Într-un cabinet de specialitate, între patru pereți, stând pe canapea și vorbind. Nu e rutina unui dialog purtat periodic, programat de la o ședință la alta, de comun acord. Nici măcar intervalul orar nu este același tot timpul și nici durata și intensitatea conversațiilor (vizibil crescândă). Se întâmplă și la case mai mari ca lucrurile să scape de sub control. Astfel echilibrul, siguranța de sine sunt înlocuite de emoții, scenarii și sentimente pătimașe.  

Așa arată desenul sinuos al afectelor resimțite din plin de cei doi protagoniști. Transferate cu o ușurință imperceptibilă de la medic la pacienta sa, cuvintele împărtășite în cadrul ședințelor de terapie transformă radical viețile personajelor implicate direct în tramă. În felul acesta, cititorul devine colecționar de întrebări, în locul semnelor de carte găsindu-și loc cel puțin o întrebare pentru fiecare staționare cu aer introspectiv, al cărei răspuns este dilematic pentru cunoașterea sa și a celorlalți.   

Incipitul volumului „Minciuni pe canapea” debutează sub semnul unui caz de malpraxis, în care acuzat este Seymour Trotter. Rândurile acestei povești anticipează, de fapt, intriga relației terapeutice care culminează cu paroxismul și, implicit, decantarea semnificației raportului medic-pacient. Acest artificiu compozițional reușește să trezească lectorul din cele mai nebănuite neînțelesuri privind dezvăluirea umană. Despre comunicare, dorința de a ajuta și despre a fi captivul propriului pacient, într-un mod nesesizabil. Despre atașament și răzbunare. Și nu în ultimul rând, despre oameni și adevăruri incomode, sunt și paginile acestui roman „captivant, inteligent, incredibil de amuzant”, după cum afirmă chiar David Lodge.   

Irvin D. Yalom este un binecunoscut psihiatru american, autor a numeroase lucrări de specialitate, cărți de referință în domeniu, precum și romancier — cadru în care experiența psihoterapeutică se îmbină cu pasiunea pentru filosofie, căutarea sensului ultim al existenței umane — camuflat în dialoguri incitante — constituind scopul personajelor.   

Ștefania Argeanu, studentă anul III, Facultatea de Psihologie (UAIC), specializarea Psihologie  http://zeceplus.blogspot.ro/