Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

The Maker Revolution a ajuns la București, odată cu inaugurarea NOD makerspace

A fost inaugurat NOD makerspace (Splaiul Unirii 160), primul centru creativ de dimensiuni mari din Romania. NOD makerspace este un atelier de creatie si lucru, ce functioneaza intr-un spatiu de 650m2 si ofera acces, pe baza de membership, la o gama larga de unelte si echipamente speciale (laser engraving & cutting, 3D printing, CNC router, plotter, scanner) pentru fabricatie digitala si prototipare rapida, la educatie, precum si sprijin concret in realizarea proiectelor.

Pe termen lung, scopul proiectului consta in crearea de oportunitati pentru imbunatatirea nivelului de trai, local si global, si inchegarea unei puternice comunitati open-source. The Maker Revolution, trend global la care adera si NOD makerspace, este reprezentat de creativii si antreprenorii care reusesc sa treaca de la idee la implementare si sunt dispusi sa lucreze impreuna pentru atingerea obiectivelor. Acesta isi are originea in cultura DIY si a influentat puternic educatia, mediul de afaceri si designul, mai intai la nivel international, iar acum pe plan local.

Dezvoltat de o echipa de tineri antreprenori, NOD makerspace a implicat o investitie de 120.000 euro si sase luni de lucru pentru amenajarea halei din fosta Fabrica de Bumbac.

NOD makerspace va functiona pe baza de membership, cu doua tipuri de abonament lunar: Basic (120 euro) sau Pro (160 euro), abonament care ofera acces la toate echipamentele speciale. Pentru echipe, preturile abonamentelor sunt reduse. Membrii vor avea acces la zona open space, echipata cu scule si echipamente pentru fabricatie manuala si digitala, zece ateliere, sala de conferinte, zona de relaxare, sala de workshop-uri, atelier de prelucrare a lemnului si a metalului, ateliere de vopsitorie, sablare, sudura, atelier de croitorie.

“Vom oferi consultanta si sprijin pentru proiecte, de la concept la implementare, din domenii precum: planificare urbana, arhitectura, design grafic sau de obiect, tipografie digitala, fotografie, antreprenoriat si business management. Ne-am propus sa sprijinim democratizarea designului, a ingineriei si a educatiei creative. Membrii nostri vor fi ajutati sa-si transforme ideile in afaceri sustenabile”, au declarat arhitectii Tamina Lolev si Florin Cobuz, doi dintre coordonatorii proiectului.

Pe langa functia de incubator de business, NOD makerspace este si un facilitator de educatie, oferind cursuri complementare (de folosire a uneltelor speciale – Laser Cutter, router CNC etc. -, pentru prelucrarea lemnului, de introducere in sudura, electronica, modelare 3D, Grasshopper, Arduino, Raspberry Pi si Software Autodesk) sau adiacente (Marketing, post-procesare, Photoshop, croitorie, design de obiect, modelare 3D avansata, initiere in design pentru copii).

3 aprilie 2015
Noutăți la Editura Univers

Alin, Romain Gary (Émile Ajar).

Traducere: Irinel Antoniu

Colectie: Romanul secolului XX.

Ce faci cand esti un om singur in marele Paris si simti nevoia sa fii alintat cu drag? Domnul Cousin a gasit solutia: adopta un piton, botezandu-l chiar asa, Alint. De aici o sumedenie de incurcaturi, intr-o fabula moderna care amesteca umorul cu tristetea fara margini a unei existente. Prima carte publicata de Gary sub pseudonimul Émile Ajar (si aparuta abia in 2007 in versiunea integrala) este o poveste care, precum afectuoasa reptila, se rasuceste si face nenumarate noduri, constand in situatii absurde, jocuri de cuvinte si, mai ales, in modul cu totul original de a gandi si a se exprima al eroului.

Pe numele sau adevarat Roman Kacew, Romain Gary s-a nascut in 1924 la Vilnius, in Lituania, unde si a petrecut prima parte a copilariei. A studiat Dreptul la Paris si a invatat sa piloteze avioane in cadrul Fortei Aeriene Franceze. In cel de al Doilea Razboi Mondial a luptat alaturi de trupele franceze in Europa si in Africa de Nord, devenind apoi un diplomat si un scriitor de succes. Este cunoscut publicului roman pentru cartile Clar de femeie, Ai toata viata inainte si Groapa bunei sperante, primul sau roman, publicat in 1945. Gary a reusit sa insele vigilenta criticilor si a cititorilor, fiind singurul scriitor nominalizat la Premiul Goncourt de doua ori. Dupa ce in 1956 a primit premiul pentru romanul Les racines du ciel (Radacinile cerului), Academia Goncourt i a oferit din nou premiul, in 1975, pentru Ai toata viata inainte, publicat sub pseudonimul Émile Ajar. La decernarea premiilor, Gary a privit din sala cum varul sau, care s a prezentat drept Ajar, a primit premiul. Semnul identitatii dintre Gary si Ajar a fost pus abia dupa ce scriitorul s a sinucis, in decembrie 1980.

http://www.edituraunivers.ro/home/281-alint.html

Carari clandestine, Emmanuel Kattan

Traducere: Diana Crupenschi

Colectie: Romanul secolului XXI

Inainte de a pleca din Montréal, tanara Sara nu si pune prea multe intrebari in privinta originii si a identitatii sale. Dar mutarea ei in Ierusalim, unde studiaza arheologia, schimba totul. Nascuta dintr o mama musulmana si un tata evreu, cum ar putea sa reconcilieze cele doua aspecte atat de opuse ale originii ei? Sara incearca sa se adapteze, se imprieteneste cu Samira, o fata musulmana, cu Tamar, o tanara evreica; dar nu se simte in largul ei in nici un grup. La un moment dat, Sara dispare brusc, fara urma, iar tatal ei soseste in Ierusalim, alarmat de faptul ca ancheta declansata de disparitia fetei nu face nici un progres.

