Categorie: Viata

  • Laureații galei de excelență Valori de România

    Miercuri seara, in prezenta a 200 de antreprenori, top manageri din companii, oameni de cultura, artisti, sportivi si inventatori romani, Biz a premiat in cadrul Galei Valori de Romania, cele mai respectate si performante personalitati si branduri romanesti.
    Gala de excelenta, cel mai prestigios eveniment al anului, a recunoscut si a premiat personalitatile si brandurile reprezentative pentru Romania in 2016. Oamenii care pun Romania pe harta lumii au fost subiectul studiului si Galei Valori de Romania. 
    Cu experienta celor 16 ani de cand scrie despre performanta, echipa Biz, impreuna cu Unlock Market Research, a dezvoltat o cercetare calitativa pentru a evidentia valoarea pe care o reprezinta fiecare dintre nominalizatii galei. In realizarea listei de nominalizati au fost consultati lideri de opinie, profesionisti din marketing, comunicare, manageri si CEO din diverse domenii de business. 
    Tema principal a studiului si evenimentului a fost performanta. 28 de profesionisti si-au adjudecat trofeele primei editii Valori de Romania.
    La categoria “Antreprenoriat” castigatori sunt:
    1. Radu Georgescu, fondator si partener GECAD Group
    2. Jean Valvis, presedinte, Valvis Holding

    DSC_4732

    Jean Valvis

    La categoria ?Branduri romanesti” au fost premiate sase branduri:

    1. Bitdefender
    2. Dacia
    3. Gerovital
    4. Brandient
    5. Arctic 
    6. Dedeman
    Seara a continuat cu anuntarea castigatorilor la categoria “Sport”:
    1. Cristina Neagu
    2. Simona Halep
    La categoria “Inovatie”, doi antreprenori  au plecat acasa cu trofeul galei:
    1. Mircea Tudor, MB Telecom
    2. Andrei Pitis, Vector Watch
    Castigatorii Categoriei “Cauze sociale” sunt:
    1. Ivan Patzaichin, Asociatia Ivan Patzaichin, Mila 23
    2. Wargha Enayati, fondator Fundatia Policlinici Sociale Regina Maria 
    3. Iulian Angheluta, Free Miorita
    Categoria “Top Management” a avut-o castigatoare pe Violeta Ciurel, CEO Axa, Portugalia.
    Printre oamenii de “Cultura & Arta” care au plecat acasa cu trofeul galei se numara:
    1. Alexandru Tomescu, Violonist
    2. Mihai Constantinescu, Festivalul International George Enescu 
    3. Constantin Chiriac, Festivalul International de Teatru Sibiu  
    4. Angela Gheorghiu, Soprana
    5. Tudor Giurgiu, Presedinte TIFF
    6. Alina Cojocaru, Balerina

    DSC_5291

    Alexandru Tomescu

    Romania nu duce lipsa nici de Creativitate, astfel ca la aceasta categorie au fost premiati:

    1. Adrian Botan, Global Executive Creative Director, McCann Group
    2. Felix Tataru, GMP Group
    La sectiunea ”Proiecte Speciale” au fost oferite patru distinctii:
    1. Sinaia, orasul elitelor  – Dan Manea, Mirela Matyas si Liviu David
    2. Expozitia itineranta Maiastra – Andreea Sandu, Galeria Galateca
    3. Romania mea – Sorin Onisor, fotograf
    4. The Wine Book Of Romania – Marilena Vasilica Ardelean, oenolog, Dame Chevalier des Coteaux du Champagne in Reims 

    DSC_5349

    DSC_5473

    Gala Valori de Romania isi propune sa celebreze si sa prezinte, in fiecare an, adevaratele valori, astfel ca, Revista Biz deschide o platforma de nominalizari pentru editia viitoare: Gala Valori de Romania 2017. Castigatorii editiei se regasesc si pe site-ul http://www.revistabiz.ro/valorideromania2016.
    Designul trofeului Galei Valori de Romania a fost realizat de artistul Albert Sofian, inspirat din Cocosul lui Brancusi, un exemplu de ascensiune si ambitie romaneasca.

    Trofeu-V-pre

    Echipa Biz multumeste partenerilor care au facut posibil acest eveniment, Unlock Market Research, Banca Transilvania si Vodafone; si sponsorilor acestei editii: Farmec, Philip Morris Trading, ROM, Nespresso, Staropramen, Five`s, Athénée Palace Hilton, GT grafica si tipar, Ad Production, KOON, EFdeN si Olla Floral Art.

