Carmen Elena Manea: „Cafeaua se desăvârșește cu ajutorul omului care o prepară.“

Împreună cu Ceașca de Cultură, am vizitat de curând Școala Moldovenească de Cafea din Iași, un loc fabulos, de unde am reușit să aflu informații veridice, de specialitate, de la PR-ul Carmen Elena Manea. Vă propun să-i citiți răspunsurile, care transmit pasiune, energie, bună dispoziție și entuziasmul ființei care iubește cafeaua, își iubește profesia și pe cei cărora li se adresează. Cu alte cuvinte, ne aflăm, atât eu, cât și invitata mea la dialog, pe aceeași frecvență, pe un traseu geografic comun, printre aburii parfumați ai cafelei. Mai precis, am ajuns pe Strada Scăricica. Dacă deja vi s-a făcut dor de gustul bogat, autentic, ademenitor al boabelor de cafea, locul dvs. este aici!

„Înainte să ajungem să o preparăm, trebuie să înțelegem cafeaua, să-i știm proveniența și caracteristicile. Școala Moldovenească de Cafea își dorește să fie locul în care pasionații și bariștii ajung să cunoască secretele cafelei, locul în care probăm miturile din jurul ei și, cel mai important, locul în care învățăm să o preparăm corect.”

Infobiografic profesional Carmen Elena Manea

Născută pe 8 decembrie 1986, în Iași.
Studii: Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații „Tehnoton” Iași, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, specializarea Științe Politice; studii masterale în cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași – Marketing politic și comunicare.

Este pasionată de comunicare și de social media. Din luna februarie a anului 2017, este PR al Școlii Moldovenești de Cafea. A urmat cursul de barista, sub îndrumarea lui Laurențiu Ștefan, începând cu august 2016. Totodată, precizează că a asistat la aproape toate cursurile dinaintea înființării școlii și după înființarea școlii, în alți termeni, „am tras cu urechea” și „am furat meserie”, după cum afirmă ea însăși.

Ștefania Argeanu: Sintagma „cafeaua desăvârșită”, pentru dvs., înseamnă…?

Carmen Elena Manea: Cafea desăvârșită înseamnă o cafea care răspunde tuturor așteptărilor unui pasionat. Preparată corect, cu aspect și miros plăcute, cu un gust complex. O cafea desăvârșită este aceea care nu are nevoie de nimic în afară de o ceașcă pentru a fi băută. E atât de simplu.

Ce mesaj transmite cafeaua ființei umane?

De cele mai multe ori, asociem cafeaua cu ceva plăcut pentru noi: o pauză, o întâlnire cu prietenii, o revedere cu cineva drag. În cele mai multe cazuri, cafeaua ne reamintește de momente plăcute din viețile noastre, motiv pentru care cred că poartă și transmite doar mesaje pozitive. Pentru unii, cafeaua este „ceasul deșteptător”; pentru alții, este bunul prieten care stă mereu aproape. Oricum am privi această băutură, ea este un motor care pune în mișcare corpurile și mințile celor mai mulți dintre noi.

Cine este barista? Ce viziuni, ce mecanisme, ce dorințe și ce imagini îl definesc?

Barista este omul cafelei. Termenul, în sine, provine din Italia și îl reprezintă pe cel care prepară, pe timp de zi, cafea și alte specialități derivate. Un barista ar trebui să fie definit de pasiunea lui pentru cafea, un produs viu, într-o continuă descoperire și, mai mult decât atât, ar trebui să fie mânat de dorința de a oferi iubitorilor de cafea băuturi care să-i surprindă în cele mai plăcute moduri.

Care este rostul existenței sale?

Barista este cel care cunoaște detaliile din spatele cafelei servite (proveniența, modalitatea de procesare, profilul de prăjire) și, bineînțeles, poate face o recomandare celui care pășește pentru prima oară în cafenea. Un barista va putea prepara cafeaua în diferite moduri și va excela întotdeauna, oferind băuturi dintre cele mai savuroase. Așa cum ne încredem în somelier când ne vorbește despre istoria din spatele unui vin bun și ne face o recomandare desăvârșită, un vin care complementează perfect un anume preparat culinar, așa avem nevoie de un barista care să ne vorbească despre secretele unei cafele deosebite. Cafeaua nu se rezumă la un gust amar; ea este complexă în ceea ce privește aromele și gusturile. Iar preparată corect, ne va dezvălui arome fructate, leguminoase, condimentate și gusturi dintre cele mai nebănuite. Rolul unui barista este de a ne ajuta să ne educăm simțurile și preferințele în materie de cafea.

