Ceasca de cultura

Categorie: Viata

  • O sută de pasageri au călătorit patru zile cu Transilvania Train, primul tren turistic din România

    Prima editie Transilvania Train s-a incheiat in data de 3 septembrie, exact acolo unde a inceput – in muzica fanfarei, in gara din Brasov, dupa 4 zile de calatorie prin Transilvania.
    Pentru prima editie, participantii au fost preponderent din Romania. Entuziasmul si curiozitatea de a redescoperi frumusetea Transilvaniei nu tin neaparat de anumite regiuni ale tarii, de preocupari sau profesie si nici de varsta. Profilul turistilor ce au participat la prima editie Transilvania Train a fost foarte divers, unii dintre ei venind cu intreaga familie pentru a lua parte la un proiect ce promite o experienta autentica romaneasca.
    Trenul a pornit in data de 31 august din gara Brasov, parcurgand un traseu ce a inclus orase medievale precum Sighisoara, Medias, Alba-Iulia, Sebes, Sibiu si Fagaras iar, timp de patru zile, turistii s-au bucurat de un program condimentat cu activitati recreative si culturale, pe care au putut sa si-l personalizeze in functie de propriile preferinte.
    ”Editia pilot Transilvania Train 2017 a reprezentat primul pas spre un nou gen de turism in Romania. Modul in care proiectul a fost primit si apreciat de participanti imi da sperante ca putem merge catre public cu ceva mai mult decat o simpla vizita la un castel, cetate sau cu un pranz cu preparate traditionale, intr-un oras invadat de turism comercial. Publicul este pregatit pentru experiente turistice complete, educative, prin care pot ajunge sa vada lucrurile din jur cu alti ochi si mai ales, sa aprecieze mult mai mult mostenirea culturala a Transilvaniei si a Romaniei. Transilvania Train a fost, din punctul nostru de vedere, o reusita ce prevesteste un viitor promitator proiectului, in anii urmatori.”, a declarat Cristi Pitulice, Co-fondator Transilvania Train si Managing Partner al agentiei Globe 365.

    Transilvania Train_17

    ”Am tinut foarte mult ca acest proiect dag noua sa aiba loc iar eforturile echipei au dat roade: primul tren turistic din Romania a fost exact asa cum ni l-am imaginat, o experienta traditionala si culturala de poveste, care aduce oamenii impreuna. Feedback-ul extrem de rapid si pozitiv primit din partea participantilor ne-a incurajat sa incepem deja lucrul pentru planul urmatoarei editii Transilvania Train, in 2018.”, a declarat Oana Pricop, Co-fondator Transilvania Train si Managing Partner al agentiei Free Spirit Travel.

    Imbarcati la bordul trenului special, echipat cu 3 vagoane de tip bistro, 100 pasageri au avut parte, in fiecare dintre zile, de un program tematic, plin si variat. Ajutati de vremea perfecta, dar si de atmosfera generala de buna-dispozitie, turistii au vizitat mai multe localitati sasesti medievale transilvanene, unde au aflat povestile unor obiective turistice ce au facut istorie, cum ar fi bisericile de la Viscri, Saschiz, Bunesti si Crit, au explorat cetati medievale, cum ar fi cea din Sighisoara, Alba Carolina, Sibiu sau Fagaras si au luat parte la activitati si workshop-uri organizate in regiunea Mediasului, menite sa impartaseasca publicului pasiunea pentru mestesuguri traditionale, pastrate neschimbate de secole, cum ar fi cele de fierarie, dulgherie, teracota, sticlarie, tesatorie, ierburi magice, arbori seculari si nu numai. 
    Evenimentele culturale, menite sa incante auzul, au fost si ele foarte apreciate. In cea de-a 3-a zi, turistii au avut parte, timp de o ora, de un concert de orga asa cum foarte rar se organizeaza,  in Biserica Evanghelica din Sebes  iar, in ultima zi a aventurii, participantii si-au luat cu greu la revedere de la orasul Sibiu dupa participarea la spectacol muzical impresionant pe note clasice, dar si acorduri de jazz, organizat in aer liber, in fata cladirii Filarmonicii Sibiu.
    Chiar si in tren, in timpul deplasarilor intre localitatile vizitate, participantii au avut parte de momente si activitati menite sa incante, sa relaxeze si sa educe, cum ar fi degustari de vin Tohani si Samburesti, vizita racoritoare a berarilor Timisoreana, completate de povesti surprinzatoare in partea organizatorilor despre istoria si obiceiurile regiunilor traversate.
    Proiectul Transilvania Train a fost gandit ca o experienta educativa pentru intreaga familie, motiv pentru care unul dintre cele 3 vagoane a inclus activitati recreative pentru cei mici, alaturi de parinti, pe parcursul calatoriei.
    Transilvania Train este un proiect organizat de agentiile Free Spirit Travel si Globe 365, in parteneriat cu CFR Calatori, iar echipa organizatoare a insotit in permanenta calatorii.
     
    Transilvania Train_4

    Transilvania Train_6

    Transilvania Train_8

    Transilvania Train_9

    Transilvania Train_10

    Transilvania Train_15

  • Daniela Yanay: “Când lucrurile au prins contur în mintea mea, așez florile pe planșetă și dau start jocului”

    Sa te regasesti in profesia ta zi de zi si sa initiezi fiecare activitate din agenda carierei tale sub semnul multiplu al bucuriei, al curiozitatii intelectuale care soarbe si asimileaza, in maniera intrinseco – nutritiva, tot ceea ce constituie noutate benefica, la nivelul pregatirii, documentarii, finisarii a ceea ce ai de transmis din locul de unde emiti catre ceilalti, alaturi de infuzii tonice de jovialitate, entuziasm, implicare ludica, este o binecuvantare, una din cele mai dorite realizari pentru care rostirea unui "Multumesc!" nu mai este doar o simpla verbalizare, intrucat devine o oxigenare vitalizanta a oricarui parcurs initiatic pe care, daca in trecut abia – abia il (intre)zareai la capatul unor sustinute si indelungate eforturi intr-o departare informationala, in prezent este realitate, scanteie, sentiment perpetuu, culoare care dainuie. Care este mereu acolo sa te sustina launtric, fizic, motivational si sa-ti reconfirme ceea ce se mai intampla, uneori, sa uiti: adevarul in ceea ce priveste starea contului tau bancar, transferabil in afecte, si anume, faptul ca este: incomensurabil, infinit, inepuizabil. Si ca realimentarea lui porneste de la sediul pasiunii, al jocului, al surasului si al responsabilitatii pe care le dovedesti, investind, in permanenta, respect, reciprocitate, frecventa, prezenta activa, acolo unde te afli. Si, mai ales, daruind, transmitand, cu blandete si rabdare, din aceasta atmosfera, din acest prea-plin si celorlalti. Pentru ca, pe o periodata nedeterminata, ramanem cu ceea ce daruim, prin impartasire, din contul nostru bancar emotional si, mai putin, cu un card supraponderal non-stop. Iar acolo unde exista, cardul, bancnota, recompensa financiara, fie ea si cu cele mai multe zerouri dungate (compromise), nu vor reusi sa suplineasca niciodata ceea ce porneste din suflet, din inima.
    Pledoarie: Jocul ca forma de activitate, ca forma cu talc si ca functie sociala
    Am citit, de curand, cartea istoricului, profesorului si eseistului olandez, Johan Huizinga, publicata in 1938, Homo ludens: incercare de determinare a elementului ludic al culturii. Din bucuria stratificata pe care am simtit-o cu fiecare noua conexiune, cu fiecare noua trimitere la domeniile mele de interes (psihologia, literatura, biologia, filosofia), am gasit, la randul meu, prilejul identificarii si semnalarii unor alte conexiuni, unor alte inceputuri, pe care le consider esentiali moderatori ai introducerii la interviul care abia asteapta sa fie citit.
    ____________________________________________________________________

    “Ce loc ocupa jocul printre celelalte fenomene de cultura? In ce masura are cultura insasi caracter de joc? Cum integram notiunea de joc in cea de cultura?”

    “Din ce cauza si cu ce scop se practica joaca? (…) Raspunsurile care se dau la aceasta intrebare nu se exclud, catusi de putin, unul pe altul. Cele mai multe dintre aceste stradanii de a da o explicatie nu se preocupa decat in a doua instanta de intrebarea: Ce si cum este jocul, in sine? Ce inseamna el pentru jucatorii insisi? Ele abordeaza nemijlocit jocul cu unitatile de masura ale stiintei experimentale, fara sa acorde, in primul rand, atentia necesara calitatii lui estetice profunde.”

    “Bine, dar ce este de fapt <<hazul>> jocului? “

    “Acest din urma element, “hazul” jocului, se impotriveste oricarei analize, oricarei interpretari logice. Termenul olandez “aardigheid” (“haz”) ni se pare foarte semnificativ in aceasta privinta: este derivat din cuvantul aard (care inseamna “fel”, “gen”, dar si “natura”, “esenta”); apoi, procesul etimologic nu mai poate fi continuat. Pentru simtul nostru lingvistic modern, acest caracter de radical nu apare nicaieri in mod atat de izbitor ca in cuvantul englez “fun”. Cuvintelor olandeze <<grap>> si <<aardigheid>>, care inseamna ambele, “haz”, le corespund aproximativ, dar pe linii diferite, cuvintele germane Spass si Witz. Lucru serios: limba franceza nu are nici un echivalent pentru aceasta notiune. Si tocmai acest element este cel care determina esenta jocului.”
    “Orice fiinta care gandeste isi poate aduce imediat in fata ochilor aceasta realitate : joaca, joc, ca pe ceva independent, distinct, chiar daca limba lui nu poseda nici o entitate lexicala generala corespunzatoare. Jocul nu poate fi contestat. Aproape tot ceea ce este abstract poate fi contestat: dreptatea, frumusetea, adevarul, bunatatea, spiritul, Dumnezeu, Seriozitatea poate fi contestata. Jocul nu. “
    “Odata cu jocul recunoastem, cu sau fara voie, spiritul. Pentru ca jocul, oricare i-ar fi esenta, nu este materie. El sparge limitele existentei fizice. In raport cu o lume de idei determinata, care are efecte pur mecanice, jocul este, in cel mai deplin sens al cuvantului, o superabundans. 
    Abia prin afluxul spiritului, care suspenda determinativitatea absoluta, prezenta jocului devine posibila, imaginabila, inteligibila. Existenta jocului confirma fara incetare, si in sensul cel mai inalt, caracterul supralogic al situatiei noastre in cosmos.” 
    “Cel care isi indreapta privirea asupra functiei jocului in cultura, este indreptatit sa preia notiunea de <<joc>>, de acolo de unde biologia si psihologia au parasit-o. Acela gaseste jocul in cultura ca pe o marime data, existenta inaintea culturii insesi, insotind-o si strabatand-o, de la inceputul inceputului si pana in faza de cultura pe care o traieste el insusi. Acela gaseste jocul prezent pretutindeni, ca pe o calitate determinata a actiunii si care se deosebeste de viata “obisnuita”. Jocul ca forma de activitate, ca forma cu talc si ca functie sociala – acesta este obiectul lui.”

    “Mie, cel putin, terminologia indeobste uzuala referitoare la joc nu mi s-a parut suficienta. Am simtit tot timpul nevoia sa dispun de un adjectiv corespunzator substantivului “joc” si care sa insemne pur si simplu “ceea ce tine de joc si de joaca”. Jucaus nu poate servi in acest scop, pentru ca are o valoare semantica prea speciala. De aceea, fie-mi ingaduit sa introduc cuvantul ludic. Cu toate ca, in latina, presupusa forma primitiva este necunoscuta, in franceza cuvantul ludique se intalneste in scrierile de psihologie. “

    “Jocul este mai vechi decat cultura…”

    “Jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat o reactie psihica determinata pur fiziologic. El depaseste, ca atare, limitele unei activitati pur biologice sau, cel putin, pur fizice. Jocul este o functie plina de talc.”

    Huizinga, Johan
    Homo ludens: incercare de determinare a elementului ludic al culturii;

    traducere: H.R. Radian; prefata si nota biobibliografica: Gabriel Liiceanu. – Editia a 5 –a – Bucuresti: Humanitas, 2012.