    Banner

  • Marele violonist André Rieu și Carrefour România se întâlnesc la București pentru a face o donație victimelor incendiului din Colectiv

    Joi, 14 aprilie, André Rieu si Carrefour Romania fac un  nou  pas pentru a veni in sprijinul victimelor rezultate in urma incendiului din #Colectiv, donand profitul obtinut din vanzarea DVD-ului “André Rieu Live in Bucuresti.”, in cadrul unui eveniment desfasurat la Bucuresti, in prezenta supravietuitorilor tragediei.
    Cu doua luni inainte de revenirea maestrului André Rieu pe scena de spectacol din Capitala, unde va fi asteptat cu entuziasm de publicul spectator, indragitul artist nu a uitat de promisiunea facuta in luna noiembrie a anului trecut, cand a anuntat ca va darui, in semn de solidaritate, ceea ce are mai de pret – muzica.   
    Opera prestigioasa a domniei sale a trecut dincolo de muzica. Performanta de a darui oamenilor din intreaga lume piese care, altadata, se adresau unui public restrans si avizat, a scos – pentru prima oara in istorie – muzica buna din salile de concert consacrate si a mutat-o in mari spatii neconventionale, daruind-o cu generozitate unor mase de ascultatori care o primesc ca pe un dar nepretuit. Mai nou, maestrul a creat o scoala a bucuriei, a armoniei intre oameni. Pe langa talentul si daruirea sa pentru muzica,  André Rieu a dat dovada de compasiune si omenie.
    Pentru numerosii admiratori, André Rieu este un model de civism cultural – sintagma care trebuie inventata pentru a omagia demersul de a uni si innobila oamenii sub semnul limbajului universal al muzicii. 

    Rieu 100311- 0081

  • Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Iași se mută în centrul Iașului

    Maine 14 Aprilie intre orele 09 – 14 o echipa de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguina Iasi impreuna cu voluntarii Junior Chamber International (JCI) Iasi va asteapta in centrul Iasului, pe strada Sf. Lazar 37 in cladirea Solomon’s sa donati sange pentru a salva o viata. Donand sange, puteti fi eroul unui om aflat la nevoie, pe patul de spital.
    Pe langa bucuria de a ajuta si a salva o viata, exista si alte beneficii personale ale actiunii de donare de sange:
    – creste speranta de viata cu 5-10% fata de persoanele cu aceeasi medie de varsta care nu doneaza
    – previne aparitia hipertensiunii arteriale si a colesterolului
    – 7 bonuri de masa 
    – 50% reducere pe o linie a transportului public in comun pentru o luna
    – adeverinta medicala ce iti da dreptul de a primi o zi de concediu in ziua donarii.
    – analize de sange gratuite
    Pentru a putea dona este nevoie ca femeile sa aiba o greutate minima de 60 kg iar barbatii de 58 kg.
    Inainte de donare iti recomandam: 
    – sa ai un act de identitate in original la tine                                                              
    – sa fii odihnit si bine hidratat – bea minim 800ml de lichide inainte de donare (de preferinta sucuri neacidulate).
    – sa iei micul dejun constituit din multe glucide (o cafea indulcita, un corn, un sandwich, o prajitura, legume, fructe ,etc.)
    – sa nu fumezi inainte si dupa donare cu o ora
    – sa nu consumi alcool si grasimi in ziua donarii si cu 12 ore inainte                          
    – sa nu consumi medicamente in ziua donarii (aspirina, anticoagulante, antidiabetice, antibiotic, etc) 
    Prin aceasta initiativa, Junior Chamber International (JCI) Iasi si Centrul Regional de Transfuzie Sanguina Iasi doresc sa incurajeze cetatenii orasului nostru sa doneze sange. A fi donator de sange este un gest voluntar, umanitar si neremunerat. Este o actiune care poate salva viata unui om aflat pe patul de spital.
    ___________________________
    Junior Chamber International (JCI) este cea mai mare organizatie internationala de  tineri cetateni activi, antreprenori si profesionisti in domeniilor lor de activitate. La nivel global exista peste 200.000 de membrii in peste 100 de tari, toti avand o singura misiune: generarea unei schimbari pozitive in comunitatea in care se afla prin contributia la dezvoltarea personala a oamenilor, a responsabilitatii sociale si a antreprenoriatului.
    sursa foto: play.google.com
  • 800 de oameni au participat la Hope Concert, un spectacol impresionant dedicat celor mai vulnerabili copii ai României

