Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • RETROSPECTIVĂ MIRCEA DANELIUC: Să ne cunoaștem cineaștii și operele lor

    Muzeul National al Taranului Roman organizeaza, in cadrul Zilelor Muzeului Taranului, in perioada 12 – 22 septembrie 2013, de la ora 19.00, la Studioul Horia Bernea, o retrospectiva a filmelor lui Mircea Daneliuc.
    Regizorul, scenaristul, actorul si scriitorul Mircea Daneliuc a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, la sectia de regie. A debutat ca regizor in anul 1975, cu filmul Cursa, pentru care a primit premiul de debut din partea Asociatiei Cineastilor din Romania (ACIN); filmul a participat la festivalurile internationale de la Belgrad, New Delhi, Cairo, Moscova si Barcelona. Urmatorul film, Editie speciala, aparut in 1977, ii aduce premiul ACIN pentru regie. Cand a aparut Proba de microfon, in 1980, talentul lui Mircea Daneliuc era confirmat de primul Mare Premiu al ACIN. 
    Filmele regizate de Mircea Daneliuc au avut mare succes si au primit multe premii. Subiectele filmelor sale sunt inspirate din actualitate si povestesc despre lumea celor de conditie modesta, pe care regizorul ii priveste fara compasiune. Filmele sale dau glas propriilor nemultumiri, dezamagiri si dureri, pe care i le produce o societate bolnava politic si social.
    La Muzeul National al Taranului Roman aveti ocazia de a redescoperi o parte dintre cele mai importante filme semnate de Mircea Daneliuc si de a discuta despre acestea cu regizorul si cu invitatii sai speciali.
    Duminica, 15 septembrie 2013, ora 17.00, la Libraria Carturesti din cadrul Muzeului Taranului, sunteti invitati la lansarea cartilor:
    Pisica rupta de Mircea Daneliuc, Editura Adenium, Iasi, 2013, editia a doua revizuita si intregita 
    si 
    Ca un gratar de mici. Un picior de plai, cu spitul de Mircea Daneliuc, Editura Adenium, Iasi, septembrie 2013

    1267506_520921067982986_1939960722_o

    Participa:
    Mircea Daneliuc, regizor, scenarist, scriitor
    Ion Bogdan Lefter, critic si istoric literar
    Cristian Teodorescu, scriitor
    Moderator: Liviu Antonesei, scriitor, prozator
    Curator: Mihai Mardare 

    afis_Lansare Mircea Daneliuc

    PROGRAMUL FILMELOR
    12 septembrie, ora 19 – Seara de gala cu filmul Croaziera, 1980 
    13 septembrie, ora 19 – Proba de microfon, 1980
    14 septembrie, ora 19 – Glissando, 1984
    15 septembrie, ora 19 – Vanatoarea de vulpi, 1980
    16 septembrie, ora 19 – Iacob, 1988
    17 septembrie, ora 19 – Cele ce plutesc, 2009 
    18 septembrie, ora 19 – Senatorul melcilor, 1995
    21 septembrie, ora 19 – Ambasadori, cautam patrie, 2003
    22 septembrie, ora 19 – Marilena, 2009
    Retrospectiva Mircea Daneliuc face parte din proiectul „Sa ne cunoastem cineastii si operele lor”, care urmareste cresterea gradului de cunoastere, comunicare si respect intre cineastii de toate varstele (regizori, scenaristi, operatori, actori, critici) si publicul larg. 

