Lydia Vitzilaiou s-a născut în Atena, Grecia, acum 23 de ani și a trecut printr-o experiență care i-a schimbat viața și i-a arătat drumul de urmat pe plan profesional. Și-a pierdut tatăl din cauza bolii secolului XXI, cancerul, și a decis că vrea să studieze medicina pentru a salva vieți. Întrucât în Grecia nu a reușit să intre la Facultatea de Medicină, a decis să caute o țară din Uniunea Europeană în care să aibă mai multe șanse de a face ceea ce își dorește. Așa a ales România.
Lydia Vitzilaiou și-a pierdut tatăl din cauza unei tumori cerebrale și, deși după terminarea liceului a intrat la Facultatea de Filologie în orașul natal, Atena, ea își dorea să facă Medicină. Drept care a renunțat la Filologie și a început să se pregătească pentru admiterea la Facultatea de Medicină. Dar, din nefericire, nu a intrat la specializarea pe care și-o dorea, ci la Asistență Medicală. Nici aici nu a fost motivată să rămână și a început să își calculeze opțiunile. În cadrul facultății din Atena a întâlnit români și a aflat câte ceva despre sistemul de învățământ din România. De asemenea, a făcut numeroase căutări pe Internet, în încercarea de a găsi cea mai potrivită țară din Uniunea Europeană pentru a-și îndeplini visul, acela de a deveni medic. În România i s-a părut că visul său ar putea fi realizabil, cu o condiție: să aibă 5000 de euro pentru a-și plăti taxa de școlarizare valabilă pentru studenții străini. Dar, pentru că mama sa, de profesie ghid turistic, nu își permitea să o ajute cu acești bani, oricât de mult și-ar fi dorit, mai avea o singură șansă: să dea examen în limba română. Pentru asta trebuia să învețe limba română.
Cum a început totul
„Sunt singură la părinți, nu există altcineva, bunici, suntem numai eu și mama. Mama mi-a spus că dacă vreau să merg în România, trebuie să știu în primul rând limba română. Și am găsit o fată pe stradă care vorbea română, am auzit-o și mi se părea că vorbește română. Am mers la ea, am întrebat-o ce limbă vorbește. Nu știa greacă deloc, am întrebat-o în engleză. Avea o familie cu șapte copii. Și așa am început să fac lecții de limba română cu ea, trei luni, apoi singură. Am început să intru pe Internet, să ascult muzică, să mă uit la televizor în continuu. Singurul lucru pe care îl făceam de dimineață până seara era să ascult limba română”, își amintește Lydia.
După șapte luni de la începerea aventurii numită „familiarizarea cu limba română”, Lydia Vitzilaiou s-a urcat în autocarul spre București hotărâtă să dea examenul de limbă. Dorința sa de a învăța limba română pentru a face medicină a fost atât de mare, încât a luat examenul cu 9,32 și și-a câștigat dreptul de a se înscrie la Facultatea de Medicină, la cursurile în limba română.
Întrebată de ce a preferat, totuși, să vină în Iași pentru a da la Medicină și nu a rămas în București, Lydia recunoaște că a ales Iașiul pentru că aici se dă examen de admitere doar la anatomie, spre deosebire de București unde examenul se dă la două obiecte: anatomie și apoi la alegere între chimie și fizică. Totuși, nu i-a ieșit din prima încercare. A trebuit să dea de două ori examen de admitere până să intre pe unul din locurile cu taxă în lei de la Facultatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”.
DEX-ul — cel mai bun prieten al Lydiei
Prima încercare la Iași a fost în 2013, după examenul de limbă pe care l-a luat în capitală. Pregătirea nu a fost, însă, una ușoară, mai ales că Lydia și-a fost sieși singurul profesor. A început pregătirea pe cont propriu în Grecia și a făcut mai multe drumuri Grecia-România, pentru că trebuia să ia cărțile, să treacă pe la facultate să afle detalii despre admitere, întrucât nu găsești toate informațiile pe Internet, iar dacă suni la facultate, de multe ori nu ți se răspunde. Ca să dai examen la Iași la Medicină, nu îți trebuie numai cartea de la școală, îți trebuie și cartea de la facultate. În fiecare an există o carte cu teste grilă, de pe care dai examen. A venit de mai multe ori, pentru 1-2 zile, și a ajutat-o faptul că a luat autocarul din Grecia și în jurul său erau numai români și niciun grec; a putut astfel să își exerseze cunoștințele de limbă.