    Numar pagina: 348
    ____________________________________________________________________

    DSC_2799(2)

    Infobiografic Daniela Yanay
    Nascuta in 1965, a absolvit cursurile Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept, in anul 1988 si a profesat in domeniul juridic pana in anul 2013. Din anul 2013, a hotarat sa transforme pasiunea pentru bijuteria handmade intr-o “mica afacere”. Asa a inceput povestea Abysor.
    In septembrie 2015, participa la o expozitie de grup, impreuna cu alti trei artisti romani in Franta, la Saint-Genis-Pouilly, Centrul Cultural Jean Monnet.
    Planuri de viitor : sa urmeze cursurile unei scoli de bijuterie contemporana.
    https://www.breslo.ro/abysor
    << …Locul acesta are culoarea dudelor coapte, semetia daliilor si aroma dulcetii de gutui. Si e plin de povesti rostite cu glas molcom…>>
    Cand lucrurile au prins contur in mintea ei, aseaza florile pe planseta si da startul la joc.
    Povestea pe care o scrie(m) astazi cu cerneala emotiilor sale, la o veritabila Ceasca de Cultura, contine jocuri de culori si de atmosfere, perpetue, durabile. Asadar, va aduc in lumina reflectoarelor acestui soare tomnatic, care abia asteapta sa deschiza sezonul recoltelor,"un alchimist ascuns in turnul unui castel medieval", asa cum se descrie chiar invitata mea la dialog, Daniela Yanay. Despre un Bucuresti pe care, initial, il respinge, dar care o tenteaza in etape, si pe care invata, treptat, sa-l iubeasca, prin descoperirea cromaticii florilor de cais, aromei teilor infloriti si a freamatului neintrerupt al frunzelor de plop. Cum se traduce, cautarea si, totodata, intalnirea continua dintre autorul de emotii, stari, sentimente si flori, buchete de flori puse la uscat, (alte) flori puse la presat, frunze, semin?e, scoar?a de copac, mu?chi, licheni, saruri colorate, scoici? Coup de foudre, bineinteles! Povestea se transforma in bijuterie, cu ajutorul unui mulaj si a catorva picaturi de rasina, chiar acum. Urmariti-ne, incepe jocul de energii creatoare!

    15020352694850632-item960x720

    Stefania Argeanu: Care sunt sensurile urmatoarelor definitii, pentru dvs.? Ma refer la: "Bijuteriile sunt ceva care au de-a face cu emotiile. Acel aspect al bijuteriilor ma intereseaza, de fapt."- Ann Demeulemeester si "Cea mai scumpa bijuterie a omului e mana lui de aur. "- Tudor Musatescu
    Daniela Yanay: Bijuteriile se nasc din emotiile creatorului. Cautarea elementelor materiale si imbinarea acestora intr-un obiect ornamental care sa adauge un plus de frumusete fapturii care il va purta este un proces bazat, in cea mai mare parte, pe aptitudinea creatorului de a da expresie emotiilor sale. Daca fara emotie nu se naste o bijuterie, fara puterea de a crea emotii, aceasta nu va fi nici admirata si nici purtata.
    Un alt element important care intervine in procesul de creatie: poti avea o idee, dar daca nu stii cum sa o pui in practica, n-ai facut nimic.
    Punerea in practica nu e usoara, trebuie sa acumulezi cunostintele necesare, sa fii atent la detalii, sa nu pierzi niciodata din vedere scopul practic al creatiei tale. Dobandesti experienta prin exercitiu repetat si, la un moment dat, ajungi sa poti parcurge unele faze ale procesului de creatie cu ochii inchisi…
    Va propun sa initiem dialogul nostru de la premisa ca orasul are o consistenta vizuala pregnanta si se citeste, se traduce asemenea unui colier. In acest context, ce coordonate are imaginea orasului dvs. de suflet? (puteti face trimitere si la numele unor strazi sau la culori, arome, senzatii auditive, olfactive, etc)
    N-as putea spune ca sufletul meu apartine unui singur loc. Iar primul din aceste locuri nu este un oras, ci un sat de campie cu ulite prafuite, cu case aliniate de o parte si de alta a strazii principale, cu bancute pentru povesti in fata fiecarei case. Locul acesta are culoarea dudelor coapte, semetia daliilor si aroma dulcetii de gutui. Si e plin de povesti rostite cu glas molcom. Acolo eu eram cea mai frumoasa Dalie din gradina.
    Al doilea este un orasel de munte. Aceeasi strada principala, denumita pompos «Republicii», de-a lungul careia faceau de straja case semete. Locul acesta are culoarea trandafirilor boltiti pe zidul casei si aroma merelor coapte si a boabelor de cafea abia prajite. Nici aici nu lipsesc povestile, citite pe indelete, din carti fara coperti, intr-un balconas suspendat deasupra gradinii.
    Al treilea este Bucurestiul. Acela delimitat de strazi cu nume de plante si anotimpuri, cu case care ar avea de spus fiecare o poveste, daca ar avea cine sa le asculte. Multa vreme l-am hulit, mi-as fi dorit sa traiesc oriunde altundeva decat aici. Am invatat, treptat, sa-l iubesc. Are culoarea florilor de cais, aroma teilor infloriti si freamatul neintrerupt al frunzelor de plop.
    In ce masura orasul adevarat nu e cel geografic, obiectiv, identificabil pe harta, ci acela transfigurat prin filtrul rememorarii, reaccesarii atmoferei unui spatiu, unui teritoriu?
    In sufletul meu se amesteca toate aceste emotii, iar in locul in care traiesc azi se regaseste cate putin din spiritul locurilor care mi-au marcat existenta – gradina cu dalii si trandafiri, nelipsitele povesti (doar ca, de data aceasta, eu sunt cea care povesteste), aroma dulcetii de gutui si a merelor coapte…
    Cine scrie, de fapt, adevarata geografie? Care sunt coordonatele sale?
    Eu, cu cerneala emotiilor mele.
    Si daca imaginile olfactive sunt povesti, ce sunt povestile pentru dvs.?
    E un punct sensibil. Povestile sunt sursa mea de energie creatoare.
    Ce ati aflat, ce ati invatat despre propria persoana, gratie bijuteriilor pe care le infaptuiti, le imblanziti si le purtati?
    M-am regasit pe mine insami.
    Cum ajunge sa fie redata, in continuturi reale, o pereche de cercei, o bratara, un colier ce ia nastere, initial, in laboratorul mintii si al sufletului?
    Totul se naste in jurul unei flori sau al unei pietre. Un parfum, o textura, o combinatie cromatica. Oricare din aceste elemente poate da nastere unei povesti. Povestea se transforma in bijuterie cu ajutorul unui mulaj si a catorva picaturi de rasina. Sau cu o bucatica de sarma si un cleste. Uneori, simt nevoia sa-mi compun o schita. De multe ori, lucrez, insa, sub impulsul momentului.
    De la ce a pornit povestea Abysor? Ce semnificatii are «Abysor» pentru dvs.?
    Mi-am redescoperit latura creativa odata cu maternitatea. Incercarile mele de a ocupa timpul copiilor intr-un mod placut, mi-au redeschis dorinta de a crea. Oare ce pot face eu? Asa a inceput jocul cu margelele de piatra. Intai, am creat pentru noi, apoi pentru prieteni. La un moment dat, am realizat ca nu ma pot opri si am deschis magazinul. Dupa vreun an, am descoperit rasina. A fost un adevarat coup de foudre. De atunci sunt într-o cautare continua: flori, frunze, semin?e, scoar?a de copac, mu?chi, licheni, saruri colorate, scoici, schlagmetal, nimic din ceea ce ar putea da farmec unei bijuterii nu scapa ochiului meu vigilent. Balconul e plin de buchete de flori puse la uscat, pe masa sunt alte flori puse la presat, curtea e plina de ghivece cu flori colorate, care î?i a?teapta cumin?i dreptul la nemurire.
    Se spune ca, pentru partea nevazuta, ascunsa, a lumii, avem la dispozitie fantasticul, magicul, fantezia… Care este codul dvs. personal de interpretare a fantasticului in procesul de zamislire a creatiilor Abysor?
    Cateodata ma simt ca un alchimist ascuns in turnul unui castel medieval. Pot oferi oricui o plimbare la brat cu anotimpul preferat.
    Va mai amintiti care a fost acea comanda sau acel proiect artistic, aparut din proprie initiativa, care v-a solicitat cel mai intens, de cand a luat fiinta Abysor?
    Fiecare proiect este solicitant. La inceput, imi era teama de comenzile personalizate. Si astazi am retineri in a le accepta, dar am inteles ca omul, care lanseaza o astfel de comanda, isi doreste foarte mult o anume bijuterie. Va fi o bijuterie iubita si purtata. Daca sta in puterea mea, o fac. In general, oamenii doresc un anumit tip de insertii, cu o incarcatura emotionala puternica – fire de par din coama cailor, flori din buchetul de mireasa, fire de muschi din padurea proprie, flori din gradina bunicii… Acum am terminat niste bratari in care am inserat o bucata dintr-un metru de croitorie. Am o clienta foarte multumita, iar asta imi umple sufletul de bucurie!

    14970786864796267-item960x720

    Dincolo de dozele substantiale de exuberanta, frenezie, atemporalitate, opulenta, mister, incapsulate in matricea lor fiintiala, ce mesaje transmit bijuteriile fiintelor umane?
    Fiecare bijuterie transmite purtatorului o frantura din emotia creatorului ei. Bijuteriile au puterea de a ne schimba starea de spirit. Cat despre bijuteriile din pietre pretioase sau semipretioase, exista credinta ca acestea pot imbunatati starea de sanatate a omului. Dorinta inexplicabila de a purta o anume piatra poate semnifica nevoia de echilibru, resimtita de un anume organ intern cu care acea piatra rezoneaza.
    Ce elemente definesc atmosfera granitei dintre accesoriu si bijuterie?
    Bijuteria poate fi elementul definitoriu al unei tinute, elementul care reflecta cel mai bine caracterul purtatorului si il scoate din anonimat.
    Ce afla Daniela Yanay de la bijuteriile olfactive/senzoriale, inrasinate, pe care le ofera clientilor?
    Ca nu poti reusi sa transmiti emotie, daca nu iubesti ceea ce faci.
    In ce consta procedeul de transpunere, in rasina, a florilor care devin bijuterii?
    Florile trebuie complet uscate pentru a putea fi inserate in rasina. De obicei, lucrez cu flori uscate prin presare. Cea mai simpla metoda – presarea intre filele unei carti vechi. Sigur, nu vreau sa distrug cartea, asa ca, intre floare si fila cartii, va exista intotdeauna o alta hartie absorbanta, de genul filtrelor de cafea, care sa preia umiditatea excesiva. Procesul poate dura pana la trei sptamani, timp in care verific, in permanenta, starea florilor.
    Cateodata, poate fi util sa am la indemana niste flori uscate, in forma lor naturala, de pilda, boboci de trandafir, flori de tei, capsule cu seminte de mac… Pe acestea le usuc in cutii de carton, asezate intr-un loc uscat si bine aerisit. Uneori, in zilele toride de vara, usuc rapid buchete intregi de flori, legate pe o scara de lemn in balcon.
    Tot timpul sunt in cautare de flori. Nu e zi in care sa nu vin acasa macar cu un fir de iarba. Nici in vacante nu plec fara instrumentarul necesar recoltarii si uscarii florilor, caci ma gasesc de multe ori in zone cu flori salbatice de o frumusete aparte, pe care nu le-as putea gasi in vreo gradina sau florarie din oras.
    Odata incheiat procesul de uscare, pot trece la pasul urmator : aleg o tema pentru viitoarea bijuterie. Inspiratia vine din ceea ce ma inconjoara, din tot ce imi poate crea o emotie de moment: o zi ploioasa de toamna, o frunza ingalbenita de arsita soarelui, albul delicat al primilor ghiocei, amintirea sunetului marii. Cand lucrurile au prins contur in mintea mea, asez florile pe planseta si dau start jocului.
    Care sunt florile compatibile cu "modul de existenta" al rasinei? Pietrele veritabile sau cele semipretioase pot fi, si ele, incapsulate in matricea rasinei?
    Nu toate florile isi pastreaza frumusetea in procesul de uscare. Unele oxideaza si isi schimba culoarea, altele isi pierd forma, se zbarcesc ca o mana imbatranita. Altele ar putea fi inserate, cu conditia sa intervii asupra culorii. Sunt flori care isi pierd culoarea in contact cu rasina. La unele, efectul este imediat, asupra altora schimbarea este vizibila in timp. De pilda, trifoiul – desi nu e o problema sa-i pastrez culoarea prin uscare, odata inserat in rasina incepe sa se ingalbeneasca. Nu e numai constatarea mea, ci si a altor creatori cu care am corespondat. In general, toti creatorii lucreaza cu flori a caror rezistenta au testat-o in timp. Sau cu flori asupra carora intervin, fie printr-un adaos de culoare, fie printr-un proces de izolare.
    Si pietrele semipretioase pot fi inserate in rasina. Asa sunt realizati orgonii, dar nu exista nici un impediment sa fie folosite ca insertii in bijuteriii de rasina. Cunosc o creatoare care obisnuieste sa insereze in bijuteriile ei de rasina chipsuri de chihlimbar. Si eu am experimentat si rezultatul m-a incantat.

