Dezvăluirile lui Snowden. Povestea neștiută a celui mai căutat om din lume, de Luke Harding Traducere din limba engleză de Mihaela Adina Eroș.
Edward Snowden, un tânăr geniu al computerelor care lucra pentru Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA), a dezvăluit modul în care această organizație înspăimântător de puternică folosește tehnologia modernă pentru spionarea întregii planete. Consecințele i-au zguduit pe liderii din întreaga lume.
Aceasta este povestea neștiută a isprăvilor lui Snowden și a jurnaliștilor care s-au confruntat cu presiunile exercitate de guvernele SUA și Marii Britanii după publicarea unor articole de senzație. Din ziua în care și-a părăsit atrăgătoarea prietenă din Hawaii, cărând cu el un hard drive plin de secrete, până la săptămânile petrecute în secret în Hong Kong și lupta sa pentru a obține azil, povestea lui Snowden se citește ca un thriller ce face înconjurul globului.
Recenzii
„Harding surprinde excelent momentul când Guardian publică primul său articol despre Snowden, un cocktail pasionant, plin de adrenalină de zel jurnalistic responsabil și de entuziasm generat de publicarea unor informații secrete.” — Financial Times
„Incitant, plin de acțiune, cu fugi de ultim moment, întâlniri secrete și hackeri și ziariști curajoși… O relatare importantă a poveștii deceniului.” — Irish Times
CUPRINS
Prefață de Alan Rusbridger Prolog: Întâlnirile
- TheTrueHOOHA
- Nesupunerea civică
- Sursa
- Palatul enigmelor
- Omul din cameră
- Știre bombă
- Cel mai căutat om de pe planetă
- „Orice telefon, de oriunde, oricând”
- De distrat, v-ați distrat
- Nu fiți răi
- Fuga
- Der Shitstorm
- Debaraua
- Împușcați-l pe mesager Epilog: Exilul Un an mai târziu Mulțumiri Index
Prefață
Edward Snowden este unul dintre cei mai extraordinari informatori din istorie. Niciodată n-a mai strâns cineva atâtea documente ultrasecrete ale celor mai puternice organizații de spionaj, pentru a le face publice, așa cum a făcut el.
Competențele sale sunt nemaipomenite. Până la apariția generației actuale de împătimiți ai computerelor, nimeni n-a realizat că era posibil să fugi cu echivalentul electronic al unor biblioteci întregi, pline de dulapuri cu trei rânduri de lăcate și de seifuri cu mii de documente și milioane de cuvinte.
Motivele sale sunt remarcabile. Snowden s-a apucat să dezvăluie adevăratele moravuri ale Agenției Naționale de Securitate (NSA) și ale aliaților acesteia. După cum s-a dovedit până în prezent, el nu e interesat de bani – altminteri ar fi putut să-și vândă documentele serviciilor de informații străine pentru o mulțime de bani. Și nu are nici genul de sentimente marxiste ce l-ar fi putut cataloga drept antiamerican. Dimpotrivă, e un adept înflăcărat al Constituției americane și, asemeni altor hackeri versați, este un fan al politicianului libertarian Ron Paul, ale cărui opinii sunt împărtășite de mulți republicani.
Ceea ce a dezvăluit Snowden este important. Documentele sale demonstrează că metodele agențiilor de spionaj, care efectuează interceptări electronice ale comunicațiilor, au scăpat de sub control, în mare parte din cauza panicii politice instalate în SUA în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie.
Rezultatul a fost că lumea întreagă e spionată. Tehnologiile despre care Occidentul a tot trâmbițat că ar reprezenta niște forțe ale libertății individuale și democrației – Google, Skype, telefoanele mobile, GPS, YouTube, Tor, comerțul și tranzacțiile bancare electronice și toate celelalte – s-au transformat în instrumente de urmărire ce l-ar fi uimit și pe George Orwell, autorul romanului 1984.
Alan Rusbridger Redactor șef, Guardian Londra, februarie 2014
Prolog: Întâlnirile
Hotel Mira, Nathan Road, Hong Kong Luni, 3 iunie 2013
„Nu vreau să trăiesc într-o lume unde tot ce spun, tot ce fac, fiecare om cu care vorbesc, fiecare expresie a creativității, iubirii sau prieteniei este înregistrată…” — EDWARD SNOWDEN
Totul a început cu un e-mail. „Sunt un membru al serviciilor secrete…”
Niciun nume, nicio funcție, niciun detaliu. Editorialistul ziarului The Guardian, Glenn Greenwald, care era stabilit în Brazilia, a început să corespondeze cu această sursă misterioasă. Cine era acesta? Sursa nu spunea nimic despre sine. Era o prezență intangibilă, o fantomă online. Poate chiar o închipuire.
Sursa îi trimise lui Greenwald o mostră de documente NSA, clasificate drept ultrasecrete. Potrivit acestor documente, Casa Albă nu-și spiona numai adversarii (băieții răi, al-Qaida, teroriștii, rușii) sau presupușii aliați (Germania, Franța), ci și comunicațiile private a milioane de cetățeni americani.
Întâlnirea urma să aibă loc la Hotelul Mira din Kowloon. Greenwald era însoțit de Laura Poitras, realizatoare de filme documentare. Celor doi jurnaliști li se dăduseră instrucțiuni meticuloase: urmau să se întâlnească lângă un aligator mare de plastic, iar sursa urma să aibă asupra sa un cub Rubik. Numele său era Edward Snowden.
Când în sfârșit l-au zărit, au rămas consternați. Era un tip palid, cu membre subțiri, ridicol de tânăr. Greenwald avu impresia că abia îi mijise barba. „Eram nãucit de-a binelea. Nimic nu avea sens”, afirmă Greenwald.
Dar Snowden își relată povestea în cursul acelei zile. Era un colaborator al NSA și avea douăzeci și nouă de ani. Luase cu el patru laptopuri. Snowden indica faptul că ceea ce transporta el reprezenta cea mai mare scurgere de informații de spionaj din istorie.
Din ceea ce spunea Snowden, acțiunile NSA păreau desprinse dintr-un roman al lui Aldous Huxley sau George Orwell. Scopul final al NSA părea să fie: să strângă toate informațiile de la toată lumea, de peste tot și să le stocheze pentru o perioadă nedefinită. Agentiile de spionaj deturnau internetul – cândva o platformă pentru exprimare individuală liberă.
În săptămânile ce au urmat, afirmațiile lui Snowden aveau să declanșeze dezbateri fără precedent, să înfurie la culme Casa Albă și să genereze un haos internațional. În timp ce stătea în camera sa de hotel din Hong Kong, apăsând pe butonul ce avea să declanșeze toată această poveste, Snowden era calm. Atinsese o anumită siguranță lăuntrică de neclintit. În acel punct, nimic nu-l mai putea atinge.
Pentru a participa la concurs trebuie să scrieți într-un comentariu răspunsul la întrebarea: Care este cea mai recentă carte pe care ați citit-o? Pentru a intra în posesia premiului, cei anunțați ca fiind câștigători vor trimite un e-mail pe adresa ceascadecultura@gmail.com, conținând adresa poștală și un număr de telefon. E-mail-ul trebuie trimis într-un interval de maximum 10 zile de la anunțarea câștigătorilor.
