Suntem de curând vestiți cu toții, maturi, dar în principal copii, de o bucurie livrească din partea directorului fondator al Operei Comice pentru Copii și Președinte al Forumului Muzical Român, Smaranda Oțeanu-Bunea, compozitor și critic muzical: a scris cartea rară ca apariții, dar densă în conținut, „Opera Comică pentru Copii, chihlimbar în soare”. Ea înmănunchează în cuvânt, imagine și documente mărturia a șaisprezece ani de când singura operă a copiilor din lume a fost ctitorită sub efigia municipalității Bucureștiului și a doisprezece ani de la instituționalizare, în care s-au cules roadele a treizeci și cinci de premii internaționale, treizeci și cinei de premii naționale, treizeci și patru de turnee internaționale, șaizeci de titluri din repertoriul permanent (opere, balete), musical-uri, peste două sute de mii de spectatori pe stagiune (toate stagiunile 1998-2014).
Într-o coloristică roz, cartea e acuarelată de eseuri, reportaje, dialoguri cu cei mici. Nimic mai candid și voios! În timp ce partea descriptivă cu mijloace documentare și concise o formează fragmentele de presă, aprecierile și semnăturile de memorialitate ale personalităților. Nu se dorește cu aceasta o sterilizare de inocență în ascensiunea spre prezentarea cu documente a succesului unei instituții ce aparține copiilor, dar temelia de idei a cărții o formează cunoașterea Operei Comice pentru Copii, necum altfel decât prin inefabilul pur al copiilor, în uniformitate cu exactitatea datelor.
„File de legendă”, cum e numită de către autoare cartea, e primită aproape cu mirare, pentru că oglindește faptele instituției unice în lume a micilor melomani. „De ce este o carte-document?” întreabă și explică muzicologul Daniela Caraman-Fotea. „Pentru că dezvăluie generos strategia prin care un conducător – este vorba de criticul muzical Smaranda Oțeanu-Bunea, director fondator al Operei Comice pentru Copii – a reușit, ceea ce la început părea o fantezie, capacitarea celui mai dificil, mai pretențios public, copiii de toate vârstele, care se împrietenesc cu Bach, cu Mozart, cu Rossini.”
În „Revista Muzicală Radio”/ Radio România Cultural, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, președintele Uniunii Criticilor Muzicali din România, scrie despre Smaranda Oțeanu-Bunea următoarele:
„Cum s-a alcătuit repertoriul Operei Comice pentru Copii? Cel mai plastic ar fi să consider că era o mare tombolă, din care Smaranda Oțeanu-Bunea alegea biletele câștigătoare. Ba o operă, ba un spectacol cu cântece și dansuri, ba un balet de buzunar, săptămână de săptămână, lună de lună, stagiune de stagiune, turneu de turneu. Mereu; punct și de la capăt!
După cortina de final a unei premiere, începea să caute titlul următor. După șirul stagiunilor, începea să aleagă boabele, asemenea Cenușăresei; o boabă la dreapta, două la stânga, ce păstrăm, ce uităm, ce reluăm… în jurul directoarei, misionarii roiau, întrebau, descopereau școli și aduceau copii cu varii mijloace, numărau costume, construiau decoruri, vânau prezențele la repetiții, un fel de du-te-vino fără oprire. Vacanțele n-au însemnat odihnă, ci călătorii, în țară sau peste hotare. Stagiunea însă, cu un tic-tac implacabil, avea zile fixe (…) Există oboseală? Nicidecum! Niciunde! La nimeni…
Pentru cine o cunoaște pe Smaranda Oțeanu-Bunea, directoarea Operei Comice pentru Copii, este greu de imaginat că există vreo zi fără o idee, capabilă să inițieze un traseu, să deschidă o fereastră, o ușă. Oare? Ce anume? Titluri… interpreți… locații… adaptări… solicitări… promisiuni… insistențe. Printre acestea (…) directoarea pătrundea pretutindeni, la colegi, muzicieni, coregrafi, cântăreți, dansatori, regizori, șefi de instituții, sectoare, orașe și mai… sus, prin care obținea împlinirea ideii! Nu cândva. Acum!!!