Emmanuel Kattan a studiat filosofia la Universitatea din Montréal, orasul sau natal, si la Oxford. si a publicat primul roman, Nous seuls (Noi singuri), in 2008 la Éditions du Boréal. Au urmat Les Lignes de désir (Carari clandestine), in 2012 si Le Portrait de la reine (Portretul reginei) in 2013.

http://www.edituraunivers.ro/home/282-c%C4%83r%C4%83ri-clandestine.html

Intre 2 si 15 aprilie, ambele volume sunt disponibile cu 25% reducere pe site-ul Editurii Univers (www.edituraunivers.ro).

3 aprilie 2015
Carmen Lidia Vidu câștigă Premiul Gopo la debutul în film

"O scurta istorie Astra Film", filmul de debut al regizoarei Carmen Lidia Vidu, a castigat Premiul Gopo pentru cel mai bun scurt-metraj documentar la Gala Premiilor Gopo 2015. "O scurta istorie Astra Film" este un documentar animat realizat in anul 2013, pentru a marca aniversarea de 20 de ani a Festivalului International de film documentar de la Sibiu.
"Credeam ca fac un making-of care nu e film, e un produs publicitar, atata tot, e un spot un pic mai mare. Dar e un film in toata regula, nu doar un film de comanda cum ar fi putut sa fie. Sunt foarte mandra de el", spune Carmen Lidia Vidu despre filmul ei de debut, premiat la Gala Gopo 2015.

Carmen Lidia Vidu este cel mai spectaculos regizor de teatru al tinerei generatii si a devenit cunoscuta ca primul si cel mai important regizor de teatru multimedia din Romania. Cunoscuta in peisajul teatral pentru spectacolele speciale, care folosesc un limbaj artistic diferit si transforma tehnica in emotie autentica, regizoarea care promite ca nu se va opri niciodata din experiment isi face debutul in film cu un Premiu Gopo.

"Dedic si impart Gopo-ul cu Cristina Baciu. Multumesc Dumitru Budrala (fondatorul si directorul Festivalului Astra Film Sibiu) ca m-ai motivat sa invat sa fac filme despre oameni si despre cinema. Povesti cu final deschis. Credeam ca fac un making-of care nu e film, e un produs publicitar, atata tot, e un spot un pic mai mare. Chiar nu stiam ca o sa aiba 30-40 de minute, chiar credeam ca o sa iau franturi de materiale interesante, o sa le leg si o sa scriu <La multi ani!>. Dar e un film in toata regula, nu doar un film de comanda cum ar fi putut sa fie. Sunt foarte mandra de el" – Carmen Lidia Vidu despre "O scurta istorie Astra Film", cel mai bun scurt-metraj documentar la Gala Premiilor Gopo 2015

"O scurta istorie Astra Film"

Regia: Carmen Lidia Vidu

Narator: Dumitru Budrala

Montaj: Cristina Baciu

Producator: Fundatia Astra Film

Filmul integral poate fi vizionat aici:

Pe Carmen Lidia Vidu o intalniti si pe scenele de teatru din Bucuresti, unde se joaca in aceasta stagiune 3 spectacole care poarta semnatura ei:

•"Pescarul si sufletul sau" la Teatrul Odeon

•"Pescarusul. Ultimul act" la Centrul National al Dansului

•"Cantec de leagan. O poveste despre Maria Tanase" la Godot Cafe Teatru

Carmen Lidia Vidu este si cel mai tanar regizor care a montat pana acum pe scena Teatrului National din Bucuresti ("Privighetoarea si trandafirul", dupa un basm de Oscar Wilde, in anul 2007).

3 aprilie 2015
Clubul de lectură Fanbook lansează în aprilie modulul Fanbook Science

La cererea copiilor, Asociatia CSR Mindset – organizatoarea Clubului de lectura Fanbook, va lansa pe 4 aprilie, ora 11.00, si un al treilea modul intitulat Fanbook Science.

Temele propunse sunt astronomia, biologia si fizica, iar intalnirile vor fi lunare si se vor desfasura in perioada 4 aprilie – 6 iunie.

Coordonatorul activiatilor de astronomie si fizica va fi Nic Sarbu, jurnalist la Catavencii ?i, pentru cunoscatori, Tata Uraniu pe site-ul www.sciencefriction.ro, iar al celor de biologie Anca Bontas, vicepresedinte la Asociatia Secular Umanista si profesor de biologie.

Invitatul special de pe 4 aprilie va fi Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Copii care doresc sa participe la modul Fanbook Science al Clubului de lectura Fanbook se pot inscrie pe adresa contact@csrmindset.ro sau pe site-ul www.csrmindset.ro/fanbook .

Acest proiect tinteste sa scoata copiii din scoli, sa le trezeasca interesul pentru lectura prin carti din afara programei scolare si sa ii ajute sa creeze o legatura cu alte domenii de interes pentru ei.

De asemenea, in cadrul Clubului de lectura Fanbook, pentru prima data in Romania, la Libraria Humanitas de la Cismigiu, cunoscutul scriitor portughez Rui Zink a intrat in dialog cu copiii.

Micii participanti, copii intre 12 si 14 ani, au pregatit numeroase intrebari despre personajele principale din cartea “Cititorul din pestera”.

31 martie 2015
Noi lansări de carte academică românească la Madrid

Joi, 26 martie 2015, a avut loc, la Madrid, a treia intalnire din cadrul programului editorial Vida Universitaria, initiat de editura Niram Art in colaborare cu Universitatea Complutense din Madrid, editie desfasurata si cu participarea Universitatii Santiago de Chile. Evenimentul a avut loc la Facultatea de Stiinte ale Informatiei (Universitatea Complutense), in prezenta mai multor profesori universitari si studenti din Romania, Spania si Chile. Intalnirea academica a fost deschisa de vicedecanul Facultatii de Stiinte ale Informatiei, José Ignacio Población Bernardo, care a subliniat necesitatea de a “descoperi alte idei, din alte parti ale lumii” si moderata de Fabianni Belemuski, scriitor si jurnalist de origine romana.