  • De profesie Român: Mircea Albulescu

    ”Ma infiorez, cand ma uit la vreun film si vad ca personaje din secvente intregi nu mai sunt acum printre noi. Ma uitam la filmul „Puterea si adevarul”, din 1972, regizat de Manole Marcus. Toti au murit, si regizorul, si operatorul, ca sa nu mai vorbesc de toti ceilalti, de actori, de Amza Pellea, de Lazar Vrabie…”
    ”Eu nu vorbesc despre mortii dragi la timpul trecut. Cata vreme un om traieste in amintirea celorlati, el mai traieste.”
    "Prima lectie a unui pedagog este aceea sa aibe rabdare si incredere. Cand intalneam un viitor actor eram extrem de atent sa invat cat mai multe eu de la dansul. Eu nu le-am spus studenti, le-am spus mereu colegi, pentru ca la urma urmei, patru ani de zile nu reprezinta cine stie ce diferenta de timp, iar peste timpul asta am fi fost desigur pe scena impreuna, colaborand. Nu poti sa-ti dai seama din prima daca un actor este un actor de calibru. Sunt actori, flori care infloresc primavara, sunt flori care infloresc vara, sunt flori care infloresc toamna, sunt flori care infloresc de doua sau de trei ori pe an. Nimeni nu poate sa spuna tu esti bun, tu esti rau. Talentul este o fiinta extrem de fragila care se pierde pe sine foarte repede. Cunosc in acesti zeci de ani de dascalie mari promisiuni, care cu vremea, dintr-o mica si aproape incredibila neglijenta, s-au pierdut. Acum nu mai sunt profesor, sunt pensionar. Am terminat-o si cu dascalia.”
    ”Daca nu te nasti cu talent, o mare cariera nu poti sa faci, dar poti sa pacalesti o buna bucata de vreme. Invers, daca ai talent si nu muncesti ca un caine, degeaba. Sunt doua sensuri pe acelasi parcurs. Nu cunosc mari cariere fara har. Cunosc oameni care au avut succes, care au primit aplauze, care au crescut in scara ierarhica a lumii artistice nu numai in actorie. Dar, clipa aceea de maxima stralucire se poate face numai cu aceasta scanteie.”
    ”Teatrul romanesc este mare pentru ca avem parte de un public mare, de un public talentat, minunat, care vine la teatru si nu inghite chiar orice prostie. El te obliga prin reactia lui sa fii bun, impetuos, sa fii asa cum te viseaza el."

    Albulescu

    sursa foto: cinemagia.ro 

  • De profesie Român: Victor Rebengiuc

    ”Oamenii sunt satui, dom’le, de ceea ce vad la televiziuni. Vulgaritatea asta excesiva – can-canuri, vedetele de carton care apar si dispar peste noapte si la care trebuie sa le stim noi culoarea chilotilor sau cu cine s-au culcat inainte cu o seara sau doua, politicieni, criza -, toate astea nu mai distreaza pe nimeni si…cauta teatrul.”
    ”Sa fie clar: scoala nu da talent. Talentul il ai sau nu il ai, scoala ti-l perfectioneaza, ti-l indruma, ti-l cizeleaza, ii da o directie talentului… asa ca in momentul in care cumperi o diploma de la scolile particulare, daca iti inchipui ca ai cumparat si talent, te inseli amarnic. Sunt insa si tineri foarte pregatiti, cu care lucrezi cu placere.”
    ”Daca as fi vrut sa ma imbogatesc aa fi cautat sa fac altceva. Dar vreau sa fac teatru, asta e bogatia mea… faptul ca am posibilitatea sa joc diferite personaje, sa-mi inchipui ca traiesc vietile altor tipuri de oameni, sa sufar pentru unii, sa ma amuz pentru altii. imi place mie treaba asta, ma simt bine. E hrana mea sufleteasca.”
    ”Noi stiam o treaba: ca trebuie sa-nvatam! Aveam si profesori foarte buni si nimeni n-a negociat vreodata o nota! Nici nu exista asa ceva! Nu stiu nici macar pe unul dintre colegii mei care sa fi incercat „sa dea ceva" ca sa treaca un examen. Cred ca profesorul l-ar fi aruncat cat colo! Nu stiu daca profesorii erau foarte bine platiti atunci, dar isi stiau menirea de profesori, iar interesul lor era ca tu sa-nveti! Lucrurile s-au degradat treptat.”
    ”Am probat asta in meseria mea si stiu ca omul are rezerve in el, deci astept acel imbold care sa scoata din mine inca ceva nou, ceva care sa ma duca mai departe, care sa ma ridice cu o treapta mai sus decat sunt in momentul de fata!”
    ”Eu mi permit sa fiu liber pentru ca nu mi se poate inchide gura cu nimic dar asta este adevarul, ca exista tendinta printre cei care ne conduc, oameni politici, religiosi, de a stapani ei – “nu mai fiti liberi, renuntati la chestia asta si o sa aveti de toate, ne gandim noi pentru voi si voi faceti ce spunem noi, ca o sa fie bine pentru toti- si cati copii sa aveti, si cati sa n-aveti, si ce sa mancati si cat sa mancati, si cum sa va insurati si cum sa nu va insurati si toata viata v-o facem noi, voi numai sa stati cuminti si sa nu aveti probleme! Nu trebuie sa ganditi voi- nu avem nevoie de chestia asta!“ ”

    Victor Rebengiuc

    photo by Roald Aron

  • Igor Cobileanski lansează „La limita de jos a cerului”