După un număr de stagiuni, când credeam că găsise soluții mulțumitoare pentru derularea stagiunilor, implicit o anume liniște, a început marea aventură. Smaranda Oțeanu-Bunea a găsit locul. Care loc? Cel destinat a așeza Opera Comică pentru Copii, deja instituționalizată, într-o sală de spectacole. A fost simplu? Desigur, adică un lanț fără oprire de zile și nopți pentru a construi, ca Ana lui Manole, ceea ce întruchipa în visurile sale. Cunosc și eu multe istorii ale celei care a construit teatrul în care trăiește azi Opera Comică pentru Copii. Totuși, puține din ceea ce au fost, multe relatate la telefon, cu descrieri pline de haz sau energie, mirare, furie. Reluând acum șirul de fotograme imaginate, știu că Smaranda poate! Nu obosește, nu negociază, nu iartă. Este o învingătoare!”.
Opera Comică pentru Copii, un ideal în act
Un fapt nelipsit de ardoare și generozitate este provocat numai de iubire și avântat dintr-un resort interior. El nu surâde nicăieri mai radios ca în ochii copiilor, atunci când lor le este închinat, ori când este făptuit chiar de către ei. Substanțialitatea densă, însă fără împovărare, în ceea ce creează copiii, nu are cum să fie agoniseală și experiență, ci doar candoare spontană și asiduă. Dar în ceea ce realizează adulții pentru copii nu e joacă, e cel mai serios, riguros și desăvârșit act.
Copiii au o singură inimă ce bate nu numai în pieptul lor, ci în toate piepturile celor ce le conduc pașii până la răscrucea vârstei unde îi așteaptă cumpăna vieții; copiilor, fiecare răsărit de soare le adaugă o zi, pe când părinților și educatorilor lor le-o scade, fără irosire, ci spre îmbogățirea împlinirii micilor candidați la umanitate.
Acesta va fi fost idealul care a inspirat și pe criticul muzical Smaranda Oțeanu-Bunea, fondatoare, în anul 1998, a Operei Comice pentru Copii, instituție publică a Primăriei Municipiului București. Însorită zi pentru cultura muzicală a copiilor României a fost aceea a gândului și faptei bune adresate florilor îmbobocite ce umplu și înmiresmează azi sala de spectacole a Operei unice în lume prin aceea că este exclusiv a copiilor melomani.
Scena noastră lirică e suflată cu aur, de la ea urcă la cupola înstelată coloane de idoli ai muzicii mondiale, printre care fermecătoarea soprană Felicia Filip, azi directoare a Operei Comice pentru Copii. Iar într-o zi, unii dintre micii melomani pentru care s-a înființat azi un ateneu vor fi garda operei ce sprintează acum la umbra coloanelor!
Va fi fost trudnicie, va fi fost inspirație, șansă… vor fi fost toate acestea! Fapt e că unul dintre emeriții noștri critici muzicali, Smaranda Oțeanu-Bunea, a translat din ideal în act o Operă a copiilor. Născută pe 12 decembrie 1941, la Râmnicu-Sărat, directoarea fondatoare a unicei instituții cultural-artistice cu acest profil este absolventă a Facultății de Compoziție, clasa prof. Alfred Mendelsohn în 1966, la care a studiat cu Mihail Jora (compoziție), Marțian Negrea și Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Aurel Stroe (orchestrație) ș.a. Totodată, s-a specializat în Managementul Instituțiilor Artistice, în S.U.A. Este membră a Uniunii Criticilor Muzicali, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, vicepreședinte al Uniunii Criticilor Muzicali. A fost critic muzical la ziarele „Scânteia” și „Adevărul”, precum și la Agenția Rompres, apoi la ziarul „Ultima Oră” și revista Melos.
În anul 1979 a fondat Colegiul Criticilor Muzicali, sub egida „Oamenii de Artă și Muzică”, devenind secretară a acestui Forum în al cărui program a încorporat festivalurile „Tineri Dirijori”, „Enescu-Orfeul moldav”, „Tinere talente” ș.a. A deținut multiple răspunderi editoriale și administrative la revistele Melos – care din 1996 până în 1999 va apărea în formula Opera – Melos Magazin – Minison, Monopol. În anul 1990 a întemeiat Fundația „Jora”, actualmente Uniunea Criticilor Muzicali, iar în 1996 a pus bazele Fundației „Oedip”, devenind președinte-fondator sub ale cărei auspicii lansează turneul „Vedetele Operei” cu spectacole itinerate în orașe lipsite de instituții muzicale profesioniste.