Au fost prezentate si dezbatute ultimele aparitii de carte academica ale editurii Niram Art: in domeniul criticii de arta, volumul El ocaso de lo bello de Petru Bejan, directorul Departamentului de Filosofie din cadrul Univ. Al. I. Cuza din Iasi; in domeniul sociologiei, Corrientes de pensamiento en la investigación psicosociológica y jurídica, de Livia Durac, profesoara in cadrul Facultatii de Psihologie, Univ. Petre Andrei, Iasi si volumul de stiinte economice, El capitalismo, itinerarios económicos, de Ion Pohoata, profesor de economie la Universitatea Al. I. Cuza. In cadrul aceluiasi proiect, este de mentionat aparitia in limba spaniola a amplului studiu despre filosofia lui Lucian Blaga, realizat de prof. Carmen Cozma de la aceeasi universitate ieseana: Lucian Blaga: El filosofar “bajo la especie del misterio”.

Volumul de critica de arta semnat de Petru Bejan reuneste articole publicate in presa culturala romaneasca de-a lungul anilor. In cuvintele autorului, „cititorul va fi familiarizat cu tendintele notabile din campul artei: ajustari si transgresiuni estetice, strategii, programe si proiecte artistice, personaje de referinta, institutii reprezentative.” Analistul de arta Diego Vadillo Lopez a rezumat principalele aspecte reliefate de criticul roman, facand referire la “dematerializarea artei”, “arta gazoasa” si alte definitii ale artei contemporane, termeni adoptati in mod original de Bejan. Dezbaterea despre arta s-a terminat cu un mesaj cheie al criticului roman: “arta nu mai cauta frumosul. Categoria estetica a devenit caduca. Arta vrea sa fie acum mai mult interesanta, inovatoare, inteligenta, conceptuala.”

O tema de mare actualitate, cea a capitalismului, a fost introdusa in discutie de profesoara Yanna Guttierez Franco, de la Departamentul de Economie Aplicata, care a dezbatut impreuna cu profesorul Ion Pohoata ratiunile din spatele succesului capitalismului. In opinia Prof. Ion Pohoata, “capitalismul este, in ciuda defectelor sale, cel mai bun sistem creat de om”. Atentia s-a centrat, in mod special, si pe cazul Romaniei, pe tranzitia de la comunism la capitalism. La dialogul academic spaniol-roman pe teme economice, s-a adaugat contributia profesorului José Noguera Santaella, de la Universitatea Santiago de Chile, cercetator asociat al Centrului de Studii Latino-americane, care a prezentat o scurta istorie a ideilor economice..

Prezentata de studenta Victoria Sanchez Acero, profesoara Livia Durac, membra a International Association of Women Philosophers si autoare a patru volume, a luat cuvantul, explicand importanta comunicarii in viata umana si principalele trasaturi ale comportamentului nonverbal, asa cum reies din cartea sa, recent disponibila in Spania.

Directorul editurii Niram Art, colonelul Reales Tercios Miguel Angel Galan Segovia, a evidentiat nivelul inalt de pregatire al profesorilor universitari romani, subliniind totodata faptul ca „desi academice, este vorba de carti de cultura generala, de sinteze si introduceri in domeniu, accesibile publicului tanar, curios si interesat”.

Urmatoarele editii ale proiectului Vida Universitaria vor avea loc in lunile iunie si iulie 2015, in colaborare cu aceeasi universitate madrilena si cu mai multe contributii academice din Romania, Spania si America Latina.

31 martie 2015
Concurs Ceașca de cultură și Editura Meteor Press (9)

Traducere: Mihai-Dan Pavelescu

„O realizare monumentala, o relatare de exceptie a celei mai mari violari a juramantului lui Hipocrate, o contributie formidabila la studiile despre Holocaust.”

– Francine Du Plessix Gray.

Medicii nazisti este cea mai patrunzatoare si mai importanta carte a renumitului profesor american de psihiatrie si psihologie, una dintre cele mai importante lucrari despre etica medicala care au fost scrise pana acum. Lucrarea trece dincolo de frontierele istoriografiei si ofera o interpretare psihologica convingatoare a celui de-al Treilea Reich si a crimelor national-socialismului.

Crimele in masa ale nazistilor au fost menite sa ramana secrete pentru lumea din exterior. Nazistii isi puteau controla suficient de bine mediile pentru ca tainuirea lor sa fie cel putin partial eficienta. Desi au existat de la bun inceput, dovezile de genocid au putut fi suficient de diluate si manipulate pentru a le permite germanilor si altora sa-si mobilizeze tendintele de negare si detasare emotionala; sa stie si in acelasi timp sa nu stie, cum ar putea spune unii, despre crimele in masa.

Influenta mediului social in actele de genocid nu diminueaza in niciun fel responsabilitatea individuala pentru actiunile personale, dar, din cauza ei, genocidul devine o problema deosebit de grava, un proiect individual si colectiv care s-a putut realiza, cu urmari incalculabile pentru soarta omenirii. Constientizarea acestui lucru ne poate ajuta in mare masura in eforturile permanente de a combate crimele in masa.

„La paisprezece ani de la publicarea acestei carti, medicii nazisti continua sa ma obsedeze. Mi-i amintesc ca pe niste oameni deloc exceptionali, care au facut parte din cel mai cumplit proiect de ucidere – cea mai cumplita degradare umana – intr-un secol extrem de sangeros. Mai mult decat atat, principiul nazist central pe care l-au intrupat ei – uciderea in numele vindecarii – a continuat sa reverbereze din pacate mult prea frecvent in politici mai recente de exterminare in masa, raspandite in diverse parti ale lumii.

Ne gandim imediat la purificarea etnica efectuata de sarbi in fosta Iugoslavie in anii 1990. Desi infaptuite la o scara mult mai mica, toate acele crime au reamintit in mare masura de modelul nazist. Similitudinile nu s-au rezumat doar la imaginile oamenilor atrofiati din lagare, care-si asteptau moartea, si nici la marturiile despre macelurile comise si umilirea membrilor grupurilor persecutate (inclusiv violarea sistematica a bosniacelor, uneori sub ochii familiilor).

