Editura Gama din Iași este recunoscută pe piața de carte pentru copii drept un specialist în educație. Cu o experiență în editarea de carte de peste 20 de ani, aceasta le propune cititorilor volume și produse educative cu o componentă instructivă consistentă. În contextul în care dispozitivele digitale invadează tot mai mult spațiul copilăriei, echipa editurii condusă de Diana Mocanu a pregătit pentru târgul Gaudeamus din acest an campania “Ziua în care avem timp”, un dialog sincer despre dreapta măsură în educația copilului, despre noi metode de parenting și despre nevoile și dorințele celor mici, despre relația copiilor noștri cu multitudinea dispozitivelor electronice, cu acest întreg univers virtual care îi fascinează încă din primii ani de viață și care le dă, însă, atât de mult de gândit părinților și dascălilor.
Având această campanie ca pretext, i-am pus Dianei Mocanu, directoarea generală a Editurii Gama, câteva întrebări despre lectură, despre piața de carte și editurile care scot cărți pentru copii, despre modalități de stimulare a lecturii în rândul celor mici.

Ramona Iacobuțe: Conform celui mai recent top publicat de o cunoscută revistă de business, Editura Gama este astăzi una dintre cele mai de succes case editoriale autohtone. Cât de complicat este să reușești să te impui la nivel național cu un business care nu are sediul central în capitală?
Diana Mocanu: Nu este absolut deloc complicat. Pentru a te impune la nivel național, nu contează unde se află sediul central, ci unde ajung cărțile pe care le publici – iar noi avem o rețea foarte eficientă de distribuție națională. Titlurile noastre sunt pe rafturile librăriilor din toată țara, iar dacă ne gândim că vindem anual peste 1.000.000 de unități, putem afirma fără să greșim că toate familiile cu copii din România au măcar o carte Gama în bibliotecă.
Care au fost cele mai mari dificultăți pe care le-ați întâmpinat pe parcursul celor 20 de ani?
Cel mai greu an din aceste două decade a fost 2009, când efectele crizei financiare au devenit, din amenințare, realitate: într-un mediu economic din ce în ce mai instabil, în care deja multe companii, din toate domeniile, se vedeau silite să-și declare insolvența sau falimentul, piața de carte nu putea face excepție. Vânzările s-au prăbușit, efectiv.
Atunci am descoperit că putem produce carte bogată în conținut la un preț foarte accesibil. Știam deja că orice carte pentru copii trebuie să fie atractivă pentru ei și utilă din punctul de vedere al părinților, dar abia criza ne-a făcut să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra prețului, astfel încât cumpărătorii să nu simtă că fac un sacrificiu. Și, în felul acesta, ne-am diferențiat și ne-am consacrat pe piața de carte românească.
Care au fost satisfacțiile/reușitele cele mai importante?
Măsura succesului sunt cititorii noștri. Iar faptul că toate colecțiile noastre destinate deprinderii cititului sau dezvoltate plecând de la principiul învățării prin joc se vând în sute de mii de exemplare ne bucură nespus.
Principala satisfacție este faptul că reușim să facem carte românească și că nu alegem întotdeauna calea mai ușoară a traducerilor. Cele mai multe dintre titlurile noastre sunt create in-house, adaptate mentalității părinților români și nevoilor copiilor noștri. Atât eu, ca editor, cât și colegii mei din echipa de creație aducem în acest proces experiențele personale, preocupările și viziunea proprie despre educație. Suntem foarte exigenți: nu de puține ori am reîntors în lucru titluri ajunse la BT pentru că, după sesiunile de testare cu micii noștri „utilizatori”, se dovedise că puteau fi îmbunătățite din punct de vedere al conținutului sau al funcționalității.
În contextul digitalizării produselor editoriale, Editura Gama s-a gândit la o strategie pe termen scurt sau lung?
Eu nu cred că piața editorială este amenințată de digitalizare. Cărțile electronice au apărut într-un moment în care s-au creat nenumărate tehnologii noi și, ce-i drept, au ajutat mulți editori să supraviețuiască în perioada de criză de după 2009. Deocamdată, însă, ponderea cărților electronice nu depășește 7% din totalul titlurilor de pe piață în țările din vestul Europei.
În plus, cred eu, cartea pentru copii va supraviețui acestui fenomen, deoarece nu este potrivită pentru digitalizare. Cartea are rolul ei ca obiect. Conexiunile neuronale ale copilului sunt stimulate de interacțiunea cu obiecte și persoane reale, nu virtuale. Apoi, sub trei ani, expunerea la ecrane ar trebui evitată. Oamenii de știință sunt de părere că expunerea prea timpurie la conținut multimedia poate să le limiteze copiilor dezvoltarea cognitivă, relațiile sociale și chiar să le afecteze vederea.

Credeți că există subiecte tabu în cărțile pentru copii?
Nu. Există, poate, moduri sau momente nepotrivite de a expune copiii la realitățile vieții, deși ei sunt mai pregătiți și mai dornici să afle răspunsuri decât ne așteptăm. Despre importanța basmului pentru dezvoltarea emoțională a copiilor, care au nevoie să știe că trebuie mereu să lupți pentru dreptate, s-a tot vorbit în ultima vreme. De aceea, voi alege un alt exemplu: bullyingul.
În urmă cu doi ani, am lansat Gama Imago, imprint-ul de ficțiune al editurii. Unul dintre romanele pe care le-am publicat atunci, 7 zile, este despre traumele bullyingului în rândul adolescenților și a devenit printre cele mai bine vândute cărți din portofoliul Imago. De ce? Fiindcă nu se vorbește suficient despre asta. Iar copiii și adolescenții au o acută nevoie de a discuta, de a empatiza, de a simți că există răspunsuri pentru toate frământările lor.