    Cel mai recent film al regizorului Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului”, ajunge in cinematografele din Romania incepand cu 27 septembrie 2013. Debutul in lungmetraj de cinema al cineastului basarabean, autor al celebrelor scurtmetraje „Cand se stinge lumina”, „Sasa, Grisa si Ion” si „Plictis (si inspiratie)”, a avut premiera mondiala in aceasta vara, la Festivalul International de Film de la Karlovy Vary, in competitia East of the West, fiind remarcat de presa internationala.
    „Un film de arta solid, cu accente de umor negru”, scria „The Hollywood Reporter” dupa premiera mondiala de la Karlovy Vary, unul dintre cele mai vechi si mai importante festivaluri din Europa. Prestigioasa revista britanica „Sight & Sound” a apreciat interpretarea subtila a tanarului actor Igor Babiac si suflul de thriller psihologic al filmului: „Rareori un personaj principal a fost portretizat cu atata acuitate, simpatia initiala a publicului fiind subminata progresiv de intelegerea faptului ca acesta actioneaza mult dincolo de normele morale si de rutina incalcarii legilor”.

    Igor Babiac

    Cu un scenariu scris de Corneliu Porumboiu si Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului” spune povestea lui Viorel (Igor Babiac), un traficant marunt de droguri care traieste intr-un orasel uitat de lume din Republica Moldova. Cel mai bun prieten al sau il taraste dupa el in visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa il bate la cap sa isi gaseasca un serviciu, iar femeia pe care o iubeste urmeaza sa plece cu iubitul care trebuie sa iasa din arest preventiv. Viorel decide sa isi schimbe viata in bine, insa realizeaza curand ca binele e o chestiune relativa…

    Ela Ionescu si Igor Babiac

    Filmarile au avut loc in Republica Moldova, iar post-productia a fost realizata la Bucuresti. In distributie apar Igor Babiac, student la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chisinau, Sergiu Voloc – actorul distribuit de Igor Cobileanski in toate scurtmetrajele sale, Ela Ionescu, actrita de teatru din Bucuresti, indragitul actor Igor Caras-Romanov si Angela Ciobanu. Imaginea poarta semnatura lui Oleg Mutu, unul dintre cel mai bine cotati directori de imagine din Romania, iar montajul a fost realizat de Eugen Kelemen si Cristina Ionescu. Producator este Alexandru Teodorescu, de la Saga Film, iar producator executiv si story editor, Mihaela Popescu.  

     
    „La limita de jos a cerului” a primit o finantare de 1.282.395 de lei din partea Centrului National al Cinematografiei (CNC). Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezidentei la Atelierul Cinefondation, un proiect al Festivalului de la Cannes. 

    Sergiu Voloc

    ***

    Regizorul Igor Cobileanski s-a nascut in 1974, la Chisinau. A absolvit Facultatea de Regie si Film a UNATC Bucuresti, in 1995. A revenit la Chisinau, unde a inceput sa regizeze videoclipuri (sase numai pentru trupa Zdob si Zdub), spoturi publicitare si filme documentare („Murind pentru Madrid”, „Rasaritul Baltilor”, „Legendele Tipovei”, in intervalul 1999 – 2000). 
    In 2006, a regizat primul sau scurtmetraj de fictiune, „Cand se stinge lumina”, unul dintre cele mai populare filme scurte autohtone din ultimul deceniu. Au urmat „Sasa, Grisa si Ion” (2006) si „Plictis (si inspiratie)” (2007), selectate la numeroase festivaluri internationale si premiate la Trieste Film Festival sau Betting on Short Film Festival. „Plictis (si inspiratie)” a castigat Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la TIFF 2008. Cobileanski a mai regizat lungmetrajul de televiziune „Tache”, cu Mircea Diaconu in rolul principal.
    Cu sprijinul: Centrului National al Cinematografiei, Programului MEDIA al Uniunii Europene si Netherlands Production Platform, 8Cent East Market Warsaw, Les Arcs
    Co-finantatori: Starcom Mediavest Group, Zenith Media, Initiative Media, Mindshare, Mediaedge, Media Direction, Raiffeisen Bank, Romaqua Group, Spoon Media, Optimedia, Violet Advertising, 

    Igor Cobileanski_ foto Evghenii Morari

    foto: Evghenii Morari

  • Dimitrie Cantemir – Descriptio Moldaviae

    "Muntii nostri nu au lipsa nici de acele daruri, care aduc muntii, adeca metaluri. Insa mai inainte n-au ingaduit saparea lor, atata indestularea domnilor, cat si lipsa de baeasi. Iara spre vremile noastre, au impedicat-o stiuta lacomie a Turcilor, si frica, ca de vor umbla sapand vor perde impreuna cu tara inca osteneala, si rodul ei. Dar cum ca muntii nu sunt saraci de acest fel de comori, ne adevereaza paraele care curg din transii.