    Duminica, 10 aprilie, Ateneul Roman a gazduit cea de-a patra editie a Hope Concert, evenimentul cultural si caritabil organizat de Fundatia Hope and Homes for Children. La aceasta editie au participat peste 800 de invitati care au ales sa isi arate astfel sprijinul pentru cei mai vulnerabili copii din Romania. Oaspetii de onoare ai evenimentului au fost prim-ministrul Dacian Ciolos impreuna cu sotia sa, Valerie, Printesa Marina Sturdza, presedinte onorific al Hope and Homes for Children, Aura Raducu, Ministrul Fondurilor Europene, Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, E.S. Paul Brummel, Ambasadorul Marii Britanii, E.S. Hans Werner Lauk, Ambasadorul Germaniei, E.S. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei, Valeriu Nicolae, Secretar de Stat in Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie. Lor li s-au alaturat reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, numeroase vedete, reprezentanti ai celor mai importante companii din Romania, sustinatori ai organizatiei, precum si jurnalisti. Spectacolul a fost prezentat de Amalia Enache, jurnalista PRO TV si ambasador Hope and Homes for Children Romania, si de activistul civic Dragos Bucurenci, purtator de cuvant al organizatiei.
    Aceasta a fost prima participare a premierului Ciolos la un eveniment Hope and Homes for Children, iar in mesajul transmis de pe scena Ateneului, a subliniat importanta eforturilor pe care organizatia le face de peste 18 ani pentru inchiderea institutiilor de tip vechi si inlocuirea acestora cu un sistem bazat pe conceptul familial, la care se adauga prevenirea separarii copilului de familie. 

    ”Sunt convins ca problema copiilor institutionalizati e un test pe care ni-l da Dumnezeu ca sa gasim noi, pe langa iubirea pe care o avem pentru cei apropiati, si iubirea de a ne lua copii acasa. Sper sa gasim solutia ca, alaturi de stat, sa poata beneficia de resurse si organizatiile non-guvernamentale care au demonstrat in ultimii ani ca stiu sa actioneze eficient si ca, pe langa bani si legi, gasesc iubirea cu care sa incadreze si sa ingrijeasca acesti copii. Felicitari, Hope and Homes for Children, felicitari tuturor celor care au initiat aceasta actiune. inchei cu speranta ca noi toti vom gasi in noi iubirea cu care sa fim in masura sa venim cu solutii”,

    a declarat prim-ministrul Dacian Ciolos

    Dacian Ciolos_ Marina Sturdza_Valerie Ciolos_Dragos Bucurenci_Hope Concert_Foto Mihnea Ciulei

    La eveniment au participat unii dintre cei mai importanti artisti romani, care au emotionat publicul cu interpretarile lor remarcabile, dar si cu noutatea sonora a pieselor din program, fiecare lucrare fiind prezentata intr-o orchestratie inedita. Au urcat pe scena violonistul Alexandru Tomescu, ambasador al Hope and Homes for Children Romania, cu a sa vioara Stradivarius, soprana Irina Iordachescu, violoncelistul Marin Cazacu, pianistul Andrei Licaret, actorul Marius Manole si solistii Dan Bittman, Paula Seling si Feli, precum si tinerii si talentatii membri ai Ansamblului Violoncellissimo. Sala Ateneului a rasunat de acordurile muzicii lui Sostakovici, Kreisler, Saint – Saens, Puccini sau Mozart, dar si de celebre piese pop, ”Dincolo de nori”, ”Creioane colorate” si ”Danseaza cu mine”. La succesul programului au contribuit si compozitorii Dan Dediu si Catalin Cretu, care au reorchestrat piesele muzicale intr-o maniera inedita, adaptata pentru orchestra de violoncele. 

    Paula Seling

    ”In 2016 ne sarbatorim majoratul. in 1998 am inceput primul proiect de inchidere a unei institutii. Era un leagan cu vreo 90 de bebelusi, in Cavnic, Maramures. Toti acei nou-nascuti au ajuns in familii sau in medii bazate pe familie. Acum sunt tineri adulti. Dupa 18 ani petrecuti in proiecte directe, vedem roadele muncii noastre. Mai avem de lucru: 160 de institutii de inchis, cu aproape 8.000 de copii in ele intr-un stat care trebuie sa investeasca in cele mai vulnerabile dintre familii, sa le tina unite, o Romanie in care dreptul la familie, la sanatate, la educatie, sa fie sfinte pentru toti copiii. Acum, organizatia din Romania e Centrul Regional pentru Europa Centrala si de Sud al Hope and Homes for Children si facem in multe alte tari ceea ce am facut aici. Cu viziunea aceasta, cu convingerea ca se poate, oferim asistenta tehnica programelor noastre din Republica Moldova, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Ungaria, Grecia sau Turcia si sustinem dezvoltarea programelor de reforma in tari din Africa si America de Sud, pe langa alte tari din Europa de Sud-Est”,
    a declarat Stefan Darabus, director regional pentru Europa Centrala si de Sud
    al Hope and Homes for Children