Între anii 1995 și 1998 a fost Director General al Operei Naționale, ulterior Director Media, perioadă în care a sprijinit creația lirică românească, a organizat reluări și premiere cu operele „Hamlet” de Pascal Bentoiu, „O noapte furtunoasă” de Paul Constantiniu, „Revoluția” de Adrian Iorgulescu. A înființat Studioul Operei Moderne de Cameră în repertoriul căreia a propus pagini de Anatol Vieru, Dan Dediu ș.a., ciclurile de foyer „Sunete și Caramele” – lecții deschise pentru copii, „Maeștrii în dialog cu publicul”, ciclul aniversar „Vissi D’Arte” etc. În septembrie 1998 a fondat Opera Comică pentru Copii.
Conducerea singurei instituții cu acest profil din lume, care are în repertoriu atât operă, cât și operetă, musical, balet, apropiindu-se de bobocii înzestrați cu harul muzicii spre a-i vedea deschizându-se, a fost preluată de curând de către soprana care a lucit auroral pe grandioasa scenă lirică din lumea întreagă, Felicia Filip.
Parcă se oprise venirea la operă a tinerilor până la ivirea instituției anume fondate pentru ei de către criticul muzical Smaranda Oțeanu-Bunea, iar azi e și mai sigur că filamentul scenei de operă comică va urca la incandescență, fără a epuiza lumina argintie a resurselor de talente, pentru că unul și cel mai important dintre rosturile ei este acela al sădirii afecțiunii față de muzica elevată în inima micilor spectatori. Ei au lumină și în spatele pleoapelor pentru că le închid spre a visa luminos! Un astfel de vis este acesta de a frecventa spectacole de operă, iar unii chiar de a urca într-o zi pe scenă, întru nimic mai prejos, ba chiar egal de fascinant cu artiștii consacrați!
O mărturisește și strălucitorul succes internațional la cea de-a XVI-a ediție a Beijing Tourism Festival 2014, desfășurat în perioada 29 septembrie – 6 octombrie 2014, la care artiștii români ai Operei Comice pentru Copii au luat fruntea competiției, cucerind Marele Premiu. Ei au susținut o serie de spectacole în aer liber cu programul „Romania – Land of my Heart”, pe diferite scene din Beijing.
Acest festival internațional este unul dintre cele mai importante evenimente de gen organizate în Capitala Chinei și reunește anual zeci de ansambluri artistice, folclorice, trupe de dans, interpreți, artiști acrobați, comedianți… La ediția din anul 2014 au participat reprezentanți ai mai multor țări din Europa, Asia, America și Australia: SUA, Brazilia, Germania, Italia, Spania, Chile, Rusia, Bulgaria, Noua Zeelandă, Canada, Malaysia, Japonia, India, Filipine, Turcia, Thailanda, China, România…
Alături de artiștii Operei Comice pentru Copii din București au evoluat ansambluri artistice din China – interpreți și dansatori de la Școala de Arte din cadrul Conservatorului Central de Muzică din Beijing, trupa „Jilin Song and Dance”; „Te Kapa i Ngati Tarawhai Trust” din Noua Zeelandă; trupa „La Montesina” și grupul folcloric „Pro loco di Castrovillari” din Italia; baletul folcloric „Bafca” din Rusia; ansamblul de muzică și dansuri „Banda Renacer” din Chile; ansamblul UDBHAV din India; Sports & Cultural Association din Brazilia; Baletul folcloric „Flor de Mayo” din Thailanda; Santa Monica College din S.U.A.; Country Dance Family & Friends din Germania; trupa de muzică și dansuri „Boi brihlp da Ilha” din Brazilia ș.a.