    3

    In ce context ati descoperit rasina, ca adjuvant al jocurilor de culori si de emotii perpetue, durabile?
    Din intamplare. Asa cum deja v-am spus, cautam ceva ca sa ma joc cu copiii. Mi-am amintit de martisoarele copilariei mele, asa ca am decis sa facem impreuna cateva, pentru a le oferi colegilor de clasa – intr-o casa cu trei scolari «se consuma» anual o mare cantitate de martisoare. Acesta a fost inceputul. Foarte repede am descoperit ca pot face si altceva din rasina si flori. Mi-am cumparat primul mulaj de bratara si am inceput sa experimentez. Am parcurs un drum lung de la prima bratara pana azi. Nu stiam nimic despre rasina, in afara indicatiilor producatorului inscrise pe ambalaj. Nu stiam mai nimic despre uscarea florilor. Am testat, am consumat multa rasina, am stricat mult, dar toate acestea m-au ajutat sa evoluez. Inca mai invat. Am incercat toate tipurile de rasina pe care le-am gasit pe piata. Desi scumpe si recomandate calduros de distribuitori ca potrivite pentru realizarea de bijuterii, multe sunt de proasta calitate. In ultimii doi ani, am lucrat cu rasini cu timp lung de polimerizare (72 de ore). A fost un salt calitativ. Dezavantajul e ca mulajele se distrug mai repede, iar timpul de executie al unei bijuterii este mult mai lung. De ceva mai bine de un an, am descoperit rasina ecologica. A fost o adevarata aventura sa descopar un distribuitor european pentru acest tip de rasina, care sa si livreze in Romania, iar la inceput am fost nevoita sa apelez la toti prietenii, care tranzitau Europa cu masina, ca sa intru in posesia potiunii magice…
    Cum a inceput acest demers creativ? Ce ati simtit atunci cand ati facut trecerea de la cariera juridica la cea artistica, de autor de emotii, stari, amintiri?
    A inceput sub forma unui joc si a fost ca o eliberare. Limbajul juridic este rigid si impiedica orice manifestare creativa.

    15037211334868237-item960x720

    Care este, de fapt, menirea, rostul bijutierului?
    Acela de a crea emotie.
    Ce pretuiti, ce conteaza cel mai mult pentru dvs., in prezentul continuu/ pe perioada nedeterminata?
    Familia, relatia cu copiii mei. Apoi bucuria creatiei si interactiunea cu alti colegi de breasla. E placut cand reusesti sa schimbi impresii cu alti bijutieri. Majoritatea sunt dornici sa-si impartaseasca experientele si am invatat multe, in acest fel. Nu am simtit niciodata o atitudine de genul «esti un novice, nu am de ce sa stau de vorba cu tine». De la un novice entuziasmat, chiar si un creator consacrat poate invata ceva.
    Obisnuiesc sa cumpar si sa port bijuterii create de altii. Dar nu cumpar decat acele bijuterii in care se simte emotia fiintei care le-a zamislit…
    Care sunt activitatile care va inspira, reusind sa va bucure ochii, inima, mintea?
    Plimbarile in aer liber, vanatoarea de flori, fotografia si povestile.

    20

    Interviul este realizat de Stefania Argeanu.
    Autor: Stefania Argeanu
    Sursa text: Stefania Argeanu
    Sursa foto: din arhiva personala a Danielei Yanay

  • Deschiderea Academiei UNESCO a tinerelor femei 2017

    Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO a deschis, miercuri, 23 august, la Institutul Cultural Roman, editia pilot a Academiei UNESCO a Tinerelor Femei, la care au fost invitati sa participe tineri din peste 10 state – Italia, Slovenia, Turcia, Serbia, Bulgaria, Belarus, Ucraina, Moldova, Franta, Grecia, Cipru, Romania. Manifestarea face parte din proiectul UNESCO’s Academy of Young Women-The fight against Xenophobia, Extremism and Aggression, propus de Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO in august 2016 la Paris si declarat eligibil pentru implementare in Romania, in 2017.
    La evenimentul gazduit de ICR au participat domnul Ani Matei, secretar general Comisia Nationala a Romanei pentru UNESCO, doamna Liliana Turoiu, presedintele Institutului Cultural Roman, doamna Monica Gheorghita, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, E.S. doamna Michèle Ramis, ambasador al Republicii Franceze in Romania, doamna Maria-Ekaterini Papachristopoulou-Tzitzikosta, presedintele Comisiei Nationale a Republicii Elene pentru UNESCO, Monaliza Cirstea, secretar general – Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati din cadrul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, doamna Daniela Popescu, coordonatorul de proiect al Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO. 

    Au mai fost prezenti, E. S. domnul Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova in Romania, Jelena Cukic, ministru consilier al Ambasadei Serbiei, Andreja Horvath, insarcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei Sloveniei, alti membri ai corpului diplomatic, numeroase personalitati artistice si culturale.
    In deschiderea evenimentului, doamna Liliana Turoiu, presedintele Institutului Cultural Roman a subliniat: „Cultura si violenta nu au nimic in comun. Nu se plac. Se resping. Si totusi, despre asta vorbim. Pentru ca violenta exista, faptele si cifrele o atesta, din pacate, si noua ne trebuie solutii la aceasta problema. Prima conditie este identificarea problemei, apoi definirea si constientizarea ei in mediile cele mai diverse. Da, mass-media este de ajutor, da – liderii de opinie vor fi mereu alaturi de cauze de acest tip, si mai ales da – cultura trebuie sa fie o punte prin care violenta sa fie inlocuita de frumos, discriminarea sa lase locul colaborarii. Ar putea sa para o simpla fantezie, dar la ICR aceasta este, in fiecare zi, o realitate palpabila”.

    In alocutiunea sa, domnul Ani Matei, Secretar General al Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO, a punctat ca „Evenimentul se inscrie in preocuparile actuale ale UNESCO. Sintagma de „academie” doreste sa confere acestui eveniment atributele de perenitate, de continuitate si consecventa pentru promovarea luptei globale impotriva xenofobiei, extremismului si violentei fata de femei in general si fata de femeile tinere in special. Un asemenea obiectiv isi are radacini in actiuni ale UNESCO care dateaza de mai multe decenii.”

    Secretarul de stat in Ministerul Afacerior Externe pentru afaceri bilaterale globale, doamna Monica Gheorghita s-a referit in timpul alocutiunii sale la tematica Academiei UNESCO din perspectiva obiectivelor pentru dezvoltare durabila adoptate la nivelul ONU si a desemnarii anului 2017, la nivel UE, ca an dedicat eliminarii violentei indreptate impotriva femeilor,  subliniind  importanta educatiei ca mijloc de promovare a unei culturi a pacii, tolerantei si diversitatii si ca instrument de promovare a drepturilor omului si egalitatii de gen. 
    E. S. doamna Michèle Ramis, ambasadoarea Republicii Franceze in Romania, a evidentiat ca este foarte bucuroasa sa participe la deschiderea Academiei UNESCO a Tinerelor Femei. „Lupta impotriva extremismului, a xenofobiei si a agresiunii e o tema esentiala a luptei pentru egalitatea femeilor, fiind prioritara in societatea de azi si o tema relativ noua. In ultimii ani, s-au facut progrese pentru drepturile civice, profesionale, sexuale ale femeilor. Din punct de vedere juridic, se poate spune ca femeile sunt egale barbatilor, dar exista un decalaj in transpunerea in practica a acestei legi. in continuare, ambasadoarea Republicii Franceze a subliniat ca tara sa lupta, alaturi de UNESCO, pentru combaterea violentei domestice si pentru implementarea drepturilor femeii, subliniind ca acestea sunt obiective primordiale. „Franta este foarte angajata in combaterea violentei. Nu trebuie sa incurajam atitudinile agresive din jurul nostru“.
    Doamna Maria-Ekaterini Papachristopoulou-Tzitzikosta, presedintele Comisiei Nationale a Republicii Elene pentru UNESCO, a relevat importanta temei propuse in cadrul Academiei, subliniind colaborarea permanenta dintre Comisia Natioanala a Romaniei pentru UNESCO si Comisia Nationala a Republicii Elene pentru UNESCO, in implementarea si promovarea prin toate mijloacele a rolului tinerei femei intr-o lume bazata pe egalitate. 
    La randul sau, doamna Monaliza Cirstea, secretar general – Agentia Nationala pentru Egalitatea de sanse intre Femei si Barbati din cadrul  Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, a subliniat in discursul sau:
    „Miscarile sociale din ultimii ani impun o reorientare imperios necesara catre intarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale si, in mod special, a garantiilor privind aplicarea si respectarea acestora, ca baza a oricarei societati democratice. Totodata apreciem ca acest proiect poate reprezenta o platform de dialog si solidaritate intre tinerele femei cu efecte benefice in ceea ce priveste imbunatatirea statutului social al femeilor din Romania“.
    Doamna Daniela Popescu, coordonatorul  proiectului din partea Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO si moderatorul evenimentului  a prezentat cateva date statistice ingrijoratoare privind discrepantele dintre femei si barbati in societate. „In lumea contemporana, problematica discriminarii de gen, alaturi de repercusiunile acesteia resimtite in special la nivelul tinerilor, sunt considerate prioritati globale. Din acest motiv, in luna septembrie a anului 2015, Organizatia Natiunile Unite a adoptat un set de obiective pentru anul 2030  cu scopul de a pune capat diferentelor sociale, si a asigura prosperitatea  si evoluarea intregii natiuni, ca parte a unei noi agende de dezvoltare durabila. Egalitatea de gen a devenit al cincilea obiectiv de dezvoltare durabila. In acest context, Academia UNESCO a Tinerelor Femei intentioneaza sa fie un manifest de durata care sa contribuie la consolidarea rolului femeii intr-o lume dreapta in care trebuie construit conceptul de egalitate de gen“.
    Toti invitatii participanti la eveniment au apreciat lucrarile de design contemporan expuse de artista Carmen Emanuela Popa. Expozitia 56 Route, care va ramane deschisa pana pe 8 septembrie 2017 la sediul ICR, se constituie intr-un un manifest feminist, care denunta agresiunea sub cele mai diverse forme, intoleranta si violarea intimitatii afective.
    470

