Fiecare poveste muzicală ce poartă semnătura artistului Adrian Berinde trimite, pe de o parte, la un îndelung proces psihologic, de căutare a sensului și a identității ființiale, iar pe de altă parte, cel care ascultă nu rămâne indiferent în fața mesajului creației, în fața mesajului Sursei și, în recurente rânduri, alege să își manifeste reacția, personalizat. El însuși, fiind dispus să călătorească prin neprevăzutele stații ale filtrelor interioare, să se inițieze în alfabetul cunoașterii și conștientizării și, întors de acolo, să transmită, la rându-i, un mesaj de admirație, de apreciere, de confirmare a rezonării sinelui și de racordare la acea undă sensibilă care l-a pus pe gânduri, fie și pentru o clipă, eliberându-l din captivitatea inutilului. Pentru ascultător, o astfel de întâlnire aduce cu sine parcurgerea unei stații în plus pe teritoriul introspecției redentive, în care acceptarea, revolta, spiritul justițiar, manifestul, libera exprimare, respectul, empatia, iubirea, dăruirea, îmbrățișarea își au rostul lor, ceea ce generează o capacitate infinită de regenerare, deblocându-se accesul la „drum”, la sens, direcție și motivație. În acest sens, resortul gândului ce a trecut prin cristale de soare se întoarce, de fiecare dată, din adâncurile privirii reflexive, cu un veritabil mesaj:

„Treziți-vă, uitându-vă la Soare! / Iubiți-vă, acum cât se mai poate! / O clipă se împrăștie-n culoare / Și se preschimbă în eternitate. (…) Suntem nemuritori dintotdeauna, / Pământul pentru noi e o secundă / Ce ține-o viață, care e doar una, / Și din pătrată, o cioplim rotundă. Să se iubească mințile-ntre ele, / Cu sufletele noastre, laolaltă! / Să ne croim cărarea înspre stele, / Să fim un Tot, ce se transformă-n Toată!“

În această dimineață, cantautorul Adrian Berinde mărturisea, pe pagina sa de pe o rețea de socializare binecunoscută: „…Și o mică surpriză, din partea Republic Production, înregistrată în noiembrie și orchestrată de Norbert Kovács, împreună cu trupa mea de la Tg. Mureș. Le Mulțumesc!!!”

Ulterior acestui moment, am început să ascult și să reascult, cu recunoștință, emoție și bucurie – în stare pură, terapeutică, „Un simplu nod pe ață”. Mi-era dor de audiția unei voci, a unor versuri și a unei echipe dăruite. Da, mi-era dor de-un astfel de bine, concretizat în manieră artistică, sonoră, impecabilă, într-o poveste muzicală prodigioasă, cu un conținut dens, care-i vorbește pe îndelete sufletului celui ce ascultă cu receptivitate.

Cu prilejul veștilor generatoare de bine, echilibru, bucurie, noi înțelesuri privind mesajul recepționat de sinele ființei noastre din artă, din muzică, care se tot succed de câteva zile, anunțând lansarea în univers a poveștii sonore al cărei nume este: „Un simplu nod pe ață”.

I-am adresat o primă rugăminte lui Adrian Berinde de a-mi îngădui să-i adresez câteva întrebări. Răspunsul domniei sale a sosit instantaneu, ceea ce a intensificat emoțiile frumoase, pozitive și incandescente. În lumea aceasta mică, agățată de „nimicuri înalte”, de cameleonizări, măsluiri și nedreptăți, mi s-a îndeplinit astăzi, în planul literelor concrete, un vis măreț, pe care-l port printre șiragul gândurilor de ceva vreme. Astfel de întâlniri, în miezul profund al vieții și al dialogului, sunt a fi-urile și a simți-urile mele. Cu statornică simțire că drumeția întrebărilor și a răspunsurilor este calea spre limpezirea inimii, vă invit să ne ascultăm sufletul, care conține Soarele pe care-l purtăm într-una în noi. „Un simplu nod pe ață” este povestea sonoră a conștientizării albului infinit de care dispunem, ca ființe umane, în contrast cu „lumea asta mică” din exterior: socială, politică, economică, mundană. O infuzie benefică, tonică, motivantă, despre iubire, drumul existenței, zâmbet, acum-ul care înseamnă tot, echilibru, generozitatea dăruirii.

Îi transmit mulțumiri alese maestrului Adrian Berinde, pentru Acum-ul și pentru Totul de astăzi, pentru „Un simplu nod pe ață”, care a și declanșat conversația noastră, imprimată în Ceașca de Cultură ce poartă o frumoasă dată în retina memoriilor dragi, inspiră și se constituie în resort existențial: 10 iulie 2018.