Ce conține ghidul bunelor practici pentru un barista?

Un barista va ști întotdeauna cum să-și întâmpine clienții și cum să-i asculte, două dintre cele mai importante trei lucruri pe care trebuie să le facă, în fond, al treilea fiind să prepare o cafea delicioasă. Un barista va avea un aspect îngrijit, va lucra întotdeauna curat și responsabil și, bineînțeles, va comunica cu ușurință cu cei cu care interacționează. Va putea mulțumi orice client, oferindu-i întocmai ceea ce caută, cu condiția să asculte cu atenție. Întotdeauna va căuta să se perfecționeze și să ofere clienților săi băuturi bune, corect preparate. Mereu se va documenta pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în lumea cafelei, dar mai ales, cel mai aproape de el, în propria cafenea: își va cunoaște meniul, clienții și colegii și va lucra astfel încât să fie în armonie cu toți aceștia.

Ce poveste conține Școala Moldovenească de Cafea a Iașului?

Pentru a găti mâncăruri delicioase, ai nevoie de un bucătar bun, care să poată alege ingrediente de calitate, să știe cum să le combine și, cel mai important, să le poată prepara corect, astfel încât rezultatul final să fie excelent din toate punctele de vedere. Aceleași necesități există și în cazul cafelei și al celor care ajung să o prepare, mai ales datorită faptului că acest produs nu este local, fiind importat, crescut și dezvoltându-se la mii de kilometri distanță de România. Înainte să ajungem să o preparăm, trebuie să înțelegem cafeaua, să-i știm proveniența și caracteristicile. Școala Moldovenească de Cafea își dorește să fie locul în care pasionații și bariștii ajung să cunoască secretele cafelei, locul în care probăm miturile din jurul ei și, cel mai important, locul în care învățăm să o preparăm corespunzător.

Acest proiect a prins viață după ce, vreme de aproape 1 an (mai precis, 10 luni), echipa școlii a desfășurat cursuri în Iași, în diferite locații partenere. Acum avem un sediu în Iași, unde desfășurăm periodic cursuri pentru angajați din cafenele, pentru manageri și proprietari de locații, pentru viitori antreprenori în acest domeniu, dar și pentru pasionați, oameni care prepară cafea pentru consumul propriu și al familiei. De asemenea, la școală organizăm și sesiuni de degustare, în cadrul cărora facem cunoștință cu sortimente diferite de cafea și cu modalități inedite de preparare. În viitorul apropiat, vom deschide propria prăjitorie de cafea pentru a oferi cursanților și vizitatorilor noștri o experiență completă: de la bobul verde până la cafeaua preparată în ceașcă.

„Lăuntric, pe mine personal, cafeaua m-a ajutat să îmi înțeleg mai bine corpul și mintea. O cafea bună mă va energiza, pe când o cafea de o calitate inferioară mă va agita atât fizic, cât și mental. În acest sens, cafeaua m-a ajutat să mă ascult și să mă înțeleg mai bine. E un proces foarte interesant, pe care, dacă ai răbdarea să-l analizezi și să-l înțelegi, ajungi să-l iubești.”

Care sunt sortimentele de cafea pe care admiratorii licorii negre au șansa să le achiziționeze din magazinul dvs.? Ce arome au boabele de la Școala Moldovenească de Cafea?

Noi avem în școală doar cafea arabica, sortimente pe care le testăm și le preparăm atât la cursuri, cât și la degustări. Ne bucurăm de cafele provenite din Africa, America Centrală și America de Sud. Acestea au arome ciocolatate, de fructe, de legume, de nuci sau de condimente. Cea mai bună modalitate de a proba aceste arome este să gustăm, pe rând, din fiecare.

Iașul a găzduit competiția „Meșterii Cafelei”, organizată de dumneavoastră. Care au fost sursele și, implicit, resursele acestei idei competiționale?

Gândul de a organiza această competiție a apărut cu mult timp în urmă, dar relativ recent ne-am decis să-l punem în practică. Am pornit de la ideea că ne dorim, iarăși, astfel de competiții în Iași, în continuare, să se desfășoare cele pentru barmani, dar nu și cele pentru bariști. Știind că amatori de competiții există, am pornit la drum și, cu ajutorul sponsorilor și partenerilor noștri, care ne-au ajutat financiar, dar și cu echipamente, am reușit să conturăm această primă ediție.

