Marius Bațu și Jul Baldovin urcă pe scena Ateneului din Iași, joi, 12 aprilie 2018, la ora 19.00. Recitalul acustic promite o călătorie plină de emoție pe care trebuie să ți-o dăruiești. Bilete pe www.ateneuiasi.ro

Cum reacționează publicul atunci când e țintit?

Când o piesă i se adresează în mod direct. Cel mai greu e să țintești publicul. Cu cât cauți mai mult apropierea cu atât riști să ajungi mai departe. De ce? Pentru că un act artistic impus nu e chiar un act corect față de artă în sinea ei. Cea mai ușoară rețetă să ajungi la public e din… greșeală. Publicul apreciază sinceritatea, iar dacă actul tău artistic e sincer îl va iubi. Fiecare în funcție de frecvența pe care rezonează.

Selecția playlistului amestecă subiectivitatea cu obiectivitatea, negreșit. În ce proporții?

Aș spune 100% obiectiv, pentru că îți construiești playlist-ul în funcție de starea ta mentală, de posibilități și de public. Dar câteodată strecori ceva subiectivism. Depinde foarte mult de spectatori.

Muzica vindecă. Sunt muzicienii, în poveștile minuțios regizate, doctorii sufletelor?

Nu le-aș spune doctori… ci mai degrabă generatori de stări. Pot vindeca prin poveștile sau muzica lor. Și dacă ar fi să le spunem doctori, noi, muzicienii ar trebui să fim doctori-pacienți. E ca un pod în sens dublu, niciodată în sens unic.

În lumină se întrezăresc nuanțe și umbre. Când este lumina în rolul principal?

Dacă generalizăm, cea mai bună și importantă lumină e dimineața. Începi o nouă zi, și niciodată nu știi cum o termini indiferent de nuanțele și umbrele de peste zi. În cazul nostru, al muzicienilor, de fiecare dată când suntem pe scenă, lumina primită e în rolul principal, iar nuanțele și umbrele le întrezărim în sălile de spectacol de pe scenă prin spectatori.

Care este limita spațiului neconvențional în care apare tentația montării unui nou concert/recital?

Nu este o limită a convenționalului sau a neconvenționalului când vine vorba de pregătirea unui nou spectacol. Dar dacă ar fi să o încadrăm așa, suntem unii, care trăim pentru a da. Așadar, tentația ar fi maximă, dar doar din dorința de a oferi.

Unde găzduiți cântecele noi și ce se întâmplă cu cele ce suflă-n lumânări aniversare, an de an?

Fiecare cu felul lui de administrare. După felul în care sunt eu construit, nu pot serba ceva ce nu e al meu. De ce spun asta? Felul în care m-am educat nu îmi dă voie să îmi mai asum cântecele după ce le-am compus și le-am cântat. Acele cântece sunt ale spectatorilor. Iar cântecele noi sunt pline de praf de obicei până prind forma finală.

Parfumul succesului se reîmprospătează constant?

Dacă spunem parfum, spunem rețetă. Dacă spunem rețetă, spunem reușită. Nu există așa ceva în cazul nostru. Parfumul succesului se adresează muzicii comerciale și de larg consum. În cazul nostru, putem avea același parfum, zeci de ani, dar cu același miros frumos și onest.

Pagina de artist https://www.facebook.com/jul.baldovin.music/?pnref=lhc