Și întrucât e „așa de frumoasă, că se cere vorbită…”, (re)(re)(re)ascultată și transmisă mai departe unor cât mai variate geografii umane, să revenim la MUZICĂ:

Ștefania Argeanu: Cum vi se dezvăluie, în aceste clipe, acum-ul unui simplu nod pe ață?

Adrian Berinde: Ceea ce noi numim existență este, de fapt, o succesiune de Acum-uri care se epuizează din viață, secundă cu secundă. Oricare dintre aceste ACUM-uri definește acest moment: Acum… Și timpurile trecutului le raportăm tot la Acum: acum 5 minute, acum 2000 de ani, toate sunt și au fost Acum. De aceea, Acum înseamnă TOT.

Cine este „secretul dimineții” pentru ființa umană?

Secretul Dimineții este forța vitală, este secretul continuității vieții, este SURSA!!! SURSA A TOT!!!

În ce constă secretul dimineții berindiene, după întâlnirea cu „Un simplu nod pe ață”?

NU EXISTĂ SECRETUL DIMINEȚII BERINDIENE (zâmbește). IAR definiția de mai sus este valabilă și pentru mine.

Când spun „întâlnirea cu un nod pe ață”, mă refer la poticnire, stagnare, obstacol în calea exprimării sinelui, în calea menirii. Forța vitală vine din lucrul continuu în ascultarea inimii sau are de-a face și cu o stăpânire a minții?

În Călătoria sufletului spre autocunoaștere și expandare, ceea ce noi numim viață, aici pe pământ, este doar o secundă; este doar un Acum, presărat cu multe noduri din cauza acestui MATRIX limitat în care existăm. Dar călătoria continuă, indiferent ce-ar fi, indiferent de obstacole sau de ezitări. Ele sunt doar o percepție a Minții, care nu reflectă realitatea.

„Descalță-te de dogme și de-amintiri cărunte! / Sunt doar al umbrei scâncet, ’napoi să te întoarcă, / Să nu-ți vezi strălucirea ce-o porți la tine-n frunte / și albul infinit din suflet să ți-l stoarcă.” sunt versuri percutante… Ce intră în configurația acestui proces/ acestui demers de „descălțare de dogme și de-amintiri cărunte”?

E simplu! Cu alte cuvinte: nu-ți mai asculta MINTEA. Ea, Mintea, este cea care acceptă sau generează dogme și, evident, tot acolo vom vedea dependența de amintirile vechi, cărunte, care nu-și mai au sens într-un Acum trăit pe deplin… Sunt doar o poză pe care creierul, limitat de altfel, o scoate din sertar, întunecându-ne percepția asupra a ceea ce SUNTEM CU ADEVĂRAT.

Un simplu nod pe ață

Secretul dimineții m-aduce treaz la viață, // Șoptindu-mi la ureche: // „Nu te culca la loc! Rămâi în echilibru pe firul tău de ață! // A fi-ul tău de-acum nu-i parte dintr-un joc.” // Așa-mi șoptește gândul ce mintea-l găzduiește: // „Ai Soarele în tine. // De ce să-ți fie frică?” // Doar să închid un ochi și marea îmi vorbește // Și mă înalță-n mine, în lumea asta mică. // „Descalță-te de dogme și de-amintiri cărunte! // Sunt doar al umbrei scâncet, ’napoi să te întoarcă, // Să nu-ți vezi strălucirea ce-o porți la tine-n frunte // Și albul infinit din suflet să ți-l stoarcă. // Iubirea-ți fie casă și zâmbetul – lumină, // Pe-al existenței drum să nu te poticnești! // Sunt râuri, mări și munți ce-n fața ta se-nchină // Și lumii-ntregi, în brațe, să i te dăruiești. // Acum înseamnă Tot… // și toate-s pentru tine. // Trăiește-l și respiră-l cu tot ce va veni! // Ființa ta e locul unde-i Atât de Bine // Și drept rămâi ca stânca, până se va sfârși. // Apoi vei fi din nou a Sursei bucurie. // Secretul dimineții te-aduce iar la viață // Și vei urla la inimi, ce inima ta știe, // Că moartea nu-i decât un simplu nod pe ață.”

Interviul cu artistul Adrian Berinde este pregătit de Ștefania Argeanu, pentru Ceașca de Cultură.

Voce & versuri – Adrian Berinde Muzică – Norbert Kovács Chitară acustică, chitară electrică, hammond – Norbert Kovács Chitară electrică – Alpár Bányász Chitară electrică – Szász Csaba Pian – Petru ‘Pitt’ Popa Chitară bas – Florin Sorasan Tobe – Ovidiu ‘Cico’ Cristian Backing vocals – Teodora ‘Tess’ Sântean, Molnár Jocó Mix/Master – Florin Sorasan O producție REPUBLIC PRODUCTION Târgu-Mureș

Sursă text: Ștefania Argeanu

Autor: Ștefania Argeanu

Sursă foto: din arhiva personală a domnului Adrian Berinde