    Pentru ca acelea fiind inguste si umplandu-se de multe ori cu apa de ploae, sau cu topirea omatului, se varsa din garla lor si dupa ce scad iarasi, remane apoi pre locul acela unde au varsat, niste nisip, in care se gasesc multime de graunte de cel mai curat aur. Pre care le strang tiganii si curatindu-le, scot atata aur dintr-insele, incat pot sa aduca Domniei in tot anul in loc de bir, cate 1600 dramuri. Pe malul Nistrului in tinutul Hotinului, nu departe de cetate, se gasesc gurile de fier insusi din fire facute, care sunt asa de rotunde, incat fara de a le mai lucra poate cineva sa impuste cu dansele.

    Insa materia lor este atata de proasta, incat la nimic nu poate sa slujeasca, pana a nu se topi in foc; si mai inainte pana a nu se lua Hotinul, le cara cu gramadire la Camenita. lara in vremea de acum gandesc ca cu greu vor lasa Turcii, ca spre stricaciunea lor sa le stranga Lesii si sa le aiba cu indestulare la razboi."

    Dimitrie Cantemir – Descriptio Moldaviae

  • Vortice Dance Company, la Intalnirile JTI

    JTI anunta cea de-a paisprezecea editie a Intalnirilor JTI. La Intalnirile din acest an participa compania portugheza Vortice Dance Company, care va prezenta doua spectacole diferite: DRACULA si SOLILOQUY. Evenimentele vor avea loc pe 16, respectiv 19 septembrie, la orele 19:00, la Opera Nationala din Bucuresti in cadrul Festivalului International “George Enescu”.
     
    Prima editie a Intalnirilor JTI a fost inaugurata in anul 2000 de celebra companie de balet Bejart Ballet Lausanne, urmata de Nacho Duato si Compania Nacional De Danza, Cullberg Ballet, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theatre, Tango Pasion, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem si Russell Maliphant, Gigi Caciuleanu si Baletul National din Chile, Alonzo King Lines Ballet din San Francisco.
     
    Compania de dans Vortice a fost creata in 2001 de coregrafii Cláudia Martins si Rafael Carriço. Absolventi ai Escola Superior de Dança in domeniul reprezentatiei scenice si bursieri in cadrul programului „Erasmus”, la Hoggenschool Dansacademie Tilburg, in Olanda, cei doi artisti si-au dezvoltat activitatea in sfera dansului contemporan. De-a lungul anilor, Vortice Dance Company a devenit una dintre cele mai prestigioase trupe de balet din Portugalia, cu numeroase premii pe plan international. Activitatea companiei a fost recunoscuta de public si critici din Japonia, Spania, Finlanda, Danemarca, Elvetia, Brazilia, Letonia, Ungaria, Italia, Maroc, Portugalia, Macedonia, SUA. Printre distinctii, mentionam Premiul Publicului, in 2002, la a patra editie a Concursului de Balet si Dans Modern, inmanat de Alteta Sa Printul Takamado si de Maia Plisetskaya sau Premier Prix Professionnel la concursul Printemps de la Danse din Elvetia, in 2001.
     
    Pentru DRACULA, primul spectacol prezentat, cei doi coregrafi au folosit  mai multe surse de inspiratie, de la celebrul volum semnat de Bram Stoker, pana la legende sau mituri  din diverse culturi. „Suntem cu totii, femei sau barbati, facuti din carne si sange, amestecati in jocuri de dominare si supunere. Substanta din care suntem creati reprezinta natura noastra, dar si cea mai mare slabiciune. Si, sub imperiul slabiciunii, cedam, adesea mult prea usor, tentatiei…”, declara Cláudia Martins si Rafael Carriço.
     

    ?????

    SOLILOQUY – About Wonderland e un spectacol de cu totul alta factura si prezentare. Asa cum declara cei doi artisti, „SOLILOQUY vorbeste despre situatii din viata de zi cu zi, in fata carora reactionam cu totii intr-un mod intuitiv si asemanator… Inevitabila moarte, singuratatea, sentimentele, toate acestea nu ar deveni fatale daca am sti sa ascultam pur si simplu…”.
     