    451

    403

    359

    317

    262

    180

    214

  • Deținuții evadează în lectură. O campanie susținută de Radio România Cultural

    Radio Romania Cultural sustine proiectul Audioteca Seherezadei, initiat de Asociatia Culturala Vis-a-vis in cateva penitenciare din Romania, cu scopul de a duce cultura in locuri in care nimeni nu se gandeste la ea.
    Incepand cu data de 17 iulie, in 10 penitenciare din Romania, in fiecare zi, detinutii vor asculta la statia radio cu circuit inchis fragmente din opere literare romanesti si universale, in lectura si interpretarea actritei si initiatoarei proiectului, Adriana Moca.
    Astfel, peste 5.000 de persoane private de libertate din penitenciarele Aiud, Botosani, Bucuresti-Jilava, Bucuresti Rahova, Iasi, Codlea, Slobozia, Timisoara, Tulcea si Vaslui vor asculta fragmente din opere literare precum „Jurnalul fericirii”, „Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca”, „De profundis”, „Stima de sine”, „Nautilus”, „Arta de a iubi”, „La tiganci”, „Romeo si Julieta”, acestea fiind doar cateva dintre cele 30 de titluri din care se vor difuza fragmente, in spatele gratiilor, in perioada iulie-decembrie 2017. 
    Proiectul cultural Audioteca Seherezadei a pornit ca o campanie de promovare a culturii scrise, cu scopul de a oferi acces la cultura si persoanelor care provin din medii defavorizate, a spus initiatoarea acestui proiect, actrita Adriana Moca: Incercam sa aducem in spatii inchise valori morale si culturale inalte care ar putea sa contribuie la diminuarea tendintelor de infractionalitate ale persoanelor private de libertate. in acest sens, seherezada este un simbol al imblanzirii prin fictiune. Legenda spune ca povestile ei l-au vindecat de manie pe regele sahriar, oprind executiile fecioarelor condamnate la pieire. Am initiat acest proiect cu scopul de a incuraja lectura in general si sper ca va contribui la dobandirea unui capital minim de cultura si competente de exprimare, pe care condamnatul le poate folosi pentru a-si depasi conditia de cunoastere, cu beneficii ulterior, in libertate. 
    Radio Romania Cultural nu este la prima implicare in proiecte social-culturale, care au ca scop educarea prin cultura, spune managerul postului, Radu Croitoru: Radio Romania Cultural este incantat sa sutina acest proiect prin intermediul caruia oamenii privati de libertate pot evada imaginar in fascinanta lume a cartilor, asa cum o facem adesea cu totii, inclusiv cei care nu ne aflam in situatia lor. Implicarea postului nostru in acest proiect continua, de fapt, seria programelor si demersurilor noastre de a promova cultura in mediile defavorizate, acolo unde cartile sau muzica pot pansa ranile societatii romanesti. Radu Croitoru, manager Radio Romania Cultural.
    Acest tip de lectura, propus de Audioteca Seherezadei, faciliteaza accesul persoanelor private de libertate la un continut informational de calitate si ofera posibilitatea acestora, dar mai ales a persoanelor analfabete, de a avea un contact facil cu texte sau continuturi instructive, a spus comisar sef de penitenciare Ioana Morar, Director Directia Reintegrare Sociala. Pe langa noutatea si ineditul activitatii, lectura pasiva are beneficii asupra psihicului oamenilor, constituie prilej de introspectie, este sursa de discutii si prilej de socializare si, nu in ultimul rand, o invitatie la lectura. Este de datoria institutiei penitenciare sa colaboreze cu comunitatea si sa incurajeze initiativele care contribuie la educarea persoanelor aflate in detentie. Imbunatatirea calitatii acestor demersuri poate fi doar rezultatul unui efort cumulativ, in care latura institutionala sa isi gaseasca oglindirea in empatia societatii, a mai subliniat Ioana Morar, Director Directia Reintegrare Sociala. 
    Proiectul cultural Audioteca Seherezadei va continua in aceasta toamna in mai multe scoli si licee din tara cu scopul de a promova cultura scrisa si de a converti la lectura noi publicuri. Proiectul isi propune sa provoace publicul tanar reticent fata de lectura, sa deprinda gustul cititului.
    Proiectul Audioteca Seherezadei este initiat de Asociatia Culturala Vis-a-Vis si cofinantat de Administratia Fondului Cultural National (AFCN).  
    Mai multe detalii gasiti pe www.audiotecaseherezadei.ro 

    Vizual Audioteca Seherezadei

  • Studiu Mastercard – Confortul, cel mai mare avantaj al soluțiilor bancare digitale

    •6 din 10 europeni cred ca digitalizarea industriei bancare le face viata mai usoara si mai sigura.
    •Mastercard este partenerul ales pentru mai mult de 30 de banci digitalizate din Europa, care ofera solutii bancare noi pentru a creste atasamentul si fidelitatea consumatorilor.        
    Potrivit unui nou studiu Mastercard, intitulat „European Digital Banking”, desfasurat in 11 tari europene, sase din 10 consumatori saluta solutiile digitale si cred ca digitalizarea industriei bancare le face viata mai usoara si mai sigura. Studiul, realizat in randul clientilor bancilor europene, arata ca, de departe, confortul este cel mai reprezentantiv avantaj al solutiilor bancare digitale, urmat de economia de timp (70%) si usurinta utilizarii (59%).
    Astazi, Mastercard este un factor si un partener-cheie in furnizarea solutiilor digitale, lucrand cu peste 30 de noi banci digitalizate din intreaga Europa, inclusiv N26 (Germania), Holvi (Finlanda) si Monzo (Marea Britanie), si cu multe altele din intreaga lume. in calitate de lider global in domeniul tehnologiilor de plata, compania Mastercard isi ajuta toti partenerii sa dezvolte solutii orientate catre client, convenabile si sigure pentru ziua de azi si pentru cea de maine.
    Prin furnizarea de know-how tehnologic, a unei infrastructuri globale, a unor produse si a unei retele la nivel mondial catre institutiile financiare, Mastercard se afla in cea mai buna pozitie pentru a sustine toate bancile si Fintech-urile, fie noi, fie consacrate; toti jucatorii trebuie sa navigheze catre transformarea digitala a industriei.
    Javier Perez, Presedinte, Mastercard Europe, a declarat: „In calitate de companie de tehnologie care opereaza in industria platilor, am fost concentrati mult timp pe stimularea inovatiei, atat ca viteza, cat si ca marime. Este important sa nu inovam de dragul inovatiei, ci, in schimb, sa intelegem de ce anume au nevoie partenerii nostri si clientii lor ca sa continue sa foloseasca platile digitale pe toate dispozitivele noi. Potrivit acestui studiu, consumatorii vor solutii usoare si sigure pentru nevoile lor bancare si sunt deschisi catre produsele digitale, daca acestea le imbunatatesc experienta. Noi imbratisam aceasta schimbare si suntem mandri sa fim partenerul ales pentru segmentul european al noilor banci prin solutiile noastre ce permit siguranta si securitate, continuand sa ne asiguram ca institutiile consacrate continua sa construiasca cele mai bune instrumente din clasa lor, intr-un peisaj din ce in ce mai digitalizat”.
    Inovatia atrage noi clienti
    Studiul Mastercard demonstreaza, de asemenea, ca loialitatea clientilor fata de banca lor actuala este relativ scazuta: aproape jumatate dintre consumatorii din Europa (49%) declara ca vor lua in considerare, la un moment dat, trecerea la o banca digitala. In Germania, in special, consumatorii dau dovada de o loialitate scazuta: 27% dintre ei au in plan sa-si paraseasca banca actuala in urmatoarele 12 luni, aceasta fiind, de departe, cea mai mare rata din Europa. In acelasi timp, olandezii sunt cei mai loiali clienti. Doar 7% dintre ei sustin ca iau in considerare sa isi schimbe banca, iar 52% doresc sa ramana la institutia bancara la care sunt.
    In plus, consumatorii europeni considera ca procesul de digitalizare in sectorul financiar va afecta sucursalele bancilor. Doua treimi cred ca sucursalele institutiilor bancare vor continua sa existe si in urmatoarii zece ani, dar numarul lor va scadea, in timp ce 6% sunt convinsi ca acestea vor inceta sa mai existe in decurs de zece ani.
    Alte concluzii ale studiului:
    •Cand clientii au fost intrebati ce ar schimba la banca lor actuala, daca ar putea, principala lor cerinta a fost „confortul”, dorindu-si ca produsele bancii lor sa fie „disponibile oriunde si usor de utilizat” (42%).
    •Al doilea cel mai frecvent raspuns a fost flexibilitatea si serviciul de consultanta non-stop (27%).
    •Mai mult de 85% dintre respondenti continua sa foloseasca digital banking (online sau mobil) cel putin o data pe luna, iar 38% folosesc acest serviciu chiar zilnic sau saptamanal.
    •Cei mai activi utilizatori sunt britanicii (54%), urmati de olandezi (51%) si de suedezi (47%), folosind serviciul de digital banking intre zilnic si saptamanal, spre deosebire de doar 26% dintre elvetieni si de 27% dintre maghiari, aflati la finalul clasamentului.
    Mastercard, partenerul principal al bancilor digitalizate din intreaga Europa
    Procesul de digitalizare in sectorul financiar se bazeaza pe parteneriate, rezultat confirmat si de consumatorii europeni in studiul despre Digital Banking. Pentru mai mult de 75% dintre respondenti, Mastercard este partenerul potrivit pentru banci.
    Unul dintre cei mai importanti parteneri ai Mastercard in domeniul serviciilor de telefonie mobila este N26. Infiintata in Germania, N26 este prezenta acum pe 17 piete si reprezinta cea mai importanta banca mobila din Europa. „Tot ceea ce facem este concentrat pe o experienta artistica a utilizatorului. Tehnologia joaca un rol vital in atingerea acestui obiect”, spune Valentin Stalf, co-fondatorul si CEO-ul N26. „Identificarea acelor parteneri cu o infrastructura digitala si, prin urmare, flexibila, capabili sa creeze experiente unice si simple pentru utilizatori a reprezentat o adevarata provocare. Ne-am dat seama destul de rapid ca Mastercard este un jucator dinamic pe piata, deschis catre produse si tehnologii noi. Sa primim aceste beneficii de la un brand renumit, care tine pasul cu cele mai recente evolutii, dar care are, in acelasi timp, si o retea globala, este ca si cand am fi castigat la loterie”.
    Mastercard furnizeaza catre N26 solutii de emitere si de prelucrare, care sunt esentiale pentru a-i oferi  clientului produsul final. In plus, Mastercard se consulta cu N26 cu privire la solutiile tehnice privind serviciile de plata. Fiind unul dintre pionierii in domeniu, N26 isi propune sa digitalizeze toate produsele si serviciile oferite de bancile traditionale.
    Un alt exemplu este Holvi, o companie care ofera servicii bancare digitale micro-antreprenorilor. Compania finlandeza si-a inceput activitatea prin rezolvarea problemelor cotidiene legate de managementul financiar al persoanelor care desfasoara activitati independente. Mai mult, acesti micro-anteprenori au avut, deseori, dificultati in a primi sprijinul adecvat din partea bancilor traditionale. Cu scopul de a deveni serviciul preferat de management financiar pentru micro-anteprenorii si intreprinderile mici din Europa, Holvi isi ajuta clientii sa economiseasca timp si bani, dar si sa-si conduca afacerea mai eficient.
    Incepand cu anul 2016, Holvi Business Mastercard se conecteaza direct si le permite clientilor Holvi sa-si gestioneze foarte bine finantele in timp real. „Pentru noi, este important sa lucram cu parteneri care sunt recunoscuti pentru credibilitatea lor. Misiunea noastra este sa le oferim clientilor nostri servicii bancare fara frontiere in era digitala – Mastercard nu cunoaste granite si functioneaza la nivel mondial, la fel precum clientii nostri”, spune Antti-Jussi Suominen, CEO al Holvi.
    20170703_Mastercard_Digital-Banking-Study_complete_ENG_RZ
    Despre studiul „European Digital Banking”
    Studiul, comandat de Mastercard si realizat de Innofact AG, a fost desfasurat pe un esantion de 11,915 respondenti din 11 tari europene: Italia, Germania, Spania, Franta, Marea Britanie, Polonia, Olanda, Elvetia, Ungaria si Rusia. Metoda de cercetare aleasa a fost prin intermediul interviurilor online. Varsta respondentilor care au participat la studiu este de 18 ani si peste.
    Despre Mastercard
    Mastercard, www.mastercard.com, este o companie de tehnologie in industria globala de plati. Operam cea mai rapida retea de procesare a platilor din lume, oferind un liant intre consumatori, institutii financiare, comercianti, autoritati si companii din peste 210 de tari si teritorii. Produsele si solutiile Mastercard fac activitatile zilnice de comert – cum ar fi cumparaturile, calatoriile, derularea unei afaceri sau managementul finantelor – mai simple, mai sigure si mai eficiente pentru toata lumea.