Similitudinile mai profunde au constat in combinatia dintre ideologia mistica a nationalismului etnic si extraordinara brutalitate paramilitara. Ideologia sarbilor, la fel ca a nazistilor, era una de revitalizare personala si colectiva, de depasire a unor percepute rani istorice care isi aveau radacinile in cele doua razboaie mondiale din secolul al XX-lea, ajungand pana la cuceririle turcilor din secolul al XIV-lea. Ranile acelea puteau fi vindecate doar prin exterminarea victimelor desemnate. O alta paralela cu nazistii a fost rolul central jucat de intelectualii sarbi; ideologia criminala a purificarii etnice in numele unei Serbii Mari provenise de la membri ai Academiei Sarbe de stiinte. De aici si diviziunea muncii, asemanatoare celei naziste, intre ucigasii profesionisti si profesionistii ucigasi.” (Prefata la editia din 2000)

Pentru a participa la concurs trebuie sa scrieti intr-un comentariu raspunsul la intrebarea Ce carte aveti pe noptiera?

Pentru a intra in posesia premiului, cei anuntati ca fiind castigatori vor trimite un email pe adresa ceascadecultura @gmail. com, continand adresa postala si un numar de telefon. E-mail-ul trebuie trimis intr-un interval de maximum 10 zile de la anuntarea castigatorilor.

Concursul se desfasoara in perioada 25 martie – 5 aprilie 2015.

25 martie 2015
Nuami Dinescu: Fiecare dintre noi are o singură viață și e liber să și-o trăiască cum crede de cuviință și așa cum simte că-l face fericit.

Pe Nuami Dinescu lumea a confundat-o de multe ori cu personajul pe care l-a interpretat timp de sapte ani, Tanta, de aceea ne spune ca: ” Personajul e personaj, creat si impodobit cu ale tale pe care le ai sau cum ai vrea sa ai, sa fii, sa devii. In fiecare din personaje pui cate ceva, parti luminoase sau intuncate.” Nu-i este comod sa rosteasca ca a trecut de 50 de ani, pentru ca nu simte ca ar avea aceasta varsta. Crede ca Teo face parte din categoria “oamenilor care vor sa comunice nu sa ia fata cu haine bine croite” si tindem sa o credem pentru ca ea este cea care i-a fost alaturi acesteia timp de sapte ani, in emisiunea pe care aceasta o avea. Considera ca: ”Relatiile sunt si ele la un moment dat ca niste popasuri catre ceva, o incercare de a prinde radacini. Depinde cum te asezi, unde si cum hotarasti pe ce drum o iei.” Cat despre cutume, sustine ca acestea ar trebui sa fie date: ”la dracu…! Fiecare dintre noi are o singura viata si e liber sa si-o traiasca cum crede de cuviinta si asa cum simte ca-l face fericit.”

_______________________________________________________________________

“niciunui actor nu-i este la indemana

sa poarte amprenta unui singur personaj toata viata”

________________________________________________________________

Rita Drumes: Ati jucat sapte ani un personaj- „Tanta.” Ati scris apoi o carte: “Eu nu sunt Tanta”, delimitantu-va clar de personaj chiar din titlul cartii. De ce ati dorit sa faceti asta? Vi s-a parut ca personajul era o eticheta care in loc sa va ajute sa promovati in cariera de actor si om de televiziune mai curand va tinea pe loc?

Nuami Dinescu: Nu m-am delimitat deloc, titlul este unul pur comercial, e o gaselnita a noastra sa ne putem si vinde cartea! Stiu ca nu prea mai e in librarii, dar daca ati gasi cartea si ati citi capitolul intitulat “Eu nu sunt Tanta” ati gasi toate raspunsurile acolo. Stiu, e prima intrebare pe care mi-a pus-o toata lumea. Acolo este toata povestea. Dincolo de asta stiti, probabil, ca nu-i la indemana niciunui actor sa poarte amprenta unui singur personaj toata viata.

In carte spuneti: “Tanta, e mereu vesela si e haioasa, rade tot timpul, eu nu sunt asa… “. Dar cum sunteti dumneavoastra, Nuami Dinescu? Multi au perceput-o pe Tanta ca un om liber, un om care putea pune intrebari inteligente, incomode, cu o candoare rar intalnita. Nuami Dinescu se sfieste sa faca asta sau aceasta parte a Tantei este imprumutata de la Nuami?

Personajul e personaj, creat si impodobit cu ale tale pe care le ai sau cum ai vrea sa ai, sa fii, sa devii. In fiecare din personaje pui cate ceva, parti luminoase sau intuncate. Cum sunt eu? Si mie mi-e greu sa stiu exact cum sunt, sa ma pot defini. Nu stiu cum sa spun ca sunt, dar ma las la vedere asa cum exist si vietuiesc pe pamant. Nu mint, nu ma prefac, nu umblu cu masti, nu-mi expun durerile si intimitatile, ca-s ale mele si nu tin de cald nimanui. In rest sunt exact asa cum ma vad toti.

_______________________________________________________________________

“toata lumea se sperie cand pronunta

50 in loc de 49 de ani”

________________________________________________________________________

In interviurile acordate de-a lungul timpului v-ati sfiit mereu sa va declarati varsta, spunand ca dincolo de o cochetarie tipic feminina aveti retineri sa faceti acest lucru deoarece “daca spui ca ai peste 40 de ani, oamenii se uita la tine ca la o baba”, iar dumneavoastra nu sunteti baba. Credeti ca doar femeile sunt afectate de aceasta cutuma sau si barbatii? Cat de mult va deranjeaza acesta cutuma si ce credeti ca ar trebui facut pentru ca ea sa fie indepartata din mentalul colectiv?

Toata lumea se sperie cand pronunta 50 in loc de 49. Este doar un an, cel care face diferenta, dar ne este mai comod asa, mai linistitor cumva. Eu personal nu m-am sfiit, oricum se stie cati ani am, dar nici nu am vrut sa fac parade. Detest tot ce este expozitiv, de suprafata, si fara fond. Nu mi-e comod sa rostesc 50 si nici sa spun in gura mare. Nu arat si nu ma simt de 50. Invartim cumva lucrurile sa traim comod si luminos. Conteaza ce-ti pui in minte, cand nu ai asa o zi fabuloasa. Ma deranjeaza cum ii deranjeaza pe multi cei din generatia mea, care uneori au mai multa energie decat un tanar de 30 care doarme pe el, dar asa e mersul lumii, nu ai ce sa schimbi. Tu trebuie sa traiesti conform convingerilor tale si atat.