„Cartea de anatomie din clasa a XI-a în limba română mi s-a părut, țin minte, o carte plină de cuvinte necunoscute. Am descoperit și DEX-ul, e prietenul meu, am început să traduc fiecare cuvânt. În primul an în care am dat examen, pentru că am dat examen de două ori, în 2013 și 2014, în ultima lună înainte de examen am aflat de ea, din întâmplare. Vin aici plină de emoții, dau examen și iau 8,30, după ce s-a făcut media cu nota de la bacalaureat, iar ultimul intrat avea 8,60. Căutam o modalitate de a mă sinucide fără să curgă sânge (râde). Imediat după aflarea rezultatelor, m-au reapucat de învățat, nu făceam altceva, eu nu mai aveam viață. Eram acasă, învățam 7-9 ore pe zi, apoi eram obosită, nu voiam să vorbesc cu nimeni, gândul meu era doar unul: cum să intru la medicină”, recunoaște aceasta.
Anul 2014 s-a dovedit a fi anul șansei pentru Lydia. Deși examenul i s-a părut mai greu, „de zeci de mii de ori mai greu”, după cum ea însăși spune, pentru că există și întrebări la prima vedere, a intrat la Facultatea de Medicină „Gr. T. Popa” din Iași cu media 8,72, pe locul 147, cu taxă în lei.
Pentru că a intrat pe un loc cu taxă în lei, tânăra din Grecia este supusă aceluiași tratament ca ceilalți colegi ai săi români, spre deosebire de colegii străini care au intrat cu taxa de 5000 de euro. Încontinuu este ascultată, încontinuu trebuie să învețe de pe manualele în limba română. Da, este privită și tratată cu respect de către profesori pentru că face o facultate grea, într-o limbă care până la 21 de ani i-a fost străină. Dar asta nu o ajută la examene.
„E o facultate grea, sistemul e dificil aici, încontinuu toți profesorii ascultă și trebuie să știi să răspunzi. Nu știi să răspunzi? 2! Multă materie, prea grea. Dacă reușesc să termin facultatea, aș vrea să mă specializez pe oncologie, pentru asta m-am înscris, dar nu știu. Mă gândesc că am 23 de ani și, dacă nu termin după 7 ani și mai repet anii, o să termin destul de târziu. Dar important este să termin”, mărturisește Lydia, mai în glumă, mai în serios.
Studentul grec și clima din România
Lydia s-a obișnuit ușor și cu oamenii și cu bucătăria românească, dar nu și cu temperaturile din termometru. Tânăra care și-a pus toate speranțele de viitor în sistemul de învățământ din România se obișnuiește foarte greu cu clima de la noi din țară, mai ales în anotimpurile friguroase. Frigul este marea sa problemă de când a devenit studentă la Iași. Dar știe că trebuie să trăiască cu asta, se concentrează pe ce are de făcut și se bucură de ospitalitatea ieșenilor.
Românii i se par primitori și a observat în jurul său că toată lumea ajută. Își cumpără din supermarket sarmale; îi plac mult sarmalele pentru că, deși se fac și în Grecia, nu sunt la fel de gustoase, de tradiționale — acolo mâncarea este mai fină, mai europeană. De asemenea, în ceea ce privește diferența dintre sistemul de învățământ din România și cel din Grecia, crede că cel din România este mai greu, mai strict și că românii sunt mai disciplinați decât grecii, deși ei neagă asta. Facultatea de Medicină de aici i se pare mult mai grea decât s-ar fi așteptat și consideră că, dacă nu ești un geniu, nu mai poți face altceva; toată ziua fugi de la un curs la altul, nu mai ai viață, încontinuu înveți, ești obosit.
Lydiei Vitzilaiou îi plac discuțiile cu românii pentru că o ajută să stăpânească din ce în ce mai bine limba română. Nu a reușit, totuși, să o convingă și pe mama sa să vorbească această limbă, deși, fiind ghid turistic, vorbește la perfecție italiana, de exemplu.
În relația Lydiei cu ieșenii din mediul universitar în care a intrat nu lipsesc provocările. Așa după cum aceasta povestește, cea mai mare provocare când a venit în România a fost să îi convingă pe români că ea chiar a învățat româna și că vrea să facă facultatea în limba română. „Le păream extraterestră, nu grecoaică”, crede tânăra din Grecia. Colegilor și profesorilor săi nu le venea să creadă, în primul rând, că ea scrie în română; a stârnit un amestec de admirație și mirare. Ea, însă, s-a obișnuit cu termenii din anatomie în limba română și atunci când învață pentru un curs gândește în română; nu îi vin mai întâi în minte termenii în limba greacă, trebuie să îi traducă din română în greacă.
Lydia Vitzilaiou nu prea mai are viață personală dincolo de facultate, dar își asumă asta pentru că își dorește foarte mult să termine Medicina. Pe măsură ce se apropie de prima sesiune, emoțiile îi cresc și nu se gândește decât la cum să ia cât mai multe examene și să rămână cu cât mai puține restanțe. Pentru ea, adevărata aventură cu limba română abia acum începe.
