Omul de radio este, în primul rând, un prieten al ascultătorilor. Și, dacă ne gândim la una dintre cele mai banale și mai pe înțelesul tuturor definiții ale prieteniei, prietenul este acela care, indiferent în ce moment și după cât timp l-ai abordat, te face să te simți în largul tău și te pune la curent cu ce s-a mai întâmplat de când nu ați mai vorbit, ajutându-te, astfel, să fii la zi cu ce te interesează. Tocmai de aceea, când apeși pe butonul radio-ului, o faci, în primul rând, pentru a-ți acoperi o nevoie, fie că este nevoia de relaxare, de informare, de alungare a singurătății sau toate acestea la un loc. Liliana Staicu, manager al postului public Radio România Muzical, interacționează pe calea undelor cu ascultătorii încă din anii ’80. Pentru dânsa munca în radio este asemănătoare unei „afecțiuni cronice” pe care se bucură că și-a descoperit-o la timp și de care nu își dorește să scape. Cum vede Liliana Staicu omul de radio, de la noi și de pretutindeni, reiese cu ușurință din orice dialog care o implică.

Când v-ați întâlnit pentru prima dată cu radioul și care a fost sentimentul?

S-a întâmplat în anii ’80, când, studentă fiind la secția de muzicologie a Conservatorului de muzică din București (astăzi Universitatea Națională de Muzică), am început să colaborez, împreună cu alți colegi, la emisiunea de actualitate realizată de Redacția Muzicală. Deși erau ani foarte dificili pentru cultura românească, în care, în sălile de concert sau de operă, se cânta în frig, viața muzicală încerca să fie pe cât se putea de bogată, iar noi, studenți care începeam să deprindem meseria de cronicar muzical, am avut șansa de a fi acceptați printre colaboratorii Radioului. A fost o școală excepțională și o șansă unică, pe care unii dintre noi am știut să o fructificăm, chiar dacă, la vremea respectivă părea o utopie, ca tânăr absolvent de Conservator, să speri că ai putea lucra vreodată la Radio. Dar, după câțiva ani în care am fost profesoară de muzică la o școală din Oltenița, în februarie 1990, s-a ivit acel prilej pe care îl așteptam și, mai mult chiar, îl visam, și anume scoaterea la concurs a primelor posturi la Redacția Muzicală a Radioului. Și aici vine răspunsul la cea de a doua parte a întrebării dvs. și anume cea legată de sentimentul avut la întâlnirea cu Radioul. Dacă atunci am fost fascinată de această lume în care ai posibilitatea să te exprimi și să creezi un dialog cu cei care te ascultă, astăzi, după aproape 25 de ani, sunt convinsă că Radioul este asemeni unui microb pe care, dacă îl capeți, nu mai poți scăpa de el.

Care a fost parcursul dumneavoastră în carieră?

De la postul de redactor la secția de folclor, la actuala funcție de manager al postului Radio România Muzical, fiecare treaptă urcată a însemnat un concurs, fiecare etapă noi acumulări, absolut necesare în formarea ca om de radio. Dar poate cea mai importantă, dar și dificilă, a fost adaptarea continuă la provocările meseriei, fie cea de realizator de emisiuni, fie cea de manager, care presupune cu totul alte abilități, alte cunoștințe.

„Spre deosebire de televiziune, unde imaginea captează toată atenția, la radio ești singur cu microfonul”

De ce radio și nu altceva?

Pentru că eu cred că este una dintre cele mai frumoase meserii, mai ales dacă muzica, indiferent de gen, este materialul cu care lucrezi. Pentru că, dacă pui pasiune în ceea ce faci și ești convins de rolul pe care un post public de radio îl are, mai cu seamă pe palierul cultural, ai șansa de a modela caractere, de a pune o cărămidă la dezvoltarea spirituală a tinerei generații, de a crea o lume mai frumoasă, o lume în care valorile sufletești să predomine. Pentru că lucrezi cu emoții.

Descrieți în câteva cuvinte munca în radio.

Depinde foarte mult de ceea ce faci în această instituție. Eu pot să vă spun ce presupune munca unui realizator de emisiuni la un post de muzică clasică, unicul, de altfel, în România. Presupune multe ore de pregătire a unui program, ore în care asculți multă muzică, în diverse variante interpretative pentru a o alege pe aceea care se potrivește cel mai bine profilului emisiunii, ore în care te documentezi, în care citești mult, pentru că trebuie să îți împrospătezi mereu cunoștințele, să fii la curent cu ceea ce se întâmplă în lumea muzicală de aici și de pretutindeni. Iar după aceea, vine partea cea mai grea din punctul meu de vedere – aceea în care trebuie să sintetizezi în câteva fraze o imensă cantitate de informație, să alegi ceea ce este cu adevărat relevant pentru acel program, într-un anume context.

Care sunt cele mai importante calități ale unui om de radio?