Care sunt motivațiile și obiectivele care dau startul unui asemenea proiect, în avanpremieră, în Iași?

Este benefic pentru oamenii care împart aceleași pasiuni să se întâlnească într-un spațiu comun. Există nenumărate competiții care se desfășoară în București sau în afara țării, însă de multe ori nu sunt accesibile pentru bariștii locali, din diverse motive. Tocmai de aceea, am decis să organizăm noi un concurs. Am reușit să reunim 12 tineri din Iași, Vaslui, Bacău, Suceava și Timișoara, în ciuda faptului că am anunțat oficial concursul cu o lună înainte de desfășurare.

Ce a contribuit la alegerea celei mai meșteșugite cafele? Pe ce au pus preț, îndeosebi, cei cinci jurați?

În urma jurizării, membrii juriului au ales cea mai bună prestație. Au ales concurentul care a avut cea mai constantă evoluție, care a fost sigur pe sine, pe băuturile preparate, pe rețetele alese și pe echipamentele folosite. Cei trei, care au ieșit câștigători, și-au folosit emoțiile în favoarea lor și au reușit să transmită atât juriului, cât și audienței că sunt pasionați de cafeaua pe care o prepară.

Povestiți-ne despre jurați și despre cum i-ați cunoscut, cum au ajuns să se alăture proiectului.

Cei cinci membri ai juriului sunt atât oameni ai cafelei, cât și profesioniști din alte domenii. Doi dintre ei sunt prăjitori de cafea și au acceptat invitația de a se alătura juriului, venind direct din Budapesta, de la World of Coffee. Cei doi provin din Pitești și reprezintă Ecuator Cafe, o prăjitorie de cafea care, de mai bine de 5 ani, oferă cafea de specialitate, proaspăt prăjită, multor locații din România. Un alt membru al juriului este un bucătar-șef din Iași. După ce a lucrat în restaurante, a decis să își deschidă un atelier de gătit. Și el a acceptat, fără să clipească, invitația de a face parte din juriu. Ne-am orientat spre un bucătar, fiindcă am considerat că, având papilele gustative atât de bine antrenate, poate oferi un punct de vedere foarte valabil în cadrul concursului. Al patrulea membru al juriului este barista și trainer din Iași, un profesionist foarte bun. L-am invitat tocmai pentru că este un om tehnic și obiectiv. A acceptat imediat invitația noastră. Al cincilea membru al juriului activează în domeniul cafelei de peste 10 ani. Reprezintă o firmă importantă care comercializează echipamente de preparare a cafelei și este importator de cafea. Bazându-ne pe experiența sa, ne-am decis să-l cooptăm și ne-am bucurat când și el a răspuns pozitiv invitației noastre. În privința numelor juraților, ei sunt:

Radu Mitran și Alexandru Mitran, tată și fiu, amândoi prăjitori de cafea, reprezentanți ai Ecuator Cafe, din Pitești;
Bogdan Puiu, chef la Soft&Grace, din Iași;
Alin Spînu, barista și trainer barista, din Iași;
Claudiu Damian, reprezentant Romarnia Cafe, din Iași.

Cum i-ați ales dvs., cei de la Școala Moldovenească de Cafea, pe jurații Meșterii Cafelei?

I-am ales, ținând cont de experiența pe care o au în domeniul cafelei. De asemenea, este foarte important de menționat faptul că acești cinci oameni nu au mai jurizat concursuri până în prezent, însă au înțeles fișele de scor și esența competiției, reușind astfel să aleagă cei mai potriviți trei concurenți.

„…Să reușești să ghidezi o simplă cremă de lapte prin ceașca de cafea, astfel încât să reiasă un model bine definit, aspectuos, este, într-adevăr, o artă!” „Un barista care dorește să realizeze latte-art impecabil trebuie, mai întâi de toate, să extragă un espresso în parametri și apoi să prepare o cremă de lapte texturată corespunzător, pentru a putea, mai apoi, să deseneze cu ajutorul ei.”

Cum a fost atmosfera în zilele de 17 și 18 iunie, pe străzile parfumate de tei, care duc spre Școala Moldovenească de Cafea?