________________________________________________________________________

“societatea poate sa conteze in masura in care

iti pasa de ce inseamna “societatea”

________________________________________________________________________

Pentru ca vorbim de cutume. Societatea este obisnuita ca atunci cand un barbat este mai in varsta decat femeia pe care o iubeste sa priveasca relatia prin prisma potentei fizice a acestuia si chiar il admira. Insa cand situatia se petrece invers, femeia este catalogata ca lipsita de decenta. In opinia dumneavoastra, greseste sau nu societatea si de ce? Este posibil ca aceste relatii sa se consume mai repede datorita oprobriului la care societatea le supune?

Absolut. E vazuta ca fiind indecenta o legatura intre o femeie mai mare si un barbat mai tanar, poate si pentru ca ea poate fi asimilata mamei, cand vorbim de diferente mari de varsta nu 5-6 ani. Din ce am vazut e ca un schimb. Ei, barbatii in varsta, vin cu potenta financiara si primesc la schimb tinerete (uneori poate e si iubire, nu stiu). Atitudinea societatii are influenta desigur, mai ales ca de cele mai multe ori cei puternici si bogati isi iau trofee si un trofeu trebuie sa te pozitioneze sus, in clasamente, si aici societatea este cea care decide. La urma urmei e viata fiecaruia in joc si isi joaca fiecare cartile lui, unii triseaza, altii joaca cinstit. In relatiile femeie mai mare-barbat mai tanar, ma gandesc cu groaza la suferinta ei care vine cu siguranta dupa cativa ani. Relatia nu dureaza de regula, el este rar in acea relatie de iubire, care oricum se toceste. Diferenta de ani ridica munti intre ei. Societatea poate sa conteze in masura in care iti pasa de ce inseamna “societatea”, la cine te raportezi, cine sunt oamenii care o compun!

V-ati exprimat compasiunea fata de Teo, declarand ca aceasta a purtat ani la rand o masca, dorindu-si sa devina una dintre prezentatoarele sexy, desi afirma ca se simte bine in pielea ei. Mentionand ca: “acum, toata presa scrie ca arata senzational, asa cum scria despre ea ca nu face nimic sa slabeasca.” Sunteti de acord ca de multe ori mass-media dovedeste lipsa de profesionalism, influentand destinele unor oameni fara sa-si asume responsabilitatea faptelor? Ce atitudine ar trebui sa ia societatea fata de astfel de articole, ale unor astfel de formatori de opinie?

Se impune un amendament- eu nu am spus niciodata ca “aceasta a purtat ani la rand o masca, dorindu-si sa devina una dintre prezentatoarele sexy, desi afirma ca se simte bine in pielea ei”. Niciodata. Si formularea nu-mi apartine. Ea nu a avut masca, nu si-a dorit niciodata sa fie prezentatoare sexy. Ea face parte din alta categorie, cea a oamenilor care vor sa comunice nu sa ia fata cu haine bine croite. Postarea la care va referiti avea legatura tocmai cu felul superficial si aproape prostesc in care se face presa azi, mai ales in zona de tabloid. Nu stiu ce poate sa faca societatea. Singurul lucru care poate fi facut este o educatie solida in care trebuie sa li se explice copiilor clar ce insemna esenta, ce e aparenta si unde e ruptura. Educatie – si atunci cred ca nu vor mai citi toate prostiile, nu se vor mai uita la mizerii de emisiuni, vor avea alt standard, nu vise prostesti cu destine de telenovela.

Trecand de la una la alta, cu usurinta caracteristica doar femeilor… Personal, cred ca un barbat inseala in principal din doua motive: din curiozitate sau abstinenta sexuala impusa de partenera, pe cand o femeie va insela intotdeauna cand se va simti neimplinita emotional. Dumneavoastra ce credeti? De ce se ajunge la tradare intr-o relatie? De ce inseala barbatii? De ce inseala femeile?

Nu stiu de ce inseala unii sau altii. Stiu ca azi oamenii incep o relatie dupa o noapte de amor pe care o iau drept dragoste si se alege praful. Cred ca e un timp in care si ei si ele sunt debusolati, cred ca e foarte importanta educatia, familia in care au crescut, modelele pe care le au, aspiratiile. Nu cred ca putem generaliza. Sunt atatia barbati cu familii frumoase, familii perfecte, si afli ca de fapt erau in relatie cu inca alte doua… Ce explicatii sa cauti? Avem exemple la tot pasul. Eu cred ca e un fel de cadere libera a relatiilor, pentru ca si oamenii au intrat intr-o perioada grea si multi nu-si mai gasesc radacini, rost. Relatiile sunt si ele la un moment dat ca niste popasuri catre ceva, o incercare de a prinde radacini. Depinde cum te asezi, unde si cum hotarasti pe ce drum o iei. Inselatul e ceva ce vine din tine, din calitatea ta umana, asa cred.

Si pentru ca vorbim de tradare in cuplu, este de condamnat intrusul sau el nu are decat rolul de catalizator in ce priveste relatia celor doi? Cine va fi mai afectat intr-o astfel de relatie in trei?

Nu stiu. De obicei intrusul apare unde era deja o bresa, nu era el era altul. Uneori nu se mai poate salva nimic. Uneori intrusul poate grabi ceea ce se intampla oricum dar mai lent. Acolo unde cuplul e construit pe fundatie solida nu incap intrusi care sa strice ceva vital. Asa cred. Si cand se rupe – asta e! Iti asumi si iti vezi de viata fara sa dai vina pe cineva.

________________________________________________________________________

“nu cred ca iubim o singura data…

de la o varsta incolo devenim mai atenti,

mai analitici, mai rezonabili sau mai intoleranti”

________________________________________________________________________

Ce inseamna iubirea pentru dumneavoastra? Iubim cu adevarat doar o singura data in viata sau sunt iubiri care cu trecerea timpului capata o anume patina data de acesta si uitam ca atunci cand erau de actualitate aveau si umbre nu doar lumina?