    MC_Infographics_BankingEuropeMap

  • “Driving Performance”: Simona Halep va conduce un Mercedes-AMG S63 4MATIC Cabriolet pe durata sezonului cald

    • Acordul dintre Simona Halep si Mercedes-Benz Romania este dedicat celebrarii a 50 de ani de performante sportive si excelenta specifice Mercedes-AMG.
    •Pe perioada sezonului cald 2017, vedeta tenisului romanesc feminin conduce un Mercedes-AMG S63 4MATIC Cabriolet
    •In continuare, pe durata colaborarii, Simona Halep va avea la dispozitie o suita de modele Mercedes-AMG.
    In cadrul parteneriatului sau pe termen lung cu Mercedes-Benz Romania, Simona Halep va conduce un Mercedes-AMG S63 4MATIC Cabriolet pe parcursul sezonului cald 2017. Parteneriatul a debutat in primavara acestui an cu Simona Halep la volanul unui model Mercedes-AMG GLE 43 4MATIC Coupé. Pe durata colaborarii de durata cu Mercedes-Benz Romania, vedeta tenisului romanesc feminin va avea la dispozitie o suita de modele Mercedes-AMG. 
    “Simona Halep reprezinta un exemplu de pasiune pentru performanta si excelenta sportiva si suntem mandri sa facem echipa cu ea in anul aniversar al semicentenarului Mercedes-AMG. Atat Simona, cat si Mercedes-Benz Romania au acelasi tel – sa fim The Best, iar asta face acest parteneriat sa fie unul autentic si o potrivire perfecta pentru ambele parti,” a declarat Philipp Hagenburger, Managing Director Passenger Cars si CEO Mercedes-Benz Romania.
    “Sunt foarte incantata de acest parteneriat si ma bucur sa am parte de sustinerea Mercedes-Benz Romania in acest an important, atat pentru mine, cat si pentru Mercedes-AMG. imi doresc ca aniversarea a jumatate de secol de existenta AMG sa fie una memorabila si, continuand traditia sportiva a grupului, sa realizam cat mai multe performante impreuna,” a declarat Simona Halep.

    Simona Halep_Ambasador Mercedes-AMG (5)

    Parteneriatul marcheaza aniversarea a 50 de ani de excelenta si performante sportive specifice Mercedes-AMG. In 2017, compania din Affalterbach marcheaza cea de-a 50-a aniversare. Pe parcursul acestei jumatati de secol, Mercedes-AMG a inregistrat multiple performante si a stabilit numeroase recorduri in segmentul sportului cu motor, fiind in prezent varful de lance in materie de performante sportive al concernului.

    In cel de-al 50-lea an de existenta a AMG, oferta Mercedes-AMG este mai cuprinzatoare si mai impresionanta ca oricand, oferind peste 50 modele – de la limuzine sau versiunile estate, pana la o gama vasta de SUV-uri si coupé-uri – toate definite de conceptul driving performance.

    Simona Halep_Ambasador Mercedes-AMG (1)

    Simona Halep_Ambasador Mercedes-AMG (4)

  • Mastercard şi Programul Alimentar Mondial oferă 100 de milioane de porții de mâncare pentru copii

    Prin acest proiect, Mastercard si PAM isi extind colaborarea pentru eradicarea foametei si a saraciei.
    Cu ocazia Global Citizen Festival 2017, Mastercard si Programul Alimentar Mondial al Natiunilor Unite (PAM) au anuntat un nou parteneriat pentru a eradica foametea si saracia. Prin alaturarea expertizei Mastercard in tehnologie si inovatie digitala, pe de o parte, si a eforturilor PAM de a oferi asistenta alimentara vitala, pe de alta parte, a luat nastere proiectul global „100 Million Meals” – destinat colectarii de fonduri pentru a asigura 100 de milioane de portii de mancare pentru copiii aflati in nevoie in intreaga lume.
    Asumandu-si misiunea de a crea o lume care sa depaseasca dependenta de numerar si provocarile legate de foamete, noua initiativa reprezinta primul angajament la nivel global al Mastercard care se concentreaza asupra eradicarii foametei si vine in sprijinul a trei dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU: Zero Foamete, Educatie de Calitate si Egalitate de Gen. Mastercard si PAM si-au propus sa ofere cat mai multe portii de mancare de-a lungul urmatoarelor 12 luni.

    „Mastercard si PAM au desfasurat deja programe inovatoare pentru combaterea foametei si a saraciei. Inititativa 100 Million Meals isi propune sa satisfaca nevoile unora dintre cei mai lipsiti si marginalizati cetateni ai planetei,”

    a declarat Ann Cairns, President, International Markets, Mastercard.

    „Prin imbinarea  expertizei Mastercard in tehnologie si sisteme de plata cu munca PAM in oferirea de asistenta alimentara pe plan mondial, putem valorifica inovatia, pentru a ne asigura ca fiecare, pretutindeni, este inclus. Pana acum, calatoria noastra ne-a ajutat sa oferim 17 milioane de portii de mancare, dar astazi ne intensificam eforturile cu acest nou obiectiv ambitios, menit sa atraga cat mai multe oportunitati”.

    Directorul Executiv al PAM, David Beasley, a declarat ca: „Eforturile Mastercard in directia eradicarii foametei reprezinta o sursa de inspiratie pentru modul in care sectorul privat poate sa joace un rol important in atingerea binelui in plan social”. „Angajamentul lor pentru a aduce 100 de milioane de portii de mancare in scoli este urmatoarea faza a unei calatorii fructuoase alaturi de PAM pentru a atinge obiectivul Zero Foamete. Aceasta contributie la salvarea unor vieti, la schimbarea vietilor si la hranirea viselor copiilor este, intr-adevar, nepretuita”, a adaugat el.
    Initiativa isi propune obtinerea unui sprijin echivalent cu 100 de milioane de portii de mancare si vine sa extinda colaborarea existenta cu PAM, axandu-se pe doua domenii clare: valorificarea expertizei si campanii de donatii.

    Nutrition Center

    Credit foto Jacob Maentz

    Valorificarea expertizei
    •Hrana digitala: in comunitatile unde pietele de alimente sunt stabile, dar oamenii sunt vulnerabili, avand nevoie de asistenta alimentara, PAM foloseste tot mai mult banii cash si voucherele valorice in loc de distribuirea traditionala de alimente, ca solutii care economisesc timp si sustin economiile locale.
    In 2012, Mastercard a ajutat PAM, in premiera, sa puna bazele unui sistem de distribuire a unor carduri pre-platite pentru refugiatii sirieni din Liban si Iordania. De atunci incoace, 2,2 milioane de refugiati sirieni au folosit aceste carduri pentru a-si cumpara alimente din magazine locale, bucurandu-se de posibilitatea de a alege hrana pentru familiile lor.
    •Costuri avantajoase pentru mancarea din scoli: in 2016, 18 angajati Mastercard au preluat misiuni temporare in birourile PAM din diverse tari. Expertiza lor analitica a imbunatatit cercetarile care au relevat ca fiecare dolar investit intr-o masa oferita la scoala aduce un randament economic de $6 sub forma sanatatii imbunatatite si a performantei scolarilor.
    Campanii de donatii
    •In centrul campaniilor de donatii se regaseste platforma Priceless Causes a Mastercard, care faciliteaza contributiile catre PAM sub forma unor micro-donatii prin card. Acest parteneriat pune in valoare mecanismele de plata ale Mastercard pentru a sustine cauze umanitare si ofera o oportunitate de implicare a retelei de parteneri ai companiei, inclusiv consumatorii.
    Prin includerea gestului de a oferi in viata de zi cu zi, Mastercard si partenerii sai au ajutat la colectarea fondurilor necesare pentru a asigura 17 milioane de portii de mancare, oferite in scoli pentru copii din intreaga lume. Peste 70 de campanii de marketing legate de cauzele sustinute de PAM, desfasurate in 17 tari din Europa, le-au oferit posesorilor de carduri posibilitatea de a-si combina eforturile si de a face o diferenta prin fiecare tranzactie. In 2017, parteneriatul isi propune sa extinda la nivel global bunele practici din Europa.
    Campanii europene de succes
    •Europa Centrala si de Est (11 campanii nationale): in cadrul celei mai ample campanii desfasurate in cadrul parteneriatului din 2015, Mastercard a facut donatii pentru fiecare folosire a unui card in 11 tari. Pana in prezent, 7,5 milioane de portii de mancare au fost oferite in scoli din Rwanda.
    •UK: in prima asemenea campanie din UK, Mastercard si Virgin Money au ajutat la colectarea de fonduri echivalente cu 250.000 de portii de mancare pentru copiii din Mali.
    •Belgia: in 2016, Mastercard a donat 775.000 de portii de mancare in cadrul campaniei Cross Border, desfasurata alaturi de Buyway Personal Finance.
    •Restaurantele si supermarketurile din Germania au colectat 336.000 de euro in lunile mai si iunie 2013, prin donarea unei portii de mancare pentru fiecare tranzactie si fiecare „Like” pe Facebook.
    Mastercard "Digital Food"
    Credit foto Dalia Khamissy

    Despre Mastercard
    Mastercard, www.mastercard.com, este o companie de tehnologie in industria globala de plati. Operam cea mai rapida retea de procesare a platilor din lume, oferind un liant intre consumatori, institutii financiare, comercianti, autoritati si companii din peste 210 tari si teritorii. Produsele si solutiile Mastercard fac activitatile zilnice de comert – cum ar fi cumparaturile, calatoriile, derularea unei afaceri sau managementul finantelor – mai simple, mai sigure si mai eficiente pentru toata lumea.
    Despre PAM 
    PAM este cea mai mare agentie umanitara la nivel mondial care lupta impotriva foametei, oferind asistenta alimentara in cazuri de urgenta si colaborand cu comunitatile locale pentru a imbunatati nivelul de nutritie. In fiecare an, PAM ajuta 80 de milioane de oameni din aproximativ 80 de tari.

  • Carmen Elena Manea: “Cafeaua se desăvârșește cu ajutorul omului care o prepară“

    Impreuna cu Ceasca de Cultura, am vizitat, de curand, Scoala Moldoveneasca de Cafea din Iasi, loc fabulos, de unde am reusit sa aflu informatii veridice, de specialitate, de la PR-ul Carmen Elena Manea. Va propun sa-i cititi raspunsurile, care transmit pasiune, energie, buna-dispozitie si entuziasmul fiintei care iubeste cafeaua, care isi iubeste profesia si pe cei carora li se adreseaza. Cu alte cuvinte, ne aflam, atat eu, cat si invitata mea la dialog, pe aceeasi frecventa, pe un traseu geografic comun, printre aburii parfumati ai cafelei. Mai precis, am ajuns pe Strada Scaricica. Daca deja vi s-a facut dor de gustul bogat, autentic, ademenitor al boabelor de cafea, locul dvs. este aici!

    ____________________________________________________________________

    “Inainte sa ajungem sa o preparam, trebuie sa intelegem cafeaua, sa-i stim provenienta si caracteristicile. Scoala Moldoveneasca de Cafea isi doreste sa fie locul in care pasionatii si baristii sa ajunga sa cunoasca secretele cafelei, locul in care probam miturile din jurul ei si, cel mai important, locul in care invatam sa o preparam corespunzator.“
    ____________________________________________________________________
    Infobiografic profesional Carmen Elena Manea
    * Nascuta pe 8 decembrie 1986, in Iasi.
    * Studii: Colegiul Tehnic de Electronica si Telecomunicatii “Tehnoton” Iasi, Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice, specializarea Stiinte Politice; studii masterale in cadrul Universitatii “Al.I. Cuza” Iasi – Marketing politic si comunicare 
    Este pasionata de comunicare si social media. Din luna februarie a anului 2017, este PR al Scolii Moldovenesti de Cafea.
    A urmat cursul de barista, sub indrumarea lui Laurentiu Stefan, din august 2016. Totodata, precizeaza ca a asistat la aproape toate cursurile dinaintea infiintarii scolii si de dupa infiintarea scolii, in alti termeni “am tras cu urechea” si “am furat meserie”, dupa cum ea insasi afirma. 