Ne-am bucurat de găzduirea festivalului Street Delivery din Iași (aflat anul acesta la cea de-a 5-a ediție) în grădina Casei Pogor. Aici, într-un spațiu special amenajat de noi, cu bancuri de lucru și o masă pentru degustare, am parcurs, de-a lungul a două zile, probele concursului. Toți cei 12 concurenți au avut mari emoții, tocmai pentru că și-au dorit să dea tot ce au avut mai bun.

Vă propun să-i cunoaștem pe cei care au participat la concursul „Meșterii Cafelei”. Cine sunt, câți sunt, din ce orașe provin și cu ce gânduri și emoții vin? Din informațiile pe care le aveți deja despre ei, ce este esențial de reținut despre profilurile lor și despre dorința de a obține titlul de „Meșterul Cafelei”?

Cei 12 concurenți au fost următorii (în ordinea intrării lor în concurs): Dumitru (zis și Dudu) Tanasă, barista la cafeneaua The paper Cup din Iași; Cristian Chirițoiu, barista la Fika, în Iași; Radu Ionela, barista la Teo’s Cafe, locația de pe Ștefan cel Mare, din Iași; Marian Molocea, barista la Altura Cafe, din Iași; Andrei Sîrbu, barista la Fika, în Iași; Radu Erhan, barista la Viper Club, în Iași; Alin Meleșcanu, barista la City Cup, din Bacău; Vlad Ifrim, barista la Teo’s Cafe, locația din Iulius Mall; Raul Talpoș, barista la Chez Moi, în Timișoara; Vasea Bedregianu, barista la OMNIA, în Huși (Vaslui); Cosmin Stratu, barista la Artizan, în Suceava, și Andrei Emilian, barista la rulota cu cafea Cari be Cafe?, în Iași. Cu toții au participat pentru a-și demonstra pasiunea pentru cafea. Unii, poate, au intrat în competiție pentru premiile consistente pe care le-am oferit, dar cei mai mulți au vrut să dobândească experiența unui concurs și, bineînțeles, să cunoască alți colegi de breaslă.

În cât timp se obține succesul și profitul, în viziune managerială, atunci când afacerea presupune universul fascinant, bogat și captivant al boabelor de cafea? Care este profilul concurenței din universul dvs. profesional?

Succesul ți-l construiești. Am intrat în acest domeniu prin intermediul unui alt proiect, mai precis al unei prăjitorii din Iași. Am cunoscut universul cafelei de specialitate, am gustat o bucățică din el și am decis să aprofundăm. Apoi, am avut șansa de a cunoaște oameni de-a dreptul fascinanți, care ne-au inspirat și ne-au ghidat pașii până în punctul în care suntem acum. La prima vedere, această idee de afacere nu este cea mai profitabilă, fiindcă un curs presupune cheltuieli mari și mult timp investit. Dar este un prilej de continuă dezvoltare, fiindcă înveți, la rându-ți, ceva nou, cu fiecare cursant pe care îl întâlnești. Așa cum noi oferim din cunoștințele noastre, iar ei ne oferă, la schimb, informații prețioase – cred că asta primează. În ceea ce privește concurența, adică alte școli exclusiv de cafea, există, însă sunt conturate în alte orașe ale României, precum București și Târgu Mureș.

Ce corelație și ce dialog există între succes și eșec?

Dacă nu înregistrezi un eșec, nu poți defini succesul. Și invers. Unul fără celălalt nu poate exista.

În ce măsură devine eșecul succes?

Eșecul se transformă în succes atunci când îi dai voie pasiunii să-ți călăuzească pașii, pentru că devii autentic. Iar autenticitatea atrage după sine succesul.

Există, cu siguranță, valențe artistice în pictura din cafea, pe care specialiștii au denumit-o „latte art”…

Pe lângă faptul că, așa cum spunea un prieten de-al școlii, „latte-art-ul este garanția calității”, reușind să ghidezi o simplă cremă de lapte prin ceașca de cafea, astfel încât să reiasă un model bine definit, aspectuos, este, într-adevăr, o artă. Probabil că știți că există și competiții dedicate exclusiv bariștilor specializați în latte art.