Nu cred ca iubim o singura data. Iubim pur si simplu altfel. La varste diferite iubim mai patimas sau mai cerebral, iar de la o varsta incolo devenim mai atenti, mai analitici, mai rezonabili sau mai intoleranti. Iubirea e motorul care te pune in miscare indiferent cati ani ai. Iubim toata viata! Nu suntem mereu aceeasi. Oamenii pentru care ai fi dat orice sa-i ai langa tine in timp devin umbre palide si te bucuri ca nu au ramas, ca viata ti-a adus in cale altceva, pe altcineva. Cred ca este esential sa fii cu inima deschisa si onest cu tine.

“Cred ca este vital sa te inconjori de oameni care te ajuta sa fii drept”, scriati pe blog. Ati avut parte de astfel de oameni in jurul dumneavoastra? Enumerati cativa dintre acestia, descriindu-i in cateva cuvinte pe fiecare in parte si in ce fel v-au marcat existenta!

Am avut si am. Nu vreau sa enumar pe niciunul pentru ca sigur as uita pe cineva si m-as simti teribil de prost si mi-ar fi rusine.

________________________________________________________________________

“eu ma imprietenesc cu oamenii

nu cu meseriile lor, cu banii sau pozitia lor sociala”

________________________________________________________________________

In zilele noastre prietenia este precum o Rara Avis, oamenii nu se mai imprietenesc in mod dezinteresat si nici nu mai leaga prietenii intre ei, daca sunt pe trepte sociale diferite, motivand ca nu pot tine pasul unii cu ceilalti din punct de vedere financiar. Cum percepeti dumneavoastra acest concept?

Da, asa e, dar depinde si de ce vrei tu in viata ta. Multi dintre prietenii mei m-au cunoscut dupa ce am terminat emisiunea Teo, cand nu mai sunt chiar toata ziua buna ziua la tv, nu au niciun interes sa fie prieteni cu mine, ca nu au beneficii de niciun fel. Si asa stiu ca ma iubesc pe mine, Nuami, asa cum sunt, pentru cine sunt eu ca om, nu imaginea de la tv. Eu ma imprietenesc cu oamenii nu cu meseriile lor, cu banii sau pozitia lor sociala. Nu ma intereseaza, nu dau doi bani pe asta. Repet, depinde ce vrei sa ai in jur, tu esti cel care decide cu cine vrei sa fii prieten si cu cine nu.

Marius Nedelcu, ex Akcent, spunea: “am facut compromisuri si voi face in continuare din moment ce nu exista o biblie a compromisurilor care sa ma educe”. Credeti ca oamenii au nevoie de un manual care sa-i indrume ce compromisuri pot face sau nu in viata? Ati facut compromisuri? Cum v-au marcat acestea viata ulterior? Le-ati mai face?

Printre alte lucruri pe care le-am facut se numara si medierea. Eu la mediere am invatat asa: “compromisul nu este intotdeauna ceva rau”. In mediere un compromis inseamna ca ne ridicam de la masa negocierii cu cate ceva si tu si eu. Revenind, trebuie sa redefinim compromisul in fiecare situatie. Ce inseamna compromis azi, intr-o criza economica din ce in ce mai acuta si care pare fara sfarsit? Nu stiu sa fi facut ceva care sa fie trecut la compromis, ca nu a fost cazul. Viata mea a curs in linie, ca sa citez din reclame.

Ati fost scuipata pe strada de un tanar pentru ca ati adoptat un caine comunitar. In acea perioada tara era sub presiune si mereu auzeam sintagma “intr-o tara civilizata cainii ar fi fost dusi intr-un adapost comunitar”. Consider ca intr-o societate civilizata, din oricare tara s-ar afla aceasta, oamenii s-ar intreba cu ce drept poate o specie sa extermine o alta. Cu ce drept poate o specie sa extermine o alta, doamna Naumi Dinescu? Suntem un popor evoluat sau mai avem de lucrat la instinctul primar? Ce credeti ca ar trebui facut in aceasta problema, a cainilor comunitari?

Sterilizarea e prima masura si iar ma intorc la educatie. Cata vreme iti tii cainele nesterilizat si apoi arunci cainii intr-un sac legat la gura esti un nemernic care merita sa crape singur, asa cum a hotarat el destinul altor suflete. Apoi le recomand sa se duca urgent sa vada “Orasul cainilor”! Este un film care are la baza un fapt real, care aluneca intr-o metafora dureroasa despre cat de abjecti pot fi oamenii si cum totul se poate intoarce impotriva lor. Continuam sa fim un popor needucat. Puteti sa-mi sariti in cap toti. Taranul e sfant in prelegerile lui Dan Puric, dar in realitate omoara cainii cu otrava, ii arunca in saci pe camp. Iar la oras le pun bolduri in carnati pe care ii lasa in parc. Insusi purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe e de acord cu eutanasia – crestini, unul si unul! Sa-i ierte Dumnezeu! Din partea mea sunt niste monstri. Sterilizarea e singura cale, in cativa ani s-ar reduce dramatic numarul lor. Dar sunt prea multi bani la mijloc… Astept sa-i cheme DNA-ul pe Bancescu, Oprescu & Comp., sa dea socoteala.

Sunteti inteligenta, sincera, carismatica, cu umorul la purtator si intransigenta cu showbiz-ul autohton. Avem oameni in showbiz care sa merite aprecierea noastra? Numiti trei dintre acestia, spunandu-ne cum v-au cucerit!

Iar ma puneti sa numesc oameni si nu fac asta. Nu ar fi drept pentru restul si nu mi-e confortabil.

Ce vi se pare cel mai greu in viata, sa interpretati un rol sau sa fiti dumneavoastra insiva?

E infinit mai greu sa joci. Eu sunt eu – ce sa-mi mai fac?

Octavian Paler in Caminante spunea ca „inteleptii hindusi pretind ca exista patru anotimpuri in viata. Unul pentru a studia si a descoperi lumea. Al doilea pentru a intemeia un camin. Al treilea pentru a reflecta. Si, in sfarsit, al patrulea, in care eliberat de inhibitii si de obsesii devii un fel de calator fara bagaje.” In ce anotimp al vietii se afla acum Nuami Dinescu?