    Gyuri-535

    Stefania Argeanu: Sintagma ”cafeaua desavarsita”, pentru dvs, inseamna…?
    Carmen Elena Manea: Cafea desavarsita inseamna o cafea care raspunde tuturor asteptarilor unui pasionat. Preparata corect, cu aspect si miros placute si gust complex. O cafea desavarsita este aceea care nu are nevoie de nimic in afara de o ceasca pentru a fi consumata. E atat de simplu.
    Ce mesaj transmite cafeaua fiintei umane?
    De cele mai multe ori, asociem cafeaua cu ceva placut noua: o pauza, cu o intalnire cu prietenii, revederea unui om drag. In cele mai multe cazuri, cafeaua ne reaminteste de momente placute din vietile noastre, motiv pentru care cred ca ea poarta si transmite doar mesaje pozitive.
    Pentru unii, cafeaua este “ceasul desteptator”, pentru altii este bunul prieten care sta mereu aproape. 
    Oricum am privi aceasta bautura, ea este un motor care pune in miscare corpurile si mintile, pentru cei mai multi dintre noi.
    Cine este barista? Ce viziuni, ce mecanisme, dorinte, imagini il definesc?
    Barista este omul cafelei. Termenul, in sine, provine din Italia si il reprezinta pe cel care prepara pe timp de zi, cafea si alte specialitati derivate. Un barista ar trebui sa fie definit de pasiunea lui pentru cafea, un produs viu, intr-o continua descoperire si, mai mult decat atat, ar trebui sa fie manat de dorinta de a oferi, iubitorilor de cafea, bauturi care sa ii surprinda, in cele mai placute moduri.
    Care este rostul existentei sale?
    Barista este cel care cunoaste detaliile din spatele cafelei servite (provenienta, modalitatea de procesare, profil de prajire) si, bineinteles, cel care poate face o recomandare celui care paseste pentru prima oara in cafenea. Un barista va putea prepara cafeaua in diferite moduri si va excela intotdeauna, oferind bauturi dintre cele mai savuroase.
    Asa cum ne incredem in somelier cand ne vorbeste despre istoria din spatele unui vin bun si ne face o recomandare desavarsita, un vin care complimenteaza perfect un anume preparat culinar, asa avem nevoie de un barista, care sa ne vorbeasca despre secretele unei cafelei deosebite. Cafeaua nu se rezuma la gustul amar, ea este complexa in arome si gusturi. Iar preparata corect, ne va dezvalui arome fructate, leguminoase, condimentate si gusturi dintre cele mai nebanuite. Rolul unui barista este de a ne ajuta sa ne educam simturile si preferintele in materie de cafea.
    Ce contine ghidul bunelor practici al unui barista?
    Un barista va sti intotdeauna cum sa-si intampine clientii si cum sa ii asculte, doua dintre cele mai importante trei lucruri, pe care trebuie sa le faca, in fond, al treilea fiind : sa prepare o cafea delicioasa. Un barista va avea un aspect ingrijit, va lucra intotdeauna curat si responsabil si, bineinteles, va comunica cu usurinta cu cei cu care interactioneaza. Va putea multumi orice client, oferindu-i intocmai ceea ce cauta, cu conditia sa asculte cu atentie. Intotdeauna va cauta sa se perfectioneze si sa ofere, clientilor sai, bauturi bune si corect realizate. Mereu se va documenta pentru a fi la curent cu ce se intampla in lumea cafelei, dar mai ales, cel mai aproape de el, in propria cafenea: el isi va cunoaste meniul, clientii si colegii, si va lucra astfel incat sa fie in armonie cu toate acestea.

    Gyuri-497

    Ce poveste contine Scoala Moldoveneasca de Cafea a Iasului? 
    Pentru a gati mancaruri delicioase, ai nevoie de un bucatar bun, care sa poata alege ingrediente de calitate, sa stie cum sa le combine, si cel mai important, sa le poate prepara corect, astfel incat rezultatul final sa fie excelent, din toate punctele de vedere. Aceleasi necesitati exista si in cazul cafelei si a celor care ajung sa o prepare, mai ales datorita faptului ca acest produs nu este local, el fiind importat, crescand si dezvoltandu-se la mii de kilometri distanta de Romania. Inainte sa ajungem sa o preparam, trebuie sa intelegem cafeaua, sa-i stim provenienta si caracteristicile. Scoala Moldoveneasca de Cafea isi doreste sa fie locul in care pasionatii si baristii sa ajunga sa cunoasca secretele cafelei, locul in care probam miturile din jurul ei si, cel mai important, locul in care invatam sa o preparam corespunzator.  
    Acest proiect a prins viata dupa ce, vreme de aproape 1 an (mai precis, 10 luni), echipa scolii a desfasurat cursuri in Iasi, in diferite locatii partenere. Acum avem un sediu in Iasi, unde desfasuram periodic cursuri pentru angajati din cafenele, pentru manageri si proprietari de locatii, pentru viitori antreprenori in acest domeniu, dar si pentru pasionati, oameni care prepara cafea pentru consumul propriu si al familiei. De asemenea, la scoala organizam si sesiuni de degustare, in cadrul carora facem cunostinta cu sortimente diferite de cafea si cu modalitati inedite de preparare. In viitorul apropiat, vom deschide propria prajitorie de cafea, pentru a oferi cursantilor si vizitatorilor nostri o experienta completa: de la bobul verde pana la cafeaua preparata, in ceasca.

    ____________________________________________________________________

    “ Launtric, pe mine personal, cafeaua m-a ajutat sa imi inteleg mai bine corpul si mintea. O cafea buna ma va energiza, pe cand o cafea de o calitate inferioara, ma va agita, atat fizic, cat si mental. In acest sens, cafeaua m-a ajutat sa ma ascult mai bine si sa ma inteleg. E un proces foarte interesant, pe care, daca ai rabdarea sa il analizezi si sa il intelegi, ajungi sa il iubesti. “ 
    ____________________________________________________________________
    Care sunt sortimentele de cafea pe care admiratorii licorii negre au sansa sa le achizitioneze din magazinul dvs.? 
    Ce arome au boabele de la Scoala Moldoveneasca de Cafea?
    Noi avem in scoala doar cafea arabica, sortimente pe care le testam, le preparam si la cursuri, si la degustari. Ne bucuram de cafele provenind din Africa, America Centrala si America de Sud. Acestea au arome ciocolatii, de fructe ori de legume, de nuci sau condimente. Cea mai buna modalitate de a proba aceste arome este sa gustam, pe rand, din fiecare. 
    Iasul a gazduit competitia Mesterii Cafelei, organizata de dvs. 
    Care au fost sursele si, implicit, resursele acestei idei competitionale?
     
    Gandul de a organiza aceasta competitie a aparut in urma cu mai multa vreme, dar relativ recent ne-am decis sa-l punem in practica. Am pornit de la ideea ca ne dorim, iarasi, astfel de competitii in Iasi, in continuare intamplandu-se cele pentru barmani, dar nu si cele pentru baristi. Stiind ca amatori de competitii exista, am pornit la drum, si cu ajutorul sponsorilor si partenerilor nostri, care ne-au ajutat financiar, dar si cu echipamente, am reusit sa conturam aceasta prima editie.
    Care sunt motivatiile si obiectivele care dau startul unui asemenea proiect, in avanpremiera, in Iasi?
    Este benefic pentru oamenii care impart aceleasi pasiuni sa se intalneasca intr-un spatiu comun. Exista nenumarate competitii care se desfasoara in Bucuresti, sau in afara tarii, insa, de multe ori, nu sunt accesibile pentru baristii locali, din varii motive. Tocmai de aceea, am decis sa organizam noi un concurs. Am reusit sa reunim 12 tineri, din Iasi, Vaslui, Bacau, Suceava si Timisoara, in ciuda faptului ca am anuntat, oficial, concursul, cu o luna de zile inainte de a se desfasura.
    Ce a contribuit la alegerea celei mai mestesugite cafele? Pe ce au pus pret, indeosebi, cei cinci jurati? 
    In urma jurizarii, membrii juriului au ales cea mai buna prestatie. Au ales concurentul care a avut cea mai constanta evolutie, care a fost sigur pe sine, pe bauturile preparate, pe retetele alese si pe echipamentele folosite. Cei trei, care au iesit castigatori, si-au folosit emotiile in favoarea lor si au reusit sa transmita atat juriului, cat si audientei, ca sunt pasionati de cafeaua pe care o prepara. 
    Povestiti-ne despre jurati si despre cum i-ati cunoscut, cum au ajuns sa se alature proiectului. 
    Cei cinci membri ai juriului sunt atat oameni ai cafelei, cat si profesionisti din alte domenii. Doi dintre ei sunt prajitori de cafea si au acceptat invitatia de a se alatura juriului, venind direct din Budapesta, de la World of Coffee. Cei doi provin din Pitesti si reprezinta Ecuator Cafe, o prajitorie de cafea, care de mai bine de 5 ani ofera cafea de specialitate, proaspat prajita, multor locatii din Romania.Un alt membru al juriului este chef bucatar in Iasi. Dupa ce a administrat restaurante a decis sa isi deschida un atelier de gatit. Si el a acceptat, fara sa clipeasca, invitatia de a face parte din juriu. Ne-am orientat inspre un bucatar, fiindca am considerat ca, avand papilele gustative atat de bine antrenate, poate oferi un punct de vedere foarte valabil in cadrul concursului.Al  patrulea membru al juriului este barista si trainer in Iasi, un foarte bun profesionist. L-am invitat tocmai pentru faptul ca este un om tehnic, obiectiv. A acceptat imediat invitatia noastra. Al cincilea membru al juriului activeaza in domeniul cafelei de mai bine de 10 ani. Reprezinta o importanta firma care comercializeaza echipamente de preparare a cafelei si un importator de cafea. Bazandu-ne pe experienta sa, ne-am decis sa il cooptam si ne-am bucurat in momentul in care si el a raspuns pozitiv invitatiei noastre.
    In privinta numelor juratilor, ei sunt: 
    Radu Mitran si Alexandru Mitran, tata si fiu, amandoi prajitori de cafea, reprezentanti ai Ecuator Cafe, din Pitesti;
    Bogdan Puiu, chef la Soft&Grace, din Iasi; 
    Alin Spinu, barista si trainer barista, din Iasi; 
    Claudiu Damian, reprezentant Romarnia Cafe, din Iasi.
    Cum i-ati ales dvs., cei de la Scoala Moldoveneasca de Cafea, pe juratii Mesterii Cafelei? 
    I-am ales, tinand cont de experienta pe care o au in domeniul cafelei. De asemenea, foarte important de mentionat este faptul ca, acesti cinci oameni nu au mai jurizat concursuri pana in prezent, insa au inteles fisele de scor si esenta competitiei, reusind astfel sa aleaga cei mai potriviti trei concurenti. 
    ____________________________________________________________________
    “…Sa reusesti sa ghidezi o simpla crema de lapte prin ceasca de cafea, astfel incat sa reiasa un model bine definit, aspectuos, este, intr-adevar, o arta!“
    “Un barista care doreste sa realizeze latte-art impecabil, trebuie, mai intai de toate, sa extraga un espresso in parametri si apoi sa prepare o crema de lapte texturata corespunzator, pentru a putea, mai apoi, sa deseneze cu ajutorul ei.“
    ____________________________________________________________________
    Cum a fost atmosfera in zilele de 17 si 18 iunie, pe strazile parfumate de tei, care conduc spre Scoala Moldoveneasca de Cafea?
     
