrie 1517, Martin Luther lipea pe usa Bisericii Tuturor Sfintilor din Wittenberg cele 95 de teze care stau la baza confesiunii crestine reformate care s-a raspandit rapid in randul populatiei germanice, ajungand, de exemplu, si pe teritoriul Romaniei de astazi: sasii au trecut la lutheranism si bisericile fortificate detinute de ei in Transilvania au devenit biserici reformate. 

Trecerea unei jumatati de mileniu de la acest moment important din istoria bisericii crestine este marcata, iata, si prin muzica, si nu intamplator, pentru ca in cadrul Bisericii Reformate muzica ocupa un loc foarte important. “Una dintre trasaturile esentiale a spiritualitatii evanghelice lutherane este cultivarea muzicii, atat in intelesul ei liturgic, strict bisericesc, cat si in sensul larg al artei. Reforma a dat nastere fenomenului cantatului comunitatii in cadrul slujbelor religioase prin publicarea si folosirea cartilor de cantari, cat si prin importanta crescanda a orgii ca instrument liturgic. In cadrul teologiei evanghelice a secolului al XIX-lea muzica este definita drept "simtul eternitatii" (Fr. Schleiermacher), actul creatiei muzical-artistice fiind o trasatura divina, oglindire a esentei dumnezeiesti care vibreaza in oameni.” (Vlad Nastase, cantorul Bisericii Evanghelice CA din Bucuresti).

In 16 iunie, casa de discuri Deutsche Grammophon a lansat un album prin care si-a propus celebrarea prin muzica sarbatorii Bisericii Reformate: integrala simfoniilor de Felix Mendelssohn Bartholdy, purtand semnatura Orchestrei de Camera a Europei, dirijor Yannick Nezet Seguin.

O alegere nu intamplatoare a repertoriului: Felix Mendelssohn Bartholdy a scris o simfonie care se intituleaza chiar “Reforma”; este a cincea simfonie in ordinea publicarii, insa a doua in ordinea cronologica a compunerii. A fost creata tot pentru o aniversare a Bisericii Reformate, in 1830, cand se implineau 300 ani de la declararea Confessio Augustana, o declaratie importanta de credinta a bisericii. Simfonia “Reforma” include in ultima parte si un coral compus chiar de Martin Luther.

De altfel, si Simfonia a II-a, Lobgesang – in traducere Imn de slava, are o trimitere religioasa, chiar daca ea a fost compusa pentru o sarbatoare laica: 400 ani de la inventia tiparului, sarbatoriti in 1840. in ordine cronologica, aceasta este ultima simfonie scrisa de compozitor, anticipand prin dimensiuni si includerea corului si a solistilor de viitoarele simfonii ale lui Mahler. 

In total, Mendelssohn a scris 5 simfonii de maturitate (mai are inca 12 de tinerete, pentru orchestra de coarde): pe prima a compus-o pe cand avea doar 15 ani; cele mai cunoscute raman astazi a treia, Scotiana si mai ales a patra, Italiana.

Exista si un alt aspect simbolic in alegerea acestor simfonii: Felix Mendelssohn Bartholdy a facut parte dintr-o familie importanta cu origini evreiesti, insa parintii sai nu i-au acordat niciun fel de educatie religioasa cand era copil si nici nu l-au circumcis; a fost botezat la 7 ani drept crestin reformat, primind astfel si numele Bartholdy.

Felix Mendelssohn Bartholdy a fost un talent asemanator cu Mozart: un copil-minune pe care insa parintii nu l-au purtat ca pe un trofeu in turnee, asa cum s-a intamplat cu Mozart; au avut aceeasi usurinta in a compune, aceeasi stralucire si inventivitate, care s-a manifestat, insa, in epoci diferite istorice, ceea ce a si influentat, desigur, creatia lor. Ca si Mozart, si Mendelssohn s-a stins din viata tanar: a trait intre 1809 si 1847. Si mai este ceva care ii leaga, asa cum remarca si dirijorul Yannick Nezet Seguin: acea lumina eterica pe care o iradiaza muzica lor.

Iar inregistrarile realizate de Orchestra de Camera a Europei, sub conducerea lui Yannick Nezet Seguin, tocmai acest din urma aspect cred ca il pun foarte bine in prim plan, aceasta lumina eterica al muzicii lui Mendelssohn, vivacitatea, caldura, umanitatea care transpar din muzica lui. Sigur, este de folos faptul ca inregistrarile au fost realizate in timpul unor concerte live (din 2016, in cadrul unui festival Mendelssohn de la Paris), si intr-o sala care detine in prezent una dintre cele mai bune acustici din lume – Philharmonie din Paris.

Pentru cei care nu au mai auzit pana acum de Yannick Nezet Seguin, e important de mentionat ca el este astazi unul dintre cei mai cautati dirijori la nivel mondial. Are 42 ani, este director muzical al Orchestrei Simfonice din Philadelphia (una dintre cele mai bune din America) si a fost desemnat sa preia si conducerea celebrului Teatru Metropolitan din New York, incepand de anul viitor. Este un dirijor foarte carismatic, cu mare priza la public, care respectand partitura, reuseste sa aduca mereu o viziune proaspata.