Sincer? Habar nu am.

________________________________________________________________________

“singurul caruia ii dai socoteala

in viata asta este Dumnezeu si constiinta ta”

________________________________________________________________________

Un sfat pentru cei care traiesc sub imperiul cutumelor?

Cineva foarte inteligent ar gasi raspunsuri stralucitoare – eu cred ca singurul caruia ii dai socoteala in viata asta este Dumnezeu si constiinta ta. Sa ma ierte mama, la dracu cu cutumele! Fiecare dintre noi are o singura viata si e liber sa si-o traiasca cum crede de cuviinta si asa cum simte ca-l face fericit. Eu sunt dintre cei care nu mai zic “eu nu as face asta niciodata”, pentru ca niciodata nu stii ce reactii ai in situatia aceea, cand esti in ea. La fabulat ne pricepem toti. Viata e ca un fulg de zapada in mana unui om – acum este si in cateva secunde s-a topit. Este cea mai mare prostie sa-mi pierd vreme cu ce crede societatea – de aia nu mai putem noi… Am ajuns in anul 2015, eu traiesc asa cum vreau si-mi asum. Tot.

martie 2015

sursa foto: fb.com/nuami.dinescu

17 martie 2015
Pădurea – Sinişa Dragin

Minunat exemplu de documentar de autor, Padurea este o reflectie asupra relatiei complicate dintre Iugoslavia si Romania in comunism, plecand de la un tablou oferit in dar, apoi contestat. In concursul de documentare, la cea de-a 26-a editie a Festivalului de Film de la Trieste.

Surprizele povestirii sunt infinite.

In 1947, Presedintele iugoslav Iosip Broz Tito a facut prima sa vizita in Romania. Regimul comunist l-a omagiat, facandu-i cadou un tablou al marelui artist roman Ion Andreescu – Crangul desfrunzit. In anii 60, criticul de arta Radu Bogdan a decis sa scrie o monografie dedicata marelui pictor, incluzand o reproducere dupa tabloul facut cadou lui Tito. Aici incep insa problemele…(sinopsis)

De acum incolo, cand cineva va vrea sa nege, in mod rautacios, ca documentarul are deminitatea de a se putea califica si ca cinematografie de autor, va trebui sa tinem intotdeauna seama de un film ca Padurea, prezentat in cadrul concursului de documentare la a 26-a editie a Festivalului de Film de la Trieste. Regizat de sarbul Siniša Dragin, Padurea este o analiza articulala, nemiloasa si complexa a raporturilor dintre Iugoslavia din vremea lui Tito si Romania, ambele comuniste. Totul, plecand de la un tablou: Crangul desfrunzit al pictorului din secolul XIX Ion Andreescu, care i-a fost donat lui Tito de autoritatile romane, cu ocazia vizitei sale din 1947.

Acest tablou, pe care nu-l vom vedea niciodata, devine nucleul obscur in jurul caruia se invarteste totul: raporturile brusc conflictuale dintre Tito si restul blocului sovietic; revenirea la relatiile de prietenie dintre cele doua state vecine; cercetarile unui critic de arta roman (Radu Bogdan), care nu isi poate duce la bun sfarsit monografia despre Andreescu fara acest tablou, si care se gaseste, astfel, in situatia de a clarifica probleme spinoase diplomatice; distrugerea unei paduri ca simbol concret al incheierii unei perioade istorice anume, sau poate a intregului secol XX; moartea liderilor respectivi si reactiile populare opuse (pe de o parte, moartea lui Tito, regretata imediat, de cealalta, cea a lui Ceausescu, judecat si ucis).

Dragin reuseste sa gestioneze un material atat de complex, bazandu-se doar pe o capacitate de scriitura care merge pana la sublim, si nu se teme sa se confrunte cu exemplele cele mai bune ale cinematografiei de fictiune (si care, in trecere, da si o lectie diverselor manuale ai diversilor guru – scenaristi americani), regizorul folosind, intr-adevar, contemporaneitatea diverselor registre si formule narative: el di voce – din off -. unor pasaje din cartea despre Andreescu pe care Bogdan a reusit totusi sa o scrie, facandu-l sa devina, astfel, naratorul evenimentului. Il omagiaza, aratand-o pe vaduva acestuia in calatoria ei pana la mormantul criticului. Pune in scena, – mereu in voice over -, dialoguri grotesti intre functionarii din cele doua tari (si acesta este, natural, cel mai evident element fictional din film). In fine, pune in contrast grotescul cu tragedia (mortile violente provocate de razboaie si dictaturi, suspiciunile reciproce, climatul de teroare merg mana in mana, ca sa explodeze in fine dupa 1989…).

Digresiunea si elogiul detaliului (de altminteri, totul face parte din rama unui tablou), ca stilistica, devin apoi componentele prin intermediul carora se construieste o fresca istorica, sociala si artistica, unde nimic nu scapa discursului si totul este inclus intr-o arhitectura perfecta, unde nimic nu este dizolvat.

Si doar in fata amplorii unui film ca Padurea, putem sa confirmam – in timpuri atat de dificile pentru institutiile festivaliere – faptul ca este inca si mereu mai cruciala existenta unor manifestari precum Festivalul de Film de la Trieste, intrucat el ne permite sa observam de aproape si cu argumente (mai bine zis, printr-o programare rationala), insasi existenta cinematografiilor din tarile din Estul Europei si vivacitatea lor indiscutabila…

De Alessandro Aniballi (aparut in Quinlan Revista di Critica Cinematografica)

Aici e textul in original, in italiana: http://quinlan.it/2015/01/22/the-forest/

BIO:

Regizor, scenarist, director de imagine si scriitor, Sinisa Dragin s-a nascut la Kula, in fosta Iugoslavie. A absolvit Academia de Film si Teatru din Bucuresti, Romania, in 1991. Este cameraman pentru Agentia Internationala de Presa Reuters. Scurt metrajul sau de debut, “Tristetea aurului negru”, a obtinut Marele Premiu la Festivalul de Film de la Oberhausen, in 1994. Cel de-al doilea lung metraj al sau, « Dumnezeu ne saruta in fiecare zi pe gura », a primit Premiul Tiger la Rotterdam, in 2002, iar « Daca bobul nu moare», a fost distins cu Premiul Dioraphte la Rotterdam, in 2011. Dragin face filme de fictiune si non-fictiune. « Padurea » a castigat premiul pentru cel mai inovativ film documentar de lung metraj la Festivalul de Film Visions du Reel 2014 de la Nyon, Elvetia, precum si premiul Retelei de Filme Documentare Europene, la Festivalul de Film de la Sarajevo.