„O cafea ambalată deja, care stă pe rafturile unui magazin, are un parcurs fantastic de lung până în ceașca noastră, până la consumatorul final. Cafeaua (cea comercializată de multe branduri) trece prin multe etape, de pe plantație până la ambalare, multe dintre ele fiind violente, iar altele îndelungate. Violente pentru că, de cele mai multe ori, se recurge la recoltare mecanică, ceea ce înseamnă lovirea arborilor pentru a elibera cireșele de cafea, care sunt colectate aproape fără sortare, crude ori coapte, toate la un loc. Un alt proces violent este acela al prăjirii: atunci când trebuie prăjite cantități foarte mari de cafea, într-un timp scurt, se recurge la temperaturi foarte mari și, apoi, la răcirea forțată, rapidă, cu azot, pentru a putea măcina cafeaua aproape imediat și pentru a trece la ambalare. Din acest punct, cafeaua încă mai are drum lung de străbătut, prin diferite depozite ale companiei-mamă ori ale intermediarilor și ale lanțurilor de magazine, iar abia la finalul acestui traseu pachetul de cafea cu care ne-am obișnuit apare pe raft. Acolo va aștepta câteva zile, câteva săptămâni sau chiar luni, până să fie achiziționat și consumat. În tot timpul acesta, cafeaua, de bună sau mai puțin bună calitate, măcinată deja, și-a pierdut aromele inițiale.”

Ce calități necesită șlefuire pentru ca o persoană să stăpânească tehnica și să ofere frumosul într-o ceașcă?

Pentru a fi un bun latte artist, este necesar să stăpânești foarte bine prepararea espresso și a cremei de lapte. Cele două merg mână în mână. Îți poți coordona foarte bine mâinile, însă dacă nu prepari corect cele două ingrediente, nu vei obține rezultatul pe care îl cauți. Un barista care dorește să realizeze latte-art impecabil trebuie, mai întâi de toate, să extragă un espresso în parametri și apoi să prepare o cremă de lapte texturată corespunzător, pentru a putea, mai apoi, să deseneze cu ajutorul ei.

Unde ați călătorit/ unde ați călători de dragul pasiunii pentru cafea?

Planificăm o călătorie cu care să începem „Drumul cafelei”. Știm că vom ajunge pe meleaguri africane, dar până când planul nu se conturează mai bine, nu vă pot dezvălui prea multe detalii.

Pe ce drumuri v-a purtat cafeaua, în sens geografic și, totodată, în sens lăuntric, personal, inițiatic?

Geografic, am călătorit la târguri și competiții organizate de oameni ai cafelei, pentru oamenii cafelei. Lăuntric, pe mine, personal, cafeaua m-a ajutat să îmi înțeleg mai bine corpul și mintea. O cafea bună mă va energiza, pe când o cafea de o calitate inferioară mă va agita atât fizic, cât și mental. În acest sens, cafeaua m-a ajutat să mă ascult mai bine și să mă înțeleg mai bine. E un proces foarte interesant pe care, dacă ai răbdarea să-l analizezi și să-l înțelegi, ajungi să-l iubești.

Ce ați aflat și ce ați învățat despre propria persoană grație boabelor de cafea?

Am aflat ceva ce poate surprinde la prima vedere, anume că gustul dulce nu este preferatul meu. Am aflat că nu am nevoie de cafea ca să mă pun în mișcare, ci de o minte sănătoasă și de un corp odihnit. Și după o pauză lungă de la cafea, de aproximativ 5 ani, am ajuns să-mi înțeleg și să-mi ascult mai cu atenție corpul.

Să revenim la cafeaua desăvârșită de la începutul dialogului nostru. În ce măsură prepararea unei cești de cafea gustoasă, aromată, îmbietoare prin culoare, consistența cremei și textura ei depinde de aparatura folosită?

Cafeaua se desăvârșește cu ajutorul omului care o prepară. Putem avea acces la aparatură de ultimă generație și la cafea extraordinară, dar să nu știm să o preparăm, iar rezultatul să nu fie cel dorit. Atenția pe care o acordăm cafelei este cea care face diferența. O cafea foarte bună se poate prepara și cu ajutorul clasicului ibric pe care cu toții îl avem acasă. Atâta vreme cât o preparăm corect, modalitatea folosită nu mai ocupă primul loc.

Deseori, atunci când desfacem un pachet de cafea, recent cumpărat dintr-un supermarket, constatăm cu uimire și dezamăgire un miros persistent de cauciuc, conținutul fiind lipsit de intensitatea și bogăția aromei adevărate a cafelei. Prezentați-ne și convingeți-ne, vă rog, care sunt avantajele boabelor proaspete de cafea (râșnite recent sau chiar în ziua preparării cafelei) față de cafeaua împachetată de pe rafturile magazinelor alimentare.