Seria de spectacole cu program diferit, prezentate de Opera Comică pentru Copii sub genericul „Romania – Land of my Heart”, a cuprins colaje de muzică și dansuri românești. Din distribuție au făcut parte soliștii vocali Daniel Filipescu, Oana Șerban, Roberta Enișor, Lucia Racoveanu, Jennifer Dumitrașcu, Bogdan Șerban și balerinii Alexandra Corneanu, Andreea Soare, Ilona Karpatti, Sabina Chirilă, Alis Gheorghe, Theodora Munteanu, Claudia Iagăr, Andy Ardeleanu, Mihai Pricope, Daniel Manea, Andrei Dogaru, Ionuț Bîrjoveanu, Octavian Iuga, Virgil Ștefu. Delegația a fost condusă de Directorul Fondator Smaranda Oțeanu-Bunea. „Pentru evoluțiile lor remarcabile, aplaudate la scenă deschisă de publicul spectator, de organizatori și de oficiali, după ce la postul național de radio «Voice of China» s-a spus «Romania it’s The Best!», organizatorii au decis ca Trofeul celei de-a XVI-a ediții a Beijing International Tourism Festival să se acorde anul acesta artiștilor Operei Comice pentru Copii din România, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București. Unică în lume prin segmentul de public față de care are adresabilitate, Opera Comică pentru Copii a reușit până în prezent performanța de a câștiga peste 70 de premii naționale și internaționale la festivalurile de profil. Cu 60 de titluri de operă, operetă, musical și balet în repertoriu, instituția susține anual peste 200 de reprezentații atât la sediu (Calea Giulești nr. 16), cât și în turneele naționale și internaționale pe care le întreprinde”, explică Oana Georgescu – biroul de presă al Operei Comice pentru Copii.
Turneele internaționale despre care vorbește distinsa Oana Georgescu sunt următoarele: Croația (iunie 2004, iulie 2006, iunie 2009), Austria (mai 2007), Coreea de Sud (iunie 2007), India (noiembrie 2007, noiembrie 2008, noiembrie 2009, ianuarie 2013), Israel (noiembrie 2006, februarie 2008, mai 2009), Spania (aprilie 2008), Franța (mai 2008), Canada (octombrie 2008, decembrie 2009), USA (octombrie 2008, mai 2011), Italia (iulie 2009), Tunisia (iulie 2009), Republica Dominicană (februarie 2010), Egipt, Germania (iunie 2010, iunie 2011), Emiratele Arabe Unite (ianuarie 2011), Kuwait (mai 2012), Sri Lanka (decembrie 2012), Bulgaria și Turcia (august – septembrie 2013), Cehia (octombrie – noiembrie 2013), Rusia (aprilie 2014), Bulgaria (iulie 2014) și China (octombrie 2014). În prezent, lăudabila instituție pe care o laurează, înainte de toți, copiii, are o conducere coparticipantă la faima ei mondială: Smaranda Oțeanu-Bunea (director fondator), Felicia Filip (director general) și Viorica Petrovici (director de imagine).
Cu atât mai vrednică de statornicit în istoria artei lirice închinate copiilor este instituția de artă și cultură ctitorită pentru ei, cu cât fondatoarea este criticul de artă muzicală Smaranda Oțeanu-Bunea, personalitate ilustră a culturii românești care și-a închinat o viață de om acestui ideal!
Opera Comică pentru Copii, instituție educativă prin muzică
Educația copiilor nu s-a dovedit a avea curs într-o fructificare exhaustivă, mai curând ori mai târziu, dacă decurge din spațiile ermetice ale „tocilarului” – aici nu se strâng învățăturile ca roade, bob cu bob, ci se înșfacă neselectiv! Or, dragostea de a vedea, auzi, examina și ști nu e nici liniară, nici cu grămada; e suplă, ageră, vie, înflorește în lăncile curiozității și-n atracții, uneori chiar indiscernabile, dar în măsură să stimuleze reacțiile afective născânde, în final, de cunoștințe sau îndemânări practice.
Întocmai pentru aceasta, Opera Comică pentru Copii edifică valențele voioșiei și plăcerii, drept constructiviste, cu aripi, departe de angoasele și robustețile oloage ale tocitului. Aceste stări de spirit asaltează ca viforul scena ei, iar apoi adâncul afectiv copilăresc. Augustă și relevată, opera ia aici la țintă ușa spre inimă, ca floarea fereastra ochilor! Spre a avea doar un exemplu de învățare agreabilă prin intermediul muzicii de operă, este de luat în atenție sărbătorirea Unirii Principatelor Române la Opera Comică pentru Copii. 24 Ianuarie, zi națională – nici ea scăpată de discursul festivist, de ovații cu muchii de tribun politic – și-a reabilitat festiv aura la această instituție, unică pe glob, într-un spectacol muzical totalmente adorabil, în anul 2015.
Preexistentă și regăsită zi însemnată prin aparținerea de memoria înfiorată a istoriei ființei națiunii, la propria aniversare a readus întocmai ceea ce a hrănit-o până azi spre a rezista cu vivacitate arzătoare lăuntric: vasta, magnifica operă, poemul și muzica îmbuchetate în lirism, fantezie, dinamism descriptiv, sincronizate în imagini scenice deopotrivă meditate și în act.