    ?????

    Aflat la cea de-a paisprezecea editie, evenimentul Intalnirile JTI este organizat si in acest an de Fundatia Art Production.

  • Proiectul ”Carte peste Carte” revine cu o nouă colectare de carte

    Carte peste Carte, eveniment de strangere de carti pentru institutiile defavorizate din punct de vedere al fondului de carte, a ajuns la cea de-a 4-a editie.
    „Carte peste Carte” se va desfasura in perioada 26 august – 1 septembrie, cei dornici sa doneze carti pentru copii si adolescenti sunt asteptati in cadrul localului „La un ceai” (strada Luigi Cazzavillan 25).
    La cea de-a patra editie a proiectului, Editura Nemira se alatura proiectului, sustinand cauza prin donatie de carte.
     
    Proiectul „Carte peste carte” isi pastreaza promisiunea de a ajuta institutiile (scoli, biblioteci, case de copii, etc.) care duc lipsa cartilor din diverse motive. In 2013, colectarea de carte se va realiza pentru Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, judetul Suceava.
    „La Vicovu de Sus, in centrul orasului, gasim Liceul Tehnologic ”Ion Nistor”, un liceu care ocupa un loc fruntas in ierarhia liceelor din Moldova, prin numarul mare de elevi din toate ciclurile: primar, gimnazial si liceal, cu varste cuprinse intre 7 si 18 ani. in total, 2970 de elevi pe care vrem sa ii sprijinim in pregatirea lor continua. Cartea este o pasiune pentru marea majoritate a elevilor scolii. Din primele clase primare, ei vin tacuti si stau sfiosi la rand in biblioteca scolii pentru a imprumuta o carte. Datorita numarului mare de elevi, multi dintre ei nu-si pot imprumuta cartea dorita, iar fondurile sunt insuficiente pentru noi achizitii” (Marioara Bahnean, bibliotecara liceului si cea care ne-a transmis rugamintea de a spriji institutia de invatamant pe care o reprezinta).
     
    Pe cei veniti sa doneze carti si sa sprijine proiectul Carte peste Carte ii asteapta doua seri cu muzica, lecturi si proiectii, alaturi de artistii si prietenii nostri. Asadar, pentru a ne bucura impreuna de evenimentul de strangere de carti, am pus cap la cap doua zile speciale in weekendul 31 august – 1 septembrie.
    Astfel, sambata, 31 august, va asteptam la gazda noastra, „La un ceai”, incepand cu ora 18 pentru „Muzica pentru cameleoni”:
    ·             Duo chitara clasica cu Amatis Chifu (Alexandru Emilian Chifu) si Bogdan Cioceanu
    Recital saxofon solo: Catalin Milea

    ·             
     
    Iar duminica, 1 septembrie, in acelasi loc si de la aceeasi ora, dam startul „Scriitorilor de cursa lunga”:
    ·               Ora 18: Lecturi publice si discutii cu scriitorii Florin Iaru, Andrei Ruse, Jean Lorin-Sterian, Cristina Nemerovschi, Philip O Ceallaigh.
    ·                  Ora 20.30: Proiectie a doua ecranizari faine
    „Omul din sondaje”, un scurtmetraj de Razvan Chirila, dupa textul omonim de Jean-Lorin Sterian 
    „A performance”, un scurtmetraj de Guy Paterson, dupa o nuvela de Philip O Ceallaigh
    De asemenea, pentru ca ne dorim sa va rasplatim pe voi, cei care ne sprijiniti, anul acesta vom oferi, din partea Librariei Bastilia, prin tragere la sorti, un voucher in valoare de 50 de lei. Astfel, fiecare participant la eveniment care va aduce carti va intra automat in tombola „Carte peste Carte” si va avea sansa de a castiga voucherul mentionat, pe care il va putea folosi pentru a-si achizitiona carti de la Libraria Bastilia.
    Iar Editura Nemira va initia o vanatoare de carti – cei care veti veni in weekend la ceainarie veti avea posibilitatea de a pleca acasa cu o carte noua. Tot ce trebuie sa faceti este sa le cautati „La un ceai”!
    Daca nu puteti ajunge la evenimentele mentionate sunteti asteptati in orice moment din zi intre 26 – 30 august la ceainaria „La un ceai” – intrebati personalul ceainariei, iar acesta va va directiona spre locul unde puteti lasa cartile. Pe 31 august si 1 septembrie va veti intalni cu noi si ne puteti da cartile personal.
    Intrarea la evenimente se face pe baza de carti!