    Violoncellissimo

    Spectacolul a fost prezentant de Amalia Enache, jurnalist PRO TV si ambasador Hope and Homes for Children Romania, alaturi de Dragos Bucurenci, purtatorul de cuvant al organizatiei. Numerosi ambasadori, oameni de afaceri si personalitati au participat la concert, aratandu-si astfel sprijinul fata de cei mai vulnerabili copii din Romania. Printre invitati s-au aflat Malvina Cservenschi si Dorian Boguta, Ada Condeescu, Andreea Raducan, Corina Ungureanu, Adina Buzatu, Corina Caragea si Simona Pope de la PRO TV, Vladimir Draghia si Grigore Lese.

    Irina Iordachescu

    Andrei Licaret

    Alexandru Tomescu

    Dacian Ciolos_Hope Concert 2016_Foto Mihnea Ciulei

    In cadrul evenimentului, Hope and Homes for Children a oferit companiei Kaufland Romania premiul “Investitorul Social al Anului” pentru investitii strategice demarate in 2014 si PRO TV  distinctia “Partenerul Media al Anului”. Printesa Marina Sturdza, presedinte onorific al Hope and Homes for Children, a primit o distinctie pentru intreaga activitate desfasurata in sprijinul fundatiei, recunoscandu-i-se astfel dedicarea si generozitatea cu care a sprijinit constant cauza celor mai vulnerabili copii ai Romaniei, in ultimele doua decenii. 

    Soarta acestor copii institutionalizati trebuie sa ne preocupe in continuare deoarece, daca nu ii orientam pe o directie buna pentru viitor, vom deveni o tara necompetitiva in Europa si in lume. Vom reusi daca ne concentram pe prevenirea abandonului, asigurarea unei educatii si pregatirea pentru o existenta independenta si responsabia a celor care la 18 ani ies din sistemul de asistenta sociala”,

    a spus printesa Marina Sturdza.

    Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Filarmonicii ”George Enescu” si al Quartz Media Production. Sustinator principal al evenimentului: Kaufland Romania. 
    Parteneri strategici: BRD Groupe Société Générale si ARVAL BNP Paribas Group. 
    Partener media principal: PRO TV. 
    Coproducatori: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical.
    Eveniment sustinut de: Adevarul, FIVE’S, Sansha, Gitana Winery, Aqua Carpatica.
    Hope and Homes for Children Romania (HHC Romania) activeaza in tara noastra din 1998, timp in care a contribuit direct la inchiderea a peste 50 de orfelinate de tip vechi din intreaga tara. Prin serviciile dezvoltate de HHC Romania, copiii trec de la ingrijirea in institutii-mamut in care nu beneficiaza de atentie si afectiune individuala, la alternative bazate pe conceptul familial, care le permit o viata apropiata de normalitate. Prin eforturile Hope and Homes for Children Romania si ale partenerilor sai, 5.542 de copii au fost scosi din institutii, 23.570 de copii au fost salvati de la ruperea de familie, 774 tineri au fost sprijiniti pentru o viata independenta, 1.788 de copii au fost primiti in centrele de zi, 664 de copii au fost primiti in regim de urgenta si 7.164 de membri de personal din sistemul de protectie al copilului au fost instruiti de Hope and Homes for Children Romania. Organizatia activeaza intens in prevenirea separarii copilului de familie, intervenind cu mijloacele necesare pentru sustinerea familiilor in care riscul de abandon al copiilor este ridicat. Pana in acest moment, 35.074 de copii au beneficiat de serviciile organizatiei Hope and Homes Romania, al carei obiectiv este ca pana in 2022 sa fie eliminata institutionalizarea copiilor in tara noastra. Mai multe informatii la http://www.hhc.ro/.
  • 6 ani de Revista Atelierul

    Pe 1 aprilie 2010, intr-unul din spatiile de consum de cultura din Bucuresti lansam site-ul revista-atelierul.ro. Au trecut 6 ani de atunci, 6 ani in care am dezvoltat un statut juridic pentru acest proiect, si anume Asociatia Atelierul de Creatie si am prezentat publicului peste 2800 de articole in domeniul industriilor creative romanesti