    Ne-am bucurat de gazduirea festivalului Street Delivery din Iasi (aflat anul acesta la cea de-a 5a editie) in gradina Casei Pogor. Aici, intr-un spatiu special amenajat de noi, cu bancuri de lucru si masa pentru degustare, am parcurs, vreme de doua zile, probele concursului. Toti cei 12 concurenti au avut mari emotii, tocmai pentru ca si-au dorit sa dea tot ce-au avut ei mai bun. 
    Va propun sa-i cunoastem pe cei care au participat la concursul Mesterii Cafelei. Cine sunt, cati sunt, din ce orase provin si cu ce ganduri, emotii vin? Din informatiile pe care le aveti deja despre ei, ce este esential de retinut despre profilurile lor si despre dorinta de a obtine titlul de “Mesterul Cafelei”?
    Cei 12 concurenti au fost urmatorii (in ordinea intrarii lor in concurs): Dumitru (zis si Dudu) Tanasa, barista la cafeneaua The paper Cup din Iasi, Cristian Chiritoiu, barista la Fika, in Iasi; Radu Ionela, barista la Teo’s Cafe, locatia de pe Stefan cel Mare, din Iasi; Marian Molocea, barista la Altura Cafe, din Iasi;  Andrei Sirbu, barista la Fika, in Iasi; Radu Erhan, barista la Viper Club, in Iasi; Alin Melescanu, barista la City Cup, din Bacau; Vlad Ifrim, barista la Teo’s Cafe, locatia din Iulius Mall; Raul Talpos, barista la Chez Moi, in Timisoara; Vasea Bedregianu, barista la OMNIA, in Husi (Vaslui); Cosmin Stratu, barista la Artizan, in Suceava, si Andrei Emilian, barista la rulota cu cafea Cari be Cafe?, in Iasi.
    Cu totii au participat pentru a-si demonstra pasiunea pentru cafea. Unii, poate, au intrat in competitie pentru premiile consistente pe carea le-am oferit, dar cei mai multi au vrut sa dobandeasca experienta unui concurs, si bineinteles, sa cunoasca alti colegi de breasla.

    IMG_3791

    In cat timp se obtine succesul, profitul, in viziune manageriala, atunci cand afacerea presupune universul fascinant, bogat, captivant al boabelor de cafea? 
    Care este profilul concurentei, in universul dvs. profesional?
    Succesul ti-l construiesti. Am intrat in acest domeniu prin intermediul unui alt proiect, mai precis al unei prajitorii din Iasi. Am cunoscut universul cafelei de specialitate, am gustat o bucatica din el, si am decis sa aprofundam. Apoi, am avut sansa de a cunoaste oameni de-a dreptul fascinanti, care ne-au inspirat si ghidat pasii, pana in punctul in care am ajuns acum. La prima vedere, aceasta idee de afacere nu este cea mai profitabila, fiindca un curs are, in spate, cheltuieli mari si mult timp investit. Dar este un prilej de continua dezvoltare, fiindca inveti, la randu-ti, ceva nou, cu fiecare cursant pe care il intalnesti. Asa cum noi oferim din cunostintele noastre, si ei ne ofera, la schimb, informatii pretioase, si – asta, cred ca primeaza. In ceea ce priveste concurenta, adica alte scoli exclusiv de cafea, ele exista, insa conturate in alte orase ale Romaniei, in Bucuresti si Targu Mures, spre exemplu. 
    Ce corelatie, ce dialog exista intre success si esec?
    Daca nu inregistrezi un esec, nu poti defini succesul. Si invers. Unul fara altul nu pot exista.
    In ce masura devine esecul – succes?
    Esecul se transforma in succes atunci cand ii dai voie pasiunii sa-ti calauzeasca pasii, caci atunci devii autentic. Iar autenticitatea atrage dupa sine succesul.
    Exista, cu siguranta, valente artistice in pictura din cafea, pe care specialistii au denumit-o ”latte art”…
    Pe langa faptul ca, asa cum spunea un prieten de-al scolii, “latte-art-ul este garantia calitatii”, sa reusesti sa ghidezi o simpla crema de lapte prin ceasca de cafea, astfel incat sa reiasa un model bine definit, aspectuos, este, intr-adevar, o arta. Probabil ca stiti ca exista si competitii special dedicate baristilor specializati in latte-art.
    ____________________________________________________________________
    “ O cafea ambalata deja, care sta pe rafturile unui magazin, are un parcurs fantastic de lung pana in ceasca noastra, pana la consumatorul final. Cafeaua (cea comercializata de multe brand-uri), trece prin multe etape, de pe plantatie pana la ambalare, multe dintre ele fiind violente, iar altele indelungate. Violente pentru ca, de cele mai multe ori, se recurge la recoltare mecanica,  ceea ce inseamna lovirea arborilor pentru a elibera ciresele de cafea, care sunt colectate aproape fara sortare, crude ori coapte, toate la un loc.  Un alt proces violent este acela al prajirii : atunci cand trebuie prajite cantitati foarte mari de cafea, intr-un timp scurt, se recurge la folosirea unor temperaturi foarte mari, si, apoi, la racirea fortata, rapida, cu azot, pentru a putea macina cafeaua aproape imediat si pentru a trece la ambalare. Din acest punct, cafeaua inca mai are drum lung de strabatut, prin diferite depozite, ale companiei mama, ori ale intermediarilor si a lanturilor de magazine, iar abia la finalul acestui traseu, pachetul de cafea cu care ne-am obisnuit, apare pe raft. Acolo va astepta cateva zile, sau cateva saptamani sau luni chiar, pana sa fie achizitionat si consumat. In tot timpul acesta, cafeaua, de buna sau mai putin buna calitate, macinata deja, si-a pierdut din aromele initiale.“ 
    ____________________________________________________________________
    Ce calitati necesita slefuire pentru ca o persoana sa stapaneasca tehnica si sa ofere frumosul intr-o ceasca?
    Pentru a fi un bun latte-art-ist, este necesar sa stapanesti foarte bine prepararea de espresso si crema de lapte. Cele doua merg mana in mana. Iti poti coordona foarte bine mainile, insa daca nu prepari corect cele doua ingrediente, nu vei avea rezultatul pe care il cauti. Un barista care doreste sa realizeze latte-art impecabil, trebuie, mai intai de toate, sa extraga un espresso in parametri si apoi sa prepare o crema de lapte texturata corespunzator, pentru a putea, mai apoi, sa deseneze cu ajutorul ei.
    Unde ati calatorit/ unde ati calatori de dragul pasiunii pentru cafea?
    Planificam o calatorie cu care sa incepem “Drumul cafelei”. Stim ca vom ajunge pe meleaguri africane, dar pana ce planul nu se contureaza mai bine, nu va pot dezvalui foarte multe detalii ? .
    Pe ce drumuri v-a purtat cafeaua, in sens geografic si, totodata, in sens launtric, personal, initiatic?
    Geografic, am calatorit spre targuri si competitii organizate de oameni ai cafelei, pentru oamenii cafelei. Launtric, pe mine personal, cafeaua m-a ajutat sa imi inteleg mai bine corpul si mintea. O cafea buna ma va energiza, pe cand o cafea de o calitate inferioara, ma va agita, atat fizic, cat si mental. In acest sens, cafeaua m-a ajutat sa ma ascult mai bine si sa ma inteleg. E un proces foarte interesant, pe care, daca ai rabdarea sa il analizezi si sa il intelegi, ajungi sa il iubesti.
    Ce ati aflat, ce ati  invatat despre propria persoana, gratie boabelor de cafea?
    Am aflat ceva ce poate surprinde la prima vedere, anume ca gustul dulce nu este preferatul meu. Am aflat ca nu am nevoie de cafea pentru a ma pune in miscare, ci de o minte sanatoasa si un corp odihnit, si dupa o pauza lunga de la cafea, de aproximativ 5 ani, am ajuns sa-mi inteleg si sa-mi ascult, mai cu atentie, corpul.
    Sa revenim la cafeaua desavarsita de la incipitul dialogului nostru. In ce masura preparea unei cesti cu cafea gustoasa, aromata, imbietoare prin culoare, consistenta cremei, texturii ei, depinde de aparatura folosita? 
    Cafeaua se desavarseste cu ajutorul omului care o prepara. Putem avea acces la aparatura de ultima generatie si la cafea extraordinara, dar sa nu stim sa o preparam si rezultatul sa nu fie cel dorit. Atentia pe care o acordam cafelei este cea care face diferenta. O cafea foarte buna se poate prepara si cu ajutorul clasicului ibric pe care, cu totii, il avem acasa. Atata vreme cat o preparam corect, modalitatea folosita nu mai ocupa primul loc.

    Gyuri-397

    Deseori, atunci cand desfacem un pachet de cafea, recent cumparat dintr-un supermarket, constatam cu uimire si dezamagire un miros persistent de cauciuc, continutul fiind lipsit de intensitatea si bogatia aromei adevarate a cafelei. Prezentati-ne si convingeti-ne, va rog, care sunt avantajele boabelor proaspete de cafea (rasnite recent sau chiar in ziua prepararii cafelei) versus cafeaua impachetata din rafturile magazinelor alimentare. 
    Revin la comparatia cu mancarea, pe care am tot facut-o. Cum este cazul mancarii gatite, mereu cautam ceva proaspat, realizat din ingrediente de calitate, despre care sa cunoastem provenienta, ceva cald si gustos, abia finalizat de maestrul bucatar. Suntem dezamagiti atunci cand ajungem intr-un loc si constatam ca mancarea care ni se ofera este reincalzita, ori, ca in cele mai nedorite situatii, alterata. Cum ar fi oare sa alegem de buna voie, alimente gatite, afisate intr-un raft, despre care stim cu siguranta ca ne asteapta acolo de cateva saptamani sau de cateva luni? Ar fi ciudat, asa-i?
    Evident ca noi vom cauta prospetimea si in cafea, asa cum este firesc, de altfel. Insa, nu avem suficiente informatii despre cafea, si, de cele mai multe ori, acceptam, fara sa clipim, ceea ce o reclama frumoasa ne va spune, fara sa ne documentam suplimentar. Apoi, noi chiar credem ca tot ceea ce exista in rafturile magazinelor reprezinta marfuri de calitate, chiar credem ca toti vendorii si toti furnizorii sunt bine intentionati, si pun la dispozitie doar produse proaspete. Chiar sa fie acesta scenariul, in cazul cafelei si a altor produse importate de la mii de kilometri distanta, lucrurile se schimba. De asemenea, noi trebuie sa avem in vedere ca exista un proces tehnologic foarte vast in spatele acestui produs ambalat, pe care il luam de pe raft si il asezam in cosul de cumparaturi.
    O cafea ambalata deja, care sta pe rafturile unui magazin, are un parcurs fantastic de lung pana in ceasca noastra, pana la consumatorul final. Cafeaua (cea comercializata de multe brand-uri), trece prin multe etape, de pe plantatie pana la ambalare, multe dintre ele fiind violente, iar altele indelungate. Violente pentru ca, de cele mai multe ori, se recurge la recoltare mecanica,  ceea ce inseamna lovirea arborilor pentru a elibera ciresele de cafea, care sunt colectate aproape fara sortare, crude ori coapte, toate la un loc.  Un alt proces violent este acela al prajirii : atunci cand trebuie prajite cantitati foarte mari de cafea, intr-un timp scurt, se recurge la folosirea unor temperaturi foarte mari, si, apoi, la racirea fortata, rapida, cu azot, pentru a putea macina cafeaua aproape imediat si pentru a trece la ambalare. Din acest punct, cafeaua inca mai are drum lung de strabatut, prin diferite depozite, ale companiei mama, ori ale intermediarilor si a lanturilor de magazine, iar abia la finalul acestui traseu, pachetul de cafea cu care ne-am obisnuit, apare pe raft. Acolo va astepta cateva zile, sau cateva saptamani sau luni chiar, pana sa fie achizitionat si consumat. In tot timpul acesta, cafeaua, de buna sau mai putin buna calitate, macinata deja, si-a pierdut din aromele initiale. 
    Recomandam intotdeauna cafeaua boabe, pastrata pe cat posibil in ambalajul original ori in borcan care se inchide ermetic. Daca nu avem posibilitatea sa o macinam acasa, vom solicita magazinului de unde achizitionam boabele, sa o rasneasca pentru noi, iar acasa ne vom asigura ca o depozitam intr-un recipient care se inchide etans, la umbra, ferit de umiditate. Asa cum este cazul multor alimente, si cafeaua se altereaza, treptat, daca intra in contact cu oxigenul din aer, e simpla explicatia.
    Mai mult decat atat, recomandam consumul de cafea de specialitate. Aceasta cafea ne ofera detalii despre provenienta, modalitatea de procesare, despre tipul de prajire. Practic, putem afla tot ce ne intereseaza doar citind eticheta. Mai stim despre cafeaua de specialitate ca parcurge un drum mai scurt de pe plantatie pana la consumatorul final, tocmai pentru ca nu mai exista un numar atat de mare de intermediari prin mainile carora sa treaca.
    Se aplica aceleasi reguli de depozitare. Si se savureaza cu aceeasi placere.
    Care sunt activitatile care va inspira, reusind sa va bucure ochii, inima, mintea? 
    Cand vine vorba despre cafea, gasesc fascinanta prajirea cafelei. Sa stai si s-o asculti, minute in sir.
    Intalnirile cu oamenii cafelei sunt interesante si importante, uneori petrecand ore in sir discutand despre ceea ce ne uneste, despre cafea.
    Daca este vorba despre alte activitati, imi place (ne place) sa calatorim, cu bicicletele cel mai mult. Plecam la explorat, in expeditie.

