În ultimii ani, calitatea învățământului medical în centrele educaționale de prestigiu din țările dezvoltate ale lumii a fost îmbunătățită semnificativ prin utilizarea simulatoarelor medicale și a unor metode moderne de învățare, având ca scop antrenarea abilităților studenților de a lua decizii prin exersarea pe realitate virtuală și inteligență artificială. Astfel, Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași a făcut eforturi susținute pentru crearea resurselor și pentru antrenarea cadrelor didactice cu scopul îmbunătățirii calității instruirii studenților. Inaugurarea Centrului de Simulare și cele trei proiecte Erasmus+ implementate începând cu 2018 de universitatea ieșeană împreună cu partenerii academici din Cehia, Slovacia, Polonia, Germania și Marea Britanie se înscriu în strategia inițiată în 2016, având ca scop poziționarea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași ca fiind școala de medicină din România cu sistemul de învățare cel mai modern.
Educarea unui medic, un proces laborios prin complexitate și durată, presupune un efort continuu și o dedicație fără rest atât din partea dascălilor, cât și a studenților. În ciuda concepției populare, nu cantitatea de informație (deși în adevăr impresionantă și în creștere permanentă) reprezintă cea mai grea provocare. Sculptarea unui mod de gândire specific, a unei logici biologice și a unui raționament medical flexibil și aflat mereu în căutarea celui mai corect diagnostic și a celui mai bun tratament, adaptat fiecărui individ în parte, este procesul cel mai important pe perioada formării unui tânăr medic.
Școala medicală românească, în general, și cea ieșeană, în particular, se mândresc încă cu un sistem de învățământ care aduce mințile tinere la patul bolnavului și permite, sub supravegherea cadrelor universitare cu experiență, iscusirea aptitudinilor narative și clinice ale tinerilor medici. Deși se face mai mult decât în sisteme comparative din lume în acest sens, sunt perioade în care studenții stau departe de cazurile clinice. Ultima vreme ne-a pus în fața unei situații extreme de acest tip, prin durată și gravitate.
În acest context, așa cum ne-a obișnuit în ultimele decenii, tehnologia poate oferi soluții care să permită continuarea antrenamentului clinic al studenților. Astfel, proiectul TELSON vine în cel mai oportun moment cu putință să compenseze, într-o măsură semnificativă, lipsa orelor de stagiu clinic. Cazurile virtuale sunt singurul substitut pe care îl putem gândi în această perioadă. Oferind un instrument complex și foarte flexibil pentru transpunerea în mediul virtual al cazurilor clinice, TELSON oferă studenților oportunitatea de a raționa medical, în paralel cu un expert (creatorul cazului virtual), și de a-și îmbogăți experiența clinică.
Cazurile virtuale din cadrul TELSON urmăresc firul logic al oricărui raționament medical, începând cu datele de identificare ale pacientului, continuând cu motivele prezentării la spital, examenul clinic în momentul prezentării, diagnostice prezumtive, analize imagistice și de laborator cu rezultatele lor, stabilirea unui diagnostic definitiv și a măsurilor de tratament celor mai potrivite. TELSON permite un feedback imediat, astfel încât studentul să își poată ajusta raționamentul și să găsească cea mai bună strategie pentru înțelegerea și tratarea unui caz. Deja, în faza de dezvoltare, TELSON cuprinde peste 20 de cazuri din 7 specialități clinice (Gastroenterologie, Oftalmologie, Neurochirurgie, să enumerăm doar câteva). Extinderea lui ulterioară este practic fără limite. Orice cadru didactic, cu o pregătire minimă, poate să creeze astfel de cazuri virtuale și le poate adăuga bazei de date existente.
Proiectul Erasmus+ cu titlul “TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences” (2018-1-CZ01-KA203-048197) a fost implementat începând cu august 2018 în cadrul unui parteneriat compus din Masaryk University din Brno (Republica Cehă), St George’s Hospital Medical School din Londra (Marea Britanie) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Proiectul a vizat atât dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de analiză ale studenților prin utilizarea metodelor de învățare bazată pe scenarii (Scenario Based Learning – SBL), cât și compararea valorii pedagogice și a eficienței a două metode SBL diferite: învățarea bazată pe probleme (Problem Based Learning) și învățarea bazată pe echipă (Team Based Learning), au menționat reprezentanții universității.