17 martie 2015
Întâlnire cu Maia Morgenstern, la Clubul de lectură „Calderon”

Miercuri, 18 martie, ora 16.00, la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti, are loc o noua editie a Clubului de lectura "Calderon". Dezbaterea dedicata volumului "Poveste despre dragoste si intuneric", de Amos Oz, o are invitata speciala pe actrita Maia Morgenstern. Artista nu doar ca va participa la discutiile obisnuite ale clubului, dar va da citire, din romanul autobiografic al lui Oz, unuia dintre pasajele sale preferate.

Sustinut de Biblioteca Centrala Universitara "Carol I", evenimentul are loc in frumosul edi?ciu din Piata Revolutiei. Cei interesati sa participe sunt asteptati, cu un sfert de ora mai devreme, in Salonul "Carol I", Corp Fundatie, intrare Calea Victoriei, nr. 88.

Accesul este liber, in limita locurilor disponibile.

13 martie 2015
Julio Iglesias va cânta pe aceeași scenă cu fiul său

Julio Iglesias a decis sa dezvaluie marele secret din spatele surprizei uriase, pregatita special doar pentru admiratorii sai din Romania. Bucuria fanilor va creste in intensitate odata cu transmiterea acestei vesti exceptionale si cu siguranta va fi asteptat cu entuziasm atat la Bucuresti cat si la Cluj, orase ce vor fi gazde ale show-urilor sale programate in acest an, pe 20 mai la Sala Palatului, iar pe 22 mai la Sala Polivalenta din Cluj.

Spectatorii romani vor putea asista la o premiera, un moment emotionant si in acelasi timp istoric, caci JULIO IGLESIAS va concerta pe aceeasi scena alaturi de fiul sau, JULIO IGLESIAS JR.. Concertele de la Bucuresti si Cluj vor fi deschise de artistul care a mostenit talentul muzical al tatalui sau. Starul latin a declarat in nenumarate randuri ca este mandru de fiul sau, Julio Iglesias Jr.. Are toate calitatile unui mare artist si simte ca ii va urma parcursul artistic cu succes.

Asadar, Julio Iglesias si-a respectat promisiunea si va reveni in prezenta romanilor pentru a le darui doua seri magice, pline de romantism, cu muzica live de cea mai buna calitate. In acompaniamentul band-ului sau, Julio Iglesias ne va cuceri din nou cu melodiile preferate, imbinate armonios cu amintiri si marturisiri surprinzatoare. Spectatorii fideli s-au obisnuit cu faptul ca biletele pentru concertele sale se epuizeaza cu mult timp inainte de data concertului, de aceea organizatorii le recomanda celor interesati, sa isi procure biletele in timp util. Acestea sunt disponibile la Sala Palatului, din reteaua Eventim – magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carturesti, Humanitas si online prin www.eventim.ro. Clientii de la Cluj se mai pot adresa si punctelor de vanzare deschise la Casa de Cultura a Studentilor si Ticket Event din Iulius Mall.

Julio Iglesias Jr. s-a nascut intr-una dintre cele mai faimoase si talentate familii din lume. Nascut in Spania, a crescut in Miami alaturi de sora mai mare, Chabeli Isabel si fratele sau mai mic, Enrique, care, de asemenea, are o cariera muzicala impresionanta. Julio Iglesias Jr. are 42 de ani si este casatorit cu Charlise Verhaert, un personaj cunoscut din lumea modelling-ului.

Preocuparea lui Julio Iglesias Jr. pentru muzica a inceput de la o varsta frageda, dar in acelasi timp s-a remarcat ca model si actor de televiziune. Dupa lansarea albumului de debut intitulat ”Under My Eyes”, Julio Iglesias Jr. a devenit idolul tinerilor din Statele Unite ale Americii. Popularitatea sa a crescut fabulos odata cu recitalurile sustinute in deschiderea concertelor starului international CHER din cadrul turneului national ”27-city stadium tour”. Succesul muzical i-a adus totodata numeroase premii si distinctii. A aparut in show-uri de televiziune remarcabile precum Hollywood Square, Regis & Kathie Lee, VH1 The List, The American Music Awards si a fost declarat ”Cel mai bun artist” in cadrul premiilor FAMA.

A prezentat creatii semnate de VERSACE, TOMMY HILFIGER si GAP , a avut un rol de succes intr-un serial saptamanal pentru adolescenti, difuzat de postul NBC, "Out of the blue". De asemenea, a gazduit o serie de 22 de episoade in care a explorat cele mai exotice destinatii din America Latina si America de Sud, pentru postul de televiziune Travel Channel.

Julio Iglesias Jr., a cucerit pubilcul din America si incanta cu succes audienta de pe intreg mapamondul. Timp de trei luni a sustinut un turneu amplu in Europa si Asia, pentru promovarea celui mai recent album intitulat "Under My Eyes". De asemenea, a sustinut turnee in Rusia si Europa de Est, unde si-a obtinut titlul de superstar.

Colaboreaza cu cele mai mari staruri din Rusia, cum ar fi Igor Nikolaev si Kristina Orbakaite. Melodia lui, "Nothing Else", este si coloana sonora a filmului ”MUSIC OF THE HEART”, productie in care a avut un rol semnificativ. in prezent, Julio Iglesias Jr. colaboreaza ca solist cu trupa Latino Lovers, alaturi de care a lansat un album de succes international.

12 martie 2015