    Carte peste Carte - editia IV

    Anul acesta, proiectul „Carte peste carte” este organizat in parteneriat cu Editura Nemira. Din nevoia de mai mult si de mai bine, Editura Nemira si Asociatia Paspartu au dat startul acestei colaborari prin care copiii si adolescentii de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus vor avea sanse mai mari de a (re)descoperi lumea cartilor, de a se imprieteni cu acestea si a avea parte de biletul de acces catre o educatie normala.

    „Carte peste carte” este un proiect al Asociatiei Paspartu care isi propune sa intermedieze legatura dintre cei dispusi sa doneze carti si institutiile care au nevoie de ele. Se au in vedere bibliotecile, casele de copii, scolile sau alte locuri care din lipsa de fonduri sau din alte cauze nu detin fondul de carte necesar acestor institutii.

  • Le Monde elogiază Muzeul Ţăranului Român, de o „irezistibilă atracţie poetică”

    Publicatia franceza Le Monde dedica in editia sa de miercuri un articol elogios Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, material care face parte dintr-o serie intitulata "Improbables musées" ("Muzee improbabile").
    Seria de articole "Improbables musées" a cotidianului Le Monde are ca scop prezentarea a 12 institutii de gen europene marcate de originalitate.  Articolul dedicat Muzeului Taranului Roman din Bucuresti este al doilea din aceasta serie, fiind precedat de unul despre Le Palais Bénédictine din Fécamp, Franta. Urmatorul articol prezinta muzeul dedicat umoristului Alphonse Allais, din Honfleur, Franta.
    Autorul articolului despre Muzeul Taranului, Jean-Jacques Larrochelle, scrie ca, pentru unii, numele muzeului – "un spatiu al memoriei riguros si derutant" – poate provoca zambete. "Strainii ne intreaba frecvent de ce s-a ales acest nume", spunea etnologul roman Irina Nicolau (1946 – 2002), care a participat la crearea Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, citata de jurnalistul francez, ce precizeaza ca termenul "taran" poate suna "peiorativ, limitativ, anacronic".
    Jurnalistul francez mai mentioneaza ca, in timpul unei conferinte care a avut loc in octombrie 2012, la Cité de l’architecture et du patrimoine din Paris, istoricul de arta Jean-François Chevrier a plasat aceasta institutie in "panteonul reusitelor muzeografice", alaturi de cea a lui Carlo Scarpa la Museo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) si de cea a Linei Bo Bardi la Muzeul de arta din Sao Paulo (Brazilia). El mai spune si ca, in 1996, Muzeul Taranului Roman a obtinut titlul de European Museum of the Year Award.
    Larrochelle mai scrie ca pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Taranului, caracteriza institutia, "care include un laborator de antropologie culturala", drept "un antimuzeu".
    In acelasi articol, jurnalistul francez face o scurta prezentare istorica a muzeului, vorbind si despre patrimoniul acestuia si despre cladirea care il gazduieste. El vorbeste despre modul de expunere a obiectelor gazduite de muzeu – vesminte, unelte, obiecte de cult, covoare, cruci, vase, icoane, ceasuri, vitrine etc. – care formeaza o colectie eclectica.
    "Recurgerea, uneori, la constructii sumare, fragile sau brute, seamana mai mult cu instalatiile artistice efemere decat cu expunerea pe temen lung. Pentru a intelege sensul acestui ansamblu riguros si derutant, nu e nevoie de prea multe explicatii, decat in scurte prezentari, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete", scrie Larrochelle, vorbind despre "un stil voluntar si naiv, care aminteste de latura rudimentara a vietii taranesti".
    In incheiere, jurnalistul scrie despre site-ul Muzeului taranului Roman, care "propune o impecabila vizita la 360°. Des-taranire garantata".
    Muzeul Taranului Roman a fost infiintat in anul 1906, in baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, potrivit site-ului institutiei. Mihail Vladescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcas director al acestui muzeu, care a functionat pe locul fostei monetarii a statului pana in 1912, cand se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea "neoromaneasca" a Muzeului de la sosea – cum il vor alinta multa vreme bucurestenii.
    Cel desemnat pentru intocmirea proiectului si conducerea lucrarilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, stralucit reprezentant al scolii autohtone de arhitectura care, potrivit optiunii muzeologice a etnografului si directorului Alexandru Tzigara-Samurcas, trebuia sa inalte "un palat al artei pamantene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.
    Dupa 29 de ani, la capatul unor nesfarsite intreruperi, va fi finalizat, in 1941, luand infatisarea actualului monument de arhitectura, sediul Muzeului Taranului Roman.
    Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Plesu, face un nou act intemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)infiintatului Muzeu al taranului Roman.
    In anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.
    Din mai 2010, Muzeul Taranului Roman este condus de Virgil Nitulescu, presedintele Comitetului National Roman al Consiliului International al Muzeelor (ICOM).