Acest proiect s-a desfășurat în cadrul unui parteneriat între Masaryk University și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” inițiat, împreună cu domnul profesor Radu Iliescu, în septembrie 2012, care a vizat cooperarea în mediul academic și compatibilizarea mutuală a platformelor de învățare din universitățile noastre. TELSON este un proiect care a furnizat rezultate care ne-au depășit așteptările și suntem foarte mulțumiți de modul în care am colaborat cu colegii din universitatea dumneavoastră. Sperăm că astfel de experiențe vor continua în beneficiul studenților și profesorilor din ambele instituții academice. — a transmis Daniel Schwarz, profesor la Masaryk University, Brno, Cehia.
Un câștig suplimentar pentru Universitatea ieșeană generat de implementarea acestor trei proiecte este determinat de aplicabilitatea lor facilă în învățământul online. Atât noțiunea de pacient virtual, cât și interacțiunile pe care le presupun sesiunile PBL și TBL sunt perfect compatibile cu învățământul online, pe care Universitatea de Medicină din Iași l-a adoptat în regim 100% printre primele din țară, încă din martie 2020. Beneficiile existenței Platformei de e-learning a Universității (implementată în 2010), cumulate cu implementarea unor astfel de proiecte sunt garanția continuării unui act educațional de maximă calitate chiar în condițiile dificile dictate de contextul pandemic.
Aș vrea să precizez că proiectul TELSON face parte dintr-un sistem integrat constituit din trei proiecte distincte, proiecte educaționale inovative care au scopul de a implementa noi metode de învățare bazate pe scenarii clinice. Esențial pentru acest proiect a fost și suportul tehnic reprezentat de platforma de e-learning disponibilă în UMF încă din 2010. Considerăm că TELSON a fost un proiect bine primit și care s-a desfășurat la momentul oportun pentru că obiectivele acestui proiect se încadrează atât în directivele comisiei europene pentru educație, care prevede că toate instituțiile de învățământ și mai ales universitățile ar trebui să își modernizeze modalitățile de predare astfel încât să furnizeze metode combinate de învățământ – atât față în față, cât și online – dar, mai ales, se aplică foarte bine pe direcțiile strategiei instituționale ale UMF Grigore T. Popa inițiate în 2016 și care, de asemenea, vizează îmbunătățirea instruirii studenților prin utilizarea metodelor de simulare și a cazurilor virtuale folosind atât metode moderne, cum sunt cele utilizate în proiectul TELSON, cât și platforme tehnologice moderne. În cadrul proiectului au fost experimentate două metode de învățare, menționate de domnul profesor Daniel Schwarz, respectiv metoda TBL, care poate să suplimenteze în unele situații predarea cursurilor față în față și metoda PBL, care reprezintă o metodă de învățare centrată pe scenarii clinice, foarte utilă pentru studenții la medicină, pentru că se știe că învățământul medical nu poate să fie conceput în afara unei interacțiuni sau unei aplicații practice unde studentul să fie nevoit să ia decizii, adică să pună în aplicare ceea ce a învățat atât la disciplinele preclinice, cât și la disciplinele clinice, astfel încât să aleagă cel mai bun management pentru cazul respectiv. Vorbim despre aceste cazuri virtuale care au avantajul că pot să ajute la formarea unui număr foarte mare de studenți. Toate aceste metode sunt oportune pentru dezvoltarea învățământului medical. Mai mult, utilizând aceste metode studentul joacă un rol activ și fundamental în procesul de învățare. În contextul pandemiei, sunt convinsă că experiența pe care am dobândit-o prin participarea la acest proiect va permite îmbunătățirea rezultatelor învățării studenților de la UMF Grigore T. Popa. — a precizat conf. dr. Gabriela ȘTEFĂNESCU, coordonatorul proiectului.
conf. dr. Gabriela ȘTEFĂNESCU
La implementarea proiectului “TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences” (2018-1-CZ01-KA203-048197) a participat o echipă a Universității conduse de Conf. dr. Gabriela Ștefănescu și compusă din Conf. dr. Mihaela-Dana Turliuc, As. univ. dr. Georgiana Emanuela Gîlcă Blănariu, Conf. dr. Mihaela Moscalu, Conf. univ. dr. Ionuț Nistor, Conf. dr. Bogdan Stoica, As. univ. dr. Bogdan Iliescu și As. univ. dr. Adrian Ciureanu.