Revin la comparația cu mâncarea, pe care am tot făcut-o. Cum este cazul mâncării gătite, mereu căutăm ceva proaspăt, realizat din ingrediente de calitate, despre care să cunoaștem proveniența, ceva cald și gustos, abia finalizat de maestrul bucătar. Suntem dezamăgiți atunci când ajungem într-un loc și constatăm că mâncarea care ni se oferă este reîncălzită ori, în cele mai nedorite situații, alterată. Cum ar fi oare să alegem de bunăvoie alimente gătite, afișate într-un raft, despre care știm cu siguranță că ne așteaptă acolo de câteva săptămâni sau de câteva luni? Ar fi ciudat, așa-i? Evident că noi vom căuta prospețimea și în cafea, așa cum este firesc, de altfel. Însă nu avem suficiente informații despre cafea și, de cele mai multe ori, acceptăm, fără să clipim, ceea ce o reclamă frumoasă ne va spune, fără să ne documentăm suplimentar. Apoi, noi chiar credem că tot ceea ce există în rafturile magazinelor reprezintă mărfuri de calitate; credem că toți vendorii și toți furnizorii sunt bine intenționați și pun la dispoziție doar produse proaspete. Chiar dacă este acesta scenariul, în cazul cafelei și al altor produse importate de la mii de kilometri distanță, lucrurile se schimbă. De asemenea, trebuie să avem în vedere că există un proces tehnologic foarte vast în spatele acestui produs ambalat, pe care îl luăm de pe raft și îl așezăm în coșul de cumpărături. O cafea ambalată deja, care stă pe rafturile unui magazin, are un parcurs fantastic de lung până în ceașca noastră, până la consumatorul final. Cafeaua (cea comercializată de multe branduri) trece prin multe etape, de pe plantație până la ambalare, multe dintre ele fiind violente, iar altele îndelungate. Violente pentru că, de cele mai multe ori, se recurge la recoltare mecanică, ceea ce înseamnă lovirea arborilor pentru a elibera cireșele de cafea, care sunt colectate aproape fără sortare, crude ori coapte, toate la un loc. Un alt proces violent este acela al prăjirii: atunci când trebuie prăjite cantități foarte mari de cafea, într-un timp scurt, se recurge la temperaturi foarte mari, apoi la răcirea forțată, rapidă, cu azot, pentru a putea măcina cafeaua aproape imediat și pentru a trece la ambalare. Din acest punct, cafeaua încă mai are drum lung de străbătut, prin diferite depozite ale companiei mamă, ale intermediarilor și ale lanțurilor de magazine, iar abia la finalul acestui traseu pachetul de cafea cu care ne-am obișnuit apare pe raft. Acolo va aștepta câteva zile, câteva săptămâni sau chiar luni, până să fie achiziționat și consumat. În tot timpul acesta, cafeaua, de bună sau mai puțin bună calitate, măcinată deja, și-a pierdut aromele inițiale. Recomandăm întotdeauna cafeaua boabe, păstrată pe cât posibil în ambalajul original sau într-un borcan care se închide ermetic. Dacă nu avem posibilitatea să o măcinăm acasă, vom solicita magazinului de unde achiziționăm boabele să o râșnească pentru noi, iar acasă ne vom asigura că o depozităm într-un recipient care se închide etanș, la umbră, ferit de umiditate. Așa cum este cazul multor alimente, și cafeaua se alterează treptat dacă intră în contact cu oxigenul din aer. E o simplă explicație. Mai mult decât atât, recomandăm consumul de cafea de specialitate. Această cafea ne oferă detalii despre proveniență, despre modalitatea de procesare și despre tipul de prăjire. Practic, putem afla tot ce ne interesează doar citind eticheta. Mai știm despre cafeaua de specialitate că parcurge un drum mai scurt de pe plantație până la consumatorul final, tocmai pentru că nu mai există un număr atât de mare de intermediari prin mâinile cărora trecea. Se aplică aceleași reguli de depozitare. Și se savurează cu aceeași plăcere.

Care sunt activitățile care vă inspiră și reușesc să vă bucure ochii, inima și mintea?

Când vine vorba de cafea, găsesc fascinantă prăjirea ei. Să stai și s-o asculți minute în șir. Întâlnirile cu oamenii cafelei sunt interesante și importante; uneori petrec ore în șir discutând despre ceea ce ne unește: cafeaua. Dacă este vorba despre alte activități, îmi place (ne place) să călătorim cu bicicletele cel mai mult. Plecăm la explorat, în expediție.