  • Românii care stau la taclale cu laureaţii Nobel. Ce înseamnă studenţia la marile universităţi ale lumii

    Intr-un cadru festiv deosebit, cativa studenti romani de top, ce fac astazi parte din colectivele celor mai importante universitati ale lumii, au fost felicitati de fosta lor directoare in fata colegilor de mai an.
    Este vorba de studentii Andra Constantinescu, care invata acum la Princeton (SUA), Ioana Zamfir, Yale (SUA), Tudor Balan, Cambridge (Marea Britanie), Andrei Piroi, Oxford (Marea Britanie), si Anca Haraga, The London School of Economics and Politican Sciences (LSE, Marea Britanie). Ei au primit din partea institutiei de invatamant unde si-au finalizat studiile preuniversitare distinctia "Summae Laudis Alumni", destinata absolventilor cu rezultate stiintifice de exceptie, multi dintre ei olimpici cu un palmares impresionant.
    La randul lor, ei le-au impartasit actualilor elevi din experienta proprie in ce priveste accesul la institutiile academice de top ale lumii si i-au indemnat sa le urmeze calea.
    La plimbare cu geniul John Nash ("A beautiful mind"), laureat Nobel
    Tinerii si-au povestit aventura din scolile inalte la care au ajuns. Andra Constantinescu l-a admirat la Princeton pe marele matematician John Nash, omul de stiinta dupa care s-a turnat pelicula "A beautiful mind", si a cinat, da, chiar a cinat cu laureatul Nobel Erich Wieschaus.

    andra constantinescu

    Andra Constantinescu

    "Pe Nash il poti vedea cum ia masa, cum se plimba prin campus". Anca Haraga a explicat ca studiaza stiintele managementului la The London School of Economics and Political Sciences. Ea a explicat ca atunci cand are o nedumerire merge si il intreaba pe profesorul sau Christopher Pissarides, laureat Nobel in domeniul economiei. 

    "Poti sa-i intrebi orice, sunt foarte deschisi", a explicat ea.
    Studenta spune ca se bucura ca are acces la cea mai mare biblioteca in domeniul social din lume, aceasta cuprinzand zeci de milioane de volume. In ultimele doua decade ale anului universitar, biblioteca este deschisa 24 de ore din 24, iar studentii pot ramane aici chiar mai multe zile.
    "Exista acolo dusuri, paturi, se poate dormi, dar inca nu am experimentat acest lucru", a mai spus tanara. In ce priveste taxa la LSE, aceasta este de 8500 de lire sterline pe an, insa ea nu are probleme pentru ca a primit o bursa integrala. Tudor Balan a explicat cat de relaxati sunt profesorii si studentii la Cambridge.
    "La unele colocvii profesorii stau efectiv culcati pe canapele in timp ce discuta cu studentii despre orice subiect posibil".
    Insa a probat pe propria piele si inconvenientele conservatorismului britanic. La chiuveta curge separat apa rece ca gheata si fierbinte de te topesti, asa incat trebuie sa rezolvi repede cateva integrale daca vrei sa incerci sa gasesti o solutie care de fapt nu prea exista. 6% dintre absolventii de la Cambridge aleg ca dupa terminarea universitatii sa ia efectiv o pauza.
    "Aleg sa nu mai faca nimic o perioada, dar si pentru ca isi permit, mai ales ca unii platesc o taxa anuala de 9000 de lire sterline".

