Maeștrii și lumea lor colorată | |
(Muzică) |
Pe 18 octombrie a implinit 75 ani: este unul dintre marii pianisti ai timpului nostru, pe care l-am putut admira si la festivalul Enescu de anul acesta. De ziua sa, Nelson Freire si-a facut cadou un nou album, lansat la casa Decca: Piano encores, o colectie de 30 piese pe care le-a interpretat ca bis de-a lungul indelungatei sale cariere. |
Piano Encores cu Nelson Freire
Cum recunosti un mare pianist? Ce face diferenta intre un pianist bun si un mare pianist? Putem gasi raspunsuri ascultand cel mai nou album semnat de Nelson Freire, acest muzician brazilian cu o cariera fabuloasa, invitat pe toate marile scene ale lumii, partener in concerte cu orchestrele cele mai importante. Un mare pianist stie sa aleaga un repertoriu care sa-l reprezinte si care exprima, in sine, un univers. Piano encores inseamna o colectie de 30 piese avand drept liant tema oniricului si a nostalgiei, nu neaparat prin denumirile pieselor, ci prin sentimentul pe care-l exprima muzica. De la barocul interiorizat al sonatelor de Scarlatti, la aerul modern al unor piese de Sostakovici – un alt numitor comun: punerea in lumina a unor pagini, paradoxal, mai rar cantate. Nelson Freire nu a simtit nevoia sa alature nu numai hit-uri ale muzicii clasice, ci si mici bijuterii pe care le descoperi, fericit ca, iata, poate fi si ceva nou in acest repertoriu mai vechi de 100 de ani.
Albumul se deschide cu eterica Melodie din opera Orfeu si Euridice de Christoph Willibald Gluck, parcurge apoi, printre altele, doua sonate de Domenico Scarlatti, un Hornpipe de Henry Purcell, transcriptii dupa lieduri de Richard Strauss, 12 piese lirice de Edvard Grieg, o cunoscuta Melodie de Anton Rubinstein, doua preludii de Rahmaninov, incheindu-se, intr-un ton optimist, cu binecunoscuta Navarra de Isaac Albeniz.
Este un repertoriu divers, care solicita diferitele calitati ale unui pianist. Un mare pianist, cum este Nelson Freire, reuseste sa te tina cu sufletul, parca, suspendat, atunci cand propune un piano desprinsa parca din alta lume, creionand o lume de basm. Un mare pianist, cum este Nelson Freire, stie ca simplitatea este cel mai greu de obtinut in muzica, mai ales cand canti o piesa simpla. Sa fii convingator prin simplitate: iata marea arta, cu atat mai mult de apreciat, intr-o lume care pare mai curand sa pretuiasca aglomerarea, kitschul, dezordinea.
Nelson Freire si-a inceput cariera in 1959; odata cu 75 ani de viata, sarbatoreste si 60 ani de cariera, din care ultimii 18 ani, petrecuti alaturi de casa Decca, pentru care a inregistrat exclusiv. S-a bucurat si se bucura de mare succes – eu am ascultat la radio, de exemplu, evolutia din festivalul Enescu de anul acesta, cand a interpretat Concertul nr. 4 de Beethoven alaturi de Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg, dirijor Vassily Sinaiski – a fost, in opinia mea, unul dintre cele mai bune concerte din festival. Altii poate isi amintesc de evolutiile lui Nelson Freire alaturi de Martha Argerich, buna sa prietena.
In orice caz, daca vreti sa (re)descoperiti un mare pianist – ascultati Piano encores cu Nelson Freire: un repertoriu frumos, chiar daca mai rar cantat, foarte potrivit pentru serile la gura sobei din iarna aceasta si o interpretare care straluceste discret, ca un diamant. Printre atatea pietre false printre care traim, un diamant autentic trebuie cu atat mai mult pretuit….
Sol y vida cu mezzosoprana Elina Garanca
Ultimele doua piese de pe discul lui Nelson Freire se intituleaza “Spania” si “Navarra” – tot de lumea Spaniei ne aminteste albumul mezzosopranei letone Elina Garanca, una dintre cele mai de succes voci de opera ale timpurilor noastre.
Este blonda cu ochi albastri si iremediabil indragostita de Spania, unde, de altfel, si locuieste alaturi de sotul ei, Karel Marc Chichon, cu care a inregistrat albumul Sol y vida. Elina Garanca marturiseste ca are sentimentul ca s-a nascut intr-o tara gresita din punct de vedere geografic, aproape de nordul Europei, cand pe ea sudul frenetic al Spaniei o atrage atat de mult.
Dupa 25 de albume cu arii de opera si opere integrale, ajunsa la 42 ani, intr-un varf incontestabil al carierei, Elina Garanca alege sa se joace, intr-un mod profesionist, propunand un repertoriu in care regasim cantece spaniole, canzonete italiene, dar si piese latino de dincolo de ocean. Toate, inregistrate in orchestratii luxuriante alaturi de Filarmonica din Gran Canaria, o insula de langa Tenerife; Karel Marc Chichon, sotul Elinei Garanca, este din 2017 directorul muzical al orchestrei din Gran Canaria. In paranteza fie spus, si Karel Marc Chichon este unul dintre co-fondatorii Filarmonicii din Gibraltar si a locuit intreaga-i viata in sudul Spaniei.
Discul Sol y vida a fost lansat in 10 mai 2019 de casa Deutsche Grammophon, special pentru anotimpul estival; insa nu doar vara este potrivit sa te bucuri de aceasta muzica plina de viata, de care este imposibil sa nu te lasi miscat. In zilele noastre, divertismentul poate cadea usor in kitsch, insa Elina Garanca si Karel Marc Chichon sunt, fara indoiala, niste profesionisti cu un gust impecabil, atat in selectia muzicala, cat si in interpretare. Ea, cu vocea ei care a dobandit odata cu trecerea anilor o nuanta inca mai intunecata: a fost foarte firesc sa treaca de la Carmen la repertoriul acesta cu nuanta mediteraneana.
Mai avem pana la Anul Nou mai putin de doua luni si pana la viitoarea vacanta de vara, inca cateva luni bune in fata: daca vi se face dor de vara si de soare, de o petrecere cu buna dispozitie, dar putina bautura, incercati Sol y vida cu Elina Garanca.
Ambele discuri au fost difuzate la Radio Romania Muzical si pot fi ascultate pe site-ul proiectului Discurile anului 2019. http://www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2019/
.
| |
|
|