Onestitatea față de meserie. Capacitatea de a se adapta și de a face față tuturor provocărilor. Dar mai presus de toate, pasiunea. Este o meserie pe care, fără pasiune, nu o poți face. Pentru că, spre deosebire de televiziune, unde imaginea captează toată atenția, la radio ești singur cu microfonul. La radio trebuie să știi să lucrezi cu cuvintele în așa fel încât să stimulezi imaginația ascultătorului. Și trebuie să ajungi la sufletul lui.

„Cred că cel mai des întâlnit stereotip referitor la postul public de radio este definirea acestuia ca fiind demodat”

Dar care sunt cele mai întâlnite stereotipuri când vine vorba de un post public de radio?

Cred că cel mai des întâlnit stereotip referitor la postul public de radio este cel legat de o eronată percepție în rândul unei anume categorii de public care determină definirea acestuia ca fiind demodat. Ceea ce, cu certitudine, nu este adevărat. Indiferent de profil, toate posturile Radio România sunt cât se poate de actuale din punct de vedere al exprimării radiofonice, sunt dinamice, cu programe consistente din punct de vedere al conținutului și care, mai presus de orice, răspund agendei ascultătorului, fie că este el interesat de știri, cultură sau muzică.

De când sunteți în echipa Radio România Muzical și cum v-a schimbat implicarea în activitățile acestui post de radio?

Am făcut parte din echipa Radio România Muzical încă de la înființare, din 1997, și aș putea spune chiar de mai înainte, din perioada în care se pregătea prima grilă de program, se conturau idei, se înregistrau declarații ale personalităților lumii culturale care salutau, la unison, apariția unui astfel de post în peisajul mass-media din România. A fost o perioadă plină de efervescență, de dăruire, de pasiune, care, din fericire s-a menținut. Au trecut aproape 18 ani de la acel moment și iată, Radio România Muzical este astăzi unul dintre reperele de profesionalism, de verticalitate și valoare în audiovizualul românesc. Nu o spun eu, ci ascultătorii noștri, cărora le mulțumesc pentru faptul că ne sunt prieteni, că ne apreciază eforturile de a fi, zi de zi, mai buni, mai competitivi. Iar pentru mine personal, fiecare zi reprezintă o nouă provocare.

Ce vă ține în echipa acestui post?

Dorința de a menține ridicată ștacheta pe care singuri ne-am fixat-o. Certitudinea și mândria că, deși suntem o echipă mică, din păcate din ce în ce mai mică, reușim să rămânem relevanți din punct de vedere al conținutului, să creăm proiecte cu profund caracter educativ care, sperăm noi, vor contribui într-o oarecare măsură la ridicarea nivelului de cultură al tinerei generații, la apropierea de muzică clasică și schimbarea percepției că aceasta este doar pentru cunoscători, pentru o foarte mică categorie de ascultători.

Pentru cei care nu știu, faceți un scurt istoric al postului Radio România Muzical.

Prima zi de emisie a unicului post dedicat muzicii clasice și de jazz a fost 24 martie 1997. Au trecut așadar aproape 18 ani, timp în care echipa Radio România Muzical a marcat multe momente importante. Deși este greu să fac o selecție, aș aminti aici de Festivalurile Chopin (1999) sau Dinu Lipatti (2000), de Concursul național de pian Dinu Lipatti organizat în cadrul seriei de manifestări Zilele Lipatti care au marcat, în anul 2010, 60 de ani de la moartea marelui pianist român. De Festivalul înscris în agenda Uniunii Europene de Radio „București – capitală a muzicii” (2007), de proiectul educativ „Lecția micului meloman” și campania „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, devenit din acest an Proiect național în școli, derulat în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale. Și nu pot uita transmisiunile directe internaționale de pe marile scene de operă ale lumii – Metropolitan, Scala sau Viena sau din cele mai importante săli de concerte ale lumii, prin care ascultătorii noștri au acces direct la Marea Muzică interpretată de cei mai valoroși artiști ai momentului.

„Radio România Muzical își îndeplinește misiunea conferită prin lege, promovând, în programele sale, creația și interpreții români, cu precădere tânăra generație de muzicieni”

Cum ați descrie dumneavoastră un ascultător al postului Radio România Muzical?

Un om interesat de tot ceea ce este nou în zona muzicii clasice și de jazz, de evenimente sau înregistrări de ultimă oră. Sau un ascultător care găsește în programele noastre ceea ce nu îi poate oferi alt post de radio și anume evadarea din cotidianul atât de agitat, zgomotos și stresant, din lumea din ce în ce mai încărcată de trivial. Așa cum am mai spus-o, cred și sper ca Radio România Muzical să reprezinte alternativa – spațiul cu muzică, liniște și împlinire spirituală, o prezență distinctă și unică în peisajul sonor înconjurător.

Care este rolul și locul postului Radio România Muzical pe piața radiourilor din România?

Un loc unic, căci formatul și genurile de muzică difuzate îi conferă acest statut. Mai mult decât atât, fiind un post public, își îndeplinește misiunea conferită prin lege, promovând, în programele sale, creația și interpreții români, cu precădere tânăra generație de muzicieni care încearcă să găsească drumul artistic care să îi conducă spre consacrare.