    Gyuri-258

    Gyuri-112

    Interviul este realizat de Stefania Argeanu
    Autor: Stefania Argeanu
    Sursa text: Stefania Argeanu
    Sursa foto: Scoala Moldoveneasca de Cafea din Iasi

  • Mercedes-Benz lansează noul E Cabrio

    Mercedes-Benz intregeste familia Clasei E cu noul model E Cabrio. Modelul decapotabil cu 4 locuri, cu acoperis textil, combina designul purist, senzual, cu nivelul ridicat de confort si cu cele mai noi tehnologii. Noua Clasa E Cabrio va fi disponibila in showroom-uri incepand cu luna septembrie, cu preturi pornind de la 54.228 de euro.
    Noua Clasa E Cabrio este considerabil mai mare fata de versiunea predecesoare. Soferul si pasagerii se pot bucura de un nivel ridicat de confort chiar si pe parcursul calatoriilor lungi datorita celor patru scaune incapatoare, de cea mai buna calitate. 
    Printre inovatiile aduse de noua Clasa E Cabrio se numara integrarea cu diverse functii ale smartphone-urilor, precum incarcarea fara fir (wireless charging) si deblocarea digitala a portierelor (in functie de piata), cat si afisajul Widescreen Cockpit si cele mai noi sisteme de asistenta ale Clasei E. Noul model Mercedes-Benz E Cabrio este disponibil in premiera cu transmisia integrala 4MATIC si cu suspensia pneumatica AIR BODY CONTROL, aflate deja in echiparea versiunii berline a Clasei E
    Acoperisul textil izolat acustic si actionat electric , este disponibil standard in culorile maro inchis, albastru inchis, rosu sau negru. Structura sa, utilizand mai multe straturi izolatoare, le permite ocupantilor sa poarte convesartii cu lejeritate chiar si atunci cand masina ruleaza la viteza mare, asigurand totodata un nivel ridicat de control al temperaturii la interior. Cu ajutorul acestui acoperis, Clasa E Cabrio este adecvata pentru a fi folosita pe intreg parcursul anului. La cerere, modelul Cabrio poate fi echipat suplimentar cu AIRCAP – sistem electric de limitare a curentilor de aer – si AIRSCARF – sistem de incalzire la nivelul gatului – pentru a imbunatati confortul pasagerilor, la rularea cu acoperisul coborat.
    Simultan cu lansarea pe piata a noului model, Mercedes-Benz a pregatit si o versiune aniversara a Clasei E Cabrio, celebrand primul model decapotabil al seriei, lansat in urma cu 25 de ani.
    Disponibile in culorile „rebelitte red” sau „iridium silver”, in combinatie cu acoperisul textil de culoare rosu inchis, modelele editiei aniversare emana sportivitate si rafinament. Scaunele din piele Nappa si elementele decorative rombice in culoarea „macchiato beige” confera senzatia de rafinament la interior. Dotarile editiei aniversare includ sistemul adaptiv de spalare a parbrizului MAGIC VISION CONTROL, pachetul Cabrio Comfort cu incalzire AIRSCARF si sistemul automat de oprire a curentilor AIRCAP, plus peretele separator de portbagaj, complet automatizat. Dotarile standard includ, de asemenea, roti din aliaj usor de 20 de inci si pachetul AIR-BALANCE cu parfumul exclusiv DAYBREAK MOOD.
    Simbolurile "25th Anniversary" disting editia aniversara, acestea putand fi regasite pe aripile si pe consola centrala a Clasei E Cabrio. Costul suplimentar pentru editiile speciale ale Clasei E Cabrio se ridica la 11.305 de euro sau 12.138 de euro, cu TVA, in functie de motorizare.
    La lansarea pe piata, exista initial o gama larga de motoare pe benzina si diesel, puternice si eficiente, inclusiv versiunile cu tractiune integrala permanenta 4MATIC pentru prima data. 
    Pentru mai multe informatii despre Mercedes-Benz, accesati www.media.daimler.com sau www.mercedes-benz.ro.
    Pentru mai multe informatii despre Mercedes-Benz E Cabrio, puteti accesa www.mercedes-benz.ro/ECabrio.

    Ab sofort bestellbar: E-Klasse Cabriolet und Mercedes-AMG GLC-Modelle

    Mercedes-Benz E-Klasse Cabriolet ( A 238 ), 2017

    Mercedes-Benz E-Klasse Cabriolet ( A 238 ), 2017

    Mercedes-Benz E-Klasse Cabriolet ( A 238 ), 2017

  • Campioana Elisabeta Lipă și Ambasadorul Republicii Elene, oaspeți de onoare ai evenimentului aniversar „O Nouă Viață”

    Miercuri, 28 iunie, Fundatia „O Noua Viata” a marcat aniversarea a 20 de ani de activitate in Romania, printr-un concert extraordinar sustinut la Cercul Militar National. Din 1997 pana in prezent, fundatia a schimbat destinele a peste 600 de copii si tineri care au fost institutionalizati in caminul-spital de la Siret. Oaspetii de onoare ai concertului au fost Vassilis Papadopoulos – Ambasadorul Republicii Elene in Romania, Elisabeta Lipa – presedintele Federatiei Romane de Canotaj si Adrian Popoiu – primarul orasului Siret, care au luat parte la concert alaturi de aproape 300 de invitati – diplomati, reprezentanti ai autoritatilor locale, jurnalisti si sustinatori ai fundatiei. Gala a fost sustinuta de trei muzicieni de talie internationala: soprana Simona Mihai, violonistul George Zacharias si pianistul Marios Panteliadis, seara fiind prezentata de jurnalistul de televiziune Marius Constantinescu.

    Fundatia „O Noua Viata” a marcat doua decenii de cand si-a asumat responsabilitatea protejarii copiilor si tinerilor a caror viata a fost mutilata pentru totdeauna in caminul-spital de boli neuropsihice de la Siret. Organizatia a luat fiinta la initiativa britanicei Monica McDaid, fiind o continuare a activitatii incepute tot de ea inca din 1990, prin organizatia Romanian Challenge Appeal. Impresionata de imaginile din orfelinatele romanesti difuzate de BBC la inceputul anilor ’90, profesoara din Marea Britanie a venit in tara noastra hotarata sa ajute. In urma unui apel pe care Monica McDaid l-a facut intr-o emisiune la BBC, peste 200 de voluntari britanici si 15 camioane cu ajutoare au pornit atunci spre Siret. In caminul-spital din localitate erau institutionalizati peste 600 de copii si tineri care traiau in conditii greu de imaginat, fara lumina, caldura sau instalatii sanitare. Echipa organizatiei a inceput construirea primelor asezaminte de tip familial in 1998, iar de atunci munca voluntarilor si angajatilor de la „O Noua Viata” a fost neintrerupta. Activitatea lor a insemnat, la propriu, o noua viata pentru cei care, pana la aparitia fundatiei, nu au avut acces la drepturi fundamentale pentru orice fiinta din secolul XXI: libertate, dragoste, ingrijire medicala, educatie. Astazi acesti tineri sunt integrati in comunitate, au locuri de munca, locuinte si chiar familii.

    “Eu am plecat din Siret foarte devreme, la varsta de 16 ani, dar n-am uitat niciodata fostul camin-spital, acea cladire inspaimantatoare, cu copii si tineri catarati pe zidurile spitalului, care isi strigau mamele pe care nu le cunoscusera niciodata. Ulterior, cand am devenit mama, m-am intrebat ce suflet poate sa aiba un parinte pentru a-si abandona copilul in acel loc de cosmar. Ma bucur ca acesti copii au primit in ultimii 20 de ani mai multi parinti care i-au educat, i-au integrat in societate, care ii iubesc si se ocupa de ei. Pentru mine, cei de la fundatia "O Noua Viata" sunt niste eroi.”

    – a declarat Elisabeta Lipa, invitat de onoare al serii. 

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani -Elisabeta Lipa

    Violonistul George Zacharias si pianistul Marios Panteliadis, muzicienii sositi special de la Londra pentru concertul aniversar al Fundatiei „O Noua Viata”, au interpretat doua sonate apartinand unora dintre cei mai proeminenti compozitori din prima jumatate a secolului XX, Maurice Ravel si Serghei Prokofiev. Momentul mult asteptat al serii l-a reprezentat intalnirea cu soprana Simona Mihai, pe care publicul din tara nu a mai avut ocazia sa o asculte de foarte mult timp, ea primind insa generoase aplauze ale auditoriului Operei Regale din Londra sau ale celei din Frankfurt, unde chiar in aceasta perioada joaca rolul Mimi din opera „Boema” de Giacomo Puccini. Simona Mihai a interpretat arii celebre semnate de Massenet, Strauss si Puccini. Programul muzical al serii a fost completat cu lucrari de Richard Strauss, Jules Massenet, Giacomo Puccini, Charles Gounod si Roger Quilter.

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani - 3

    Cu ocazia celebrarii a 20 de ani de activitate a fundatiei „O Noua Viata”, presedintele organizatiei, Nigel Squibb, a declarat: “Misiunea fundatiei este de a transforma vietile persoanelor cu dizabilitati, sprijinindu-i sa-si dezvolte abilitatile si capacitatile astfel incat sa devina membri activi ai comunitatii. Pe langa beneficiarii nostri, ii ajutam si pe tinerii cu probleme din oras. Prin programele pe care le-am creat incercam sa le oferim tuturor o sansa pentru a se putea dezvolta si pentru a duce o viata cat mai independenta.”

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani -Nigel Squibb

    28.06.2017- O noua Viata – 20 ani -Nigel Squibb

    Prezent la gala, primarul Siretului, Adrian Popoiu, a declarat: “Organizatia a reusit in acesti 20 de ani sa schimbe perceptia oamenilor din Siret fata de persoanele cu dizabilitati. Cu sprijinul echipei de specialisti dedicati si al unor voluntari inimosi, fundatia a creat un model de bune practici in domeniul asistentei sociale, devenind un model la nivel national.”


    Evenimentul a fost organizat de Quartz Media Production si a fost sustinut de Radio France International, Gitana Winery 1953, IBIS Hotels, Cercul Militar National, Blitz TV, Solaris, The Art of Living, Revista Parents, Qbebe, Life.ro, Gala Societatii Civile, Ziare.com, Iqool si Ove.ro.

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani - primar Adrian Popoiu si Marius Constantinescu28.06.2017- O noua Viata – 20 ani – primar Adrian Popoiu si Marius Constantinescu

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani -4

    28.06.2017- O noua Viata - 20 ani -2


    Despre Fundatia „O Noua Viata”

    Fundatia a fost infiintata de britanica Monica McDaid, care si-a dedicat intreaga viata copiilor din caminul-spital de la Siret, a schimbat destine si a redat speranta acestor tineri care nu mai credeau ca pot avea o viata normala. La Siret au fost institutionalizati peste 600 de copii si tineri, actualmente adulti, multi ramasi pentru totdeauna in grija celor de la „O Noua Viata”.
    Fundatia a dezinstitutionalizat peste 150 de copii si tineri cu ajutorul a peste 1000 de voluntari din Marea Britanie, Irlanda, Austria, Franta, Statele Unite ale Americii si Romania. In acest moment, fundatia are in ingrijire 100 de beneficiari care locuiesc in 9 case de tip familial, administreaza un centru vocational de zi pentru persoane cu dizabilitati, pentru instruirea lor in scopul reinsertiei profesionale si sociale, sprijina peste 500 de familii din comunitate si a asigurat instruirea a peste 100 de persoane. 
    Mai multe informatii la http://www.fonv.org.