    Ioana Zamfir     e mandra ca a ales Yale. Aici foarte putini renunta dupa primul an, cum se intampla la alte universitati de top, unde unii cedeaza ingroziti de ritm si volumul de cunostinte. Taxa de 6000 de dolari pe an este descurajatoare, insa universitatea ofera ajutoare financiare celor care au nevoie.
    Andrei Piroi este student la fizica la Oxford si e fericit ca aici nu e ca la alte universitati mari ale lumii.
    "Daca vrei sa studiezi doar fizica, doar asta studiezi. La cursuri, prezenta nu este obligatorie". Mai mult, Piroi povesteste ca insusi tutorele sau il indemna sa nu se prezinte la acestea.
    "Mergi la ore doar daca nu stii ceea ce se preda. Nu e nici pe departe un program incarcat. Insa, ca sa intri trebuie sa dai o testare riguroasa din specialitatea pe care o urmezi, asa cum am facut si eu. Acolo descoperi ca pe oricine intrebi ceva dai peste un lider mondial intr-un domeniu. Se discuta despre orice. Nu esti verificat totdeauna la lucrarile pe care le dai. Trebuie doar sa faci 15 laboratoare. Universitatea este foarte bogata, asa ca este o risipa de nedescris. Zeci de sali sunt pline cu calculatoare care stau nefolosite. Nu e asa greu, dar trebuie sa inveti. Pentru ca iti dai seama de prestigiul institutiei de invatamant esti in mod obligatoriu silitor. Dar, asa cum au povestit si ceilalti, se fac chefuri joia, vinerea, sambata, duminica, si exista zeci de posibilitati de a-ti petrece timpul daca dispui de asa ceva", a spus Andrei Piroi.

  • Școala de vară de pictură: Stiluri și mari pictori (26 – 30 august)

    Fundatia Calea Victoriei va invita de luni, 26 august, ora 18:30, la Scoala de vara de pictura: Stiluri si mari pictori, sustinuta de Teodora Varzaru, artist plastic.
    In cele cinci intalniri ale atelierului (26 – 30 august) vom face cunostinta cu nume importante din arta sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX.
    Vom afla lucruri noi despre parcursul artistic si vietile unor artisti celebri: Vincent Van Gogh, Henri Rousseau, Gustav Klimt, Wassily Kandinsky si Joan Miro, iar la final fiecare cursant va avea 5 picturi pe panza, inspirate de lucrarile acestora.
    Fiecare sedinta va dura doua ore si jumatate, avand in vedere complexitatea lucrarilor si timpul necesar de lucru.
    Atelier 1. Il descoperim pe Van Gogh si personalitatea sa neobisnuita. Cum se reflecta experientele sale in pictura? Invatam sa realizam pensulatii libere, pline de energie,  folosind culori din abundenta.
    Tema: ”Peisaj“, acrilic pe panza.
    Atelier 2. Descoperim pictura naiva ori primitiva si lucrarile artistului Henri Rousseau, unul din cei mai cunoscuti reprezentanti ai  acestui curent. Lucrarile  sale fascineaza prin complexitate si exotism, anticipand miscarile artistice importante ce vor urma, precum Suprarealismul.
    Tema: “Peisaj exotic”, acrilic pe panza.
    Atelier 3. Mergem mai departe si facem cunostinta cu unul din cei mai importanti reprezentanti ai avangardei vieneze: Gustav Klimt. Folosim tuse plate in culori pastelate, alaturate tonurilor intense si introducem elemente ornamentale geometrice si florale, specifice curentului Art Nouveau.
    Tema: ”Compozitie decorativa”, acrilic pe panza
    Atelier 4. Wassily Kandinsky, considerat “parintele” picturii abstracte, revolutioneaza intreaga fata a artei secolului XX. Tusele picturale sunt inlocuite acum de linii si pete de culoare ce alcatuiesc compozitii abstracte.
    Tema: ”Compozitie“, acrilic pe panza.
    Atelier 5. Unul din cei mai rafinati pictori suprarealisti, Joan Miro, spunea ca ar trebui sa gasim lucruri noi intr-o imagine de fiecare data cand o privim. La ultimul curs vom afla cum sa privim picturile sale, ce descoperim in ele si cum stilizam elementele de peisaj, obiectele si personajele.
    Tema: ”Nocturna“, tehnica mixta.
    Lector: Teodora Varzaru
    Data incepere: 26 August 2013; Ora curs: 18:30
    Numar ateliere: 5; Frecventa: zilnic (luni-vineri, 26-30 august)
    Cost: 350 ron (materiale incluse); Cost redus (studenti, pensionari): 300 ron (materiale incluse)
    Loc desfasurare: Fundatia Calea Victoriei – Str. Popa Soare, nr. 40, etaj 1
    Inscriere la CONTACT@VICTORIEI.RO
    Detalii la www.victoriei.ro