Melosul clasic activează astfel o mirabilă incursiune în adâncul rai copilăresc, gândită de merituoșii oameni de valoare ce-și asumă programul Operei Comice pentru Copii. Iată o admirabilă oglindire a splendorilor operei, cu fascinanta interpretare de către artiști: un spectacol sărbătoresc pentru copii și, firește, pentru toți, căci muzica e a unui timp fără ani, neîncadrând spiritualitatea unei vârste fixe.
Iar spectacolul acesta poartă în sine semnificația unică a unui sentiment național, Unirea Principatelor Române. Extazul copilăresc se cere în explozie manifestat. Universul cristalelor lor sufletești palpită în coloristica roz a filonului perpetuu al umanității. În aceasta se conturează adevărul care explică ceea ce făptuiește Opera Comică pentru Copii, în numele spiritului ce depinde de azi cum se întronează în destinul uman, spre a purta pe fiecare în viitor!
Opera Comică pentru Copii a „reproclamat”, așadar, în 2015, Unirea la amplitudinea solemnității actului artistic! Istoria împlinită a zilei de 24 ianuarie, nu numai necesară ca act istoric, ci și ca act de conștiință, s-a derulat într-o „lecție” vie de spectacol muzical, galant, rezidând în sporirea dragostei pentru istorie prin dragostea pentru muzică și atracția acolo unde spectacolul este veritabil: opera!
Soliștii, alături de tinerii muzicieni Matei Bucur Mihăescu (pianist și compozitor) și Octavian Ioan Pîrlea (violonist), au susținut un concert-lecție dedicat copiilor, marcând astfel împlinirea a 156 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, sub domnul Alexandru Ioan Cuza, în 1859. Cu acest prilej, s-a inaugurat și noul pian Kawai care va acompania de acum spectacolele instituției.
Privitor la eveniment, celebra soprană Felicia Filip, managerul instituției, spunea anterior acestuia:
„Un moment istoric precum Unirea Principatelor rămâne întipărit în memoria generațiilor întregi de români și merită sărbătorit an de an, cu fastul ce i se cuvine. Bucuria Unirii este însă pentru noi prilej dublu de sărbătoare, întrucât inaugurăm, cu această ocazie, pianul Kawai ce va însoți de acum înainte spectacolele desfășurate la Opera Comică pentru Copii. Vă invit să luați parte la acest concert extraordinar și să rememorăm împreună, cu emoție, o zi însemnată din istoria neamului nostru.”
Programul concertului extraordinar a inclus lucrări cunoscute ale unor mari compozitori: Giacomo Puccini, W.A. Mozart, Gaetano Donizetti, George Enescu, Tiberiu Brediceanu și alții. Soliștii Operei Comice pentru Copii care au evoluat în cadrul evenimentului sunt: Ioana Bitere (soprană), Raluca Oprea (soprană), Vicențiu Țăranu (bariton) și Daniel Filipescu (tenor), acompaniați la pian de Mădălina Florescu și Adela Lorincz.
Iată, deci, motivul pentru care Opera Comică pentru Copii, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, pe lângă că reușește până în prezent (2015) performanța de a câștiga numeroase premii naționale și internaționale la festivalurile de profil, an cu an urcă în rândurile instituțiilor educative nu numai din România, ci din lume, la fruntea lor!
„Opera Comică pentru Copii, chihlimbar în soare”, o carte în așteptarea celor pentru care există
Cu această carte admirabilă, „Opera Comică pentru Copii, chihlimbar în soare”, bibliotecile micilor melomani și ale tuturor așteaptă să se îmbogățească frumos cu bijuteria editorială cea mai proaspătă, făptuită cu dragoste și din congruențele care intră în alcătuirea frumuseții aurorale: soarele și chihlimbarul!
După ce a întemeiat Opera Comică pentru Copii și i-a pornit pasul pe drumul succesului, astăzi, „mama” ei, compozitoarea și criticul muzical Smaranda Oțeanu-Bunea, îi așază numele și-i descrie faptele pe pagini de testament și istorie! Nu se scriu des astfel de cărți, pentru că nici nu există astfel de fapte care să le justifice! Cu atât mai mult autoarea acesteia, Smaranda Oțeanu-Bunea, are meritul de a lansa o lucrare în care propriile lucrări sunt subiectul!
autor: Aurel V. ZGHERAN