Unii critici occidentali remarcau faptul că în literatura contemporană eroii clasici sunt demitizați, literatura pentru copii având o tentă mai ironică. Ce credeți cu privire la această observație?
Cred că vorbim despre o transformare a modului în care copiii își aleg modelele. Ei sunt mult mai atenți la sentimentele lor, își exprimă liber personalitatea și caută modele cu care să se identifice, dar pe care să le și admire. Poate e mai bine așa: până la urmă, ce este un erou? Erou poate fi oricine pentru cei din jurul lui, dacă e bun, empatic, generos.
Care este cel mai frumos feedback pe care l-ați primit de la cititori?
Ne bucură mereu copiii care ne spun că prima carte pe care au citit-o era o carte Gama!
Înainte de a fi editor, sunteți mamă. Ce rol au copiii dumneavoastră în alegerile de business pe care le faceți? Puteți spune că ei sunt primul dumneavoastră public? Vă „testați” alegerile editoriale pe ei?
Povestea editurii Gama este strâns legată de povestea copiilor mei. Eu am trei fete, foarte diferite atât ca vârste – o tânără de 18 ani, o adolescentă de 15 ani și o fetiță de 5 ani –, cât și ca preocupări și personalitate. Prin urmare, nevoile lor au fost întotdeauna foarte diferite, iar asta mi-a impus să fiu foarte atentă la nevoile lor și să le privesc mereu diferit. Pe măsură ce copiii mei au crescut, am avut, ca orice mamă, multe provocări, iar aceastea au însemnat perioade de frământare și căutare. Am citit, mi-am privit copiii, am căutat să-i înțeleg și să le ofer soluții educative potrivite. Eu, ca mamă, am învățat și am crescut alături de ei. De multe ori, aceste căutări ale mele s-au transpus în titluri noi ale Editurii Gama.
Alături de copiii mei am descoperit, de pildă, teoria inteligențelor multiple dezvoltată de Howard Gardner, care a revoluționat pedagogia susținând că modul în care privim inteligența este mult prea îngust: noi ne-am obișnuit să măsurăm doar IQ-ul, însă există și alte tipuri de inteligențe, la fel de importante pentru succesul în viață, pe care părinții și dascălii ar trebui să le recunoască și să le încurajeze. Așa a luat naștere colecția noastră MultiQ, care pune accent pe descoperirea și dezvoltarea inteligențelor multiple la copiii preșcolari. De fapt, mai mult de jumătate din cele peste un milion de exemplare vândute din titlurile noastre sunt destinate exersării inteligențelor multiple și învățării prin joc.
Gama Imago a fost inspirată de fiicele mele cele mari și de alți tineri ca ele. Ne-am dorit să publicăm romane contemporane, scrise pentru generațiile de azi, care au, poate, alte preocupări și interese decât tinerii de altădată – sau poate doar spun mai răspicat ce gândesc și ce vor. Pe cei mai tineri, care nu au ajuns încă la liceu, încercăm să îi atragem oferindu-le cărți amuzante, dar și inteligente, cu personaje care să-i inspire și teme care să-i provoace. Cât despre adolescenți, despre ei am înțeles că sunt multe subiecte sensibile despre care ei își doresc cu ardoare să citească – depresie, anxietate, anorexie, droguri, OCD sau feminism –, așa că ne-am concentrat asupra titlurilor de care ei au realmente nevoie, dar care au fost și apreciate de critica literară.
Cât despre fetița mea cea mică, ei i-am pus prima carte în mânuțe când avea doar patru săptămâni. Era o carte cartonată, cu contraste puternice, din colecțiile noastre pentru bebeluși. Eu dădeam paginile și îi povesteam ce fac, îi descriam ce vede, iar ea era fascinată. Am fost uimită să văd că un copil atât de mic poate să stea minute în șir să privească ilustrațiile. De atunci, i-am citit în mod constant și am realizat că, dacă va ști să citească de mică, va avea singură acces la cunoaștere și acesta este cel mai bun start pe care i-l pot oferi.
Dacă răsfoiți catalogul titlurilor noastre, veți vedea că o direcție clară a preocupărilor noastre este deprinderea cititului la o vârstă cât mai fragedă: avem materiale de învățare inspirate de pedagogia Montessori, pe care am popularizat-o primii în lumea editorială, apoi colecția bestseller Învăț să citesc, cu patru niveluri diferite de dificultate, ca să nu mai vorbim despre colecțiile Tandem și Eu citesc cu tine, abia lansată la Gaudeamus, destinate cititului împreună cu părintele. Această preocupare se menține și în imprint-ul Gama Parentis, unde publicăm cărți pentru părinți și unde a apărut recent volumul Cum să creștem cititori pasionați.
Încheiem cu o întrebare legată de cea mai recentă campanie a editurii, lansată la Gaudeamus, „Ziua în care avem timp”, un proiect pentru care, aflu, pregătiți și o dezbatere la Iași. Va avea această campanie și faze ulterioare, mai aveți în plan și alte evenimente?
Dacă această temă va rămâne la fel de actuală, așa cum bănuim, vom încerca să le reamintim părinților în fiecare an, pe 2 decembrie, să petreacă timp de calitate alături de copiii lor, departe de ecranele atât de cronofage.
De asemenea, vom încerca să îi provocăm să discutăm împreună și despre alte teme izvorâte din preocuparea lor pentru educația generațiilor viitoare.