Ce evenimente aveți pregătite pentru public în luna decembrie, o lună oricum plină de evenimente?

Bineînțeles, concerte de colinde. Primul va avea loc pe 16 decembrie, la Sala Radio, un concert ce va fi susținut de Corul de cameră Preludiu și va fi inclus în proiectul coordonat de Uniunea Europeană de Radio – „Euroradio Christmas Day” – difuzat în rețeaua UER pe 21 decembrie. Iar cel de-al doilea, pe 18 decembrie, îl organizăm în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni, cu participarea Corului Academic Radio. Structura ambelor concerte va fi axată pe colindele tradiționale românești, care vor reînvia spiritul Crăciunurilor de altădată, fără a omite și partiții celebre din literatura universală, cântece care celebrează aceeași Mare Sărbătoare a Nașterii Domnului.

„Calitatea unui program este dată deopotrivă de prestația moderatorului și de suportul muzical, de proporția dintre text și muzică.”

Credeți că oamenii de radio ascultă pe cât ar trebui radio pentru a-și îmbunătăți prestațiile și a fi mereu în ton cu dinamica acestui domeniu al mass-media?

Poate că nu ascultă suficient, dar este foarte important și către ce posturi de radio îți îndrepți atenția. O faci, evident, în funcție de interese și de afinități. Poți învăța din lucrurile bune făcute de alții, dar și din greșelile lor. Totul este să privești acest domeniu cu claritate și cu mult discernământ.

Cum definiți dvs un program de radio de calitate?

Calitatea unui program este dată deopotrivă de prestația moderatorului și de suportul muzical, de talentul și știința cu care acestea sunt îmbinate, de proporția dintre text și muzică, net în favoarea celei din urmă, de accesibilitatea și larga adresabilitate a respectivului program. Când te afli în fața microfonului trebuie să îți amintești permanent că programul trebuie făcut pentru și în beneficiul ascultătorului.

„Dacă sunt unii care mai cred că un post ca Radio România Muzical se adresează doar unui public restrâns, un public eminamente elitist, se înșală.”

Dumneavoastră ascultați radio? Dacă da, preferați radiourile publice sau apăsați butonul de on și pe cele comerciale?

Ascult radio foarte mult timp, aproape permanent. Bineînțeles că în cea mai mare parte a timpului ascult Radio România Muzical, dar ori de câte ori pot „explorez” și programele altor stații de radio. Nu contează dacă sunt publice sau comerciale, contează ceea ce oferă și mai contează foarte mult și starea în care mă aflu într-un anume moment.

Ce vă dezamăgește în lumea radiourilor din România anului 2014?

Nu pot să spun că mă dezamăgește neapărat ceva. Poate doar faptul că unele dintre ele caută cu tot dinadinsul să câștige audiență, fără a mai ține seama de faptul că anumite limite nu pot fi depășite. Limite în exprimare mai ales. Dar mă afectează destul de puțin pentru că știu ce companion radiofonic îmi aleg pentru a-mi crea acea stare de confort spiritual de care toți avem nevoie.

În vremurile agitate în care trăim, sunt oamenii atrași de formate muzicale ca cel al postului la care sunteți manager?

A, da, din ce în ce mai mult, din fericire. Dacă sunt unii care mai cred că un post ca Radio România Muzical se adresează doar unui public restrâns, cunoscător, un public eminamente elitist, se înșală. Ecourile pe care le avem vin din zone dintre cele mai diverse, uneori din partea unui public pe care nu l-ai fi crezut vreodată a fi acela al unui post de muzică clasică. Și ceea ce este, cu adevărat, îmbucurător este că impactul unui astfel de post de nișă crește constant în rândul publicului tânăr. Și aceasta înseamnă, în primul rând, că ne îndeplinim misiunea.

Care sunt cele mai mari satisfacții ale unui om de radio?

Cred că atunci când primește ecouri din partea ascultătorilor. Aceasta înseamnă că timpul petrecut în cabina de emisie nu a fost pierdut, că a reușit să treacă dincolo de microfon, să creeze o stare, să creeze emoție, să incite schimburi de idei, de gânduri, în cazul nostru particular, de preferințe muzicale.

La ce visați ca manager al postului Radio România Muzical?

Visez în primul rând ca să existe posibilitatea extinderii ariei de acoperire în FM astfel încât toți ascultătorii, indiferent de zona în care s-ar afla, să poată beneficia de programele noastre. Din păcate, este doar un vis pentru că în acest moment legea permite postului public să dețină doar două lanțuri naționale în FM. Soluția va fi probabil emisia digitală, așa cum, de altfel, se întâmplă deja în câteva țări ale Europei.

Pentru cititorii noștri, încheiați cu una dintre formulele dvs preferate ale discursului radio.

Vă mulțumesc pentru fidelitate și vă invit să rămâneți pe aceleași frecvențe ale muzicii de cea mai bună calitate. Aici, la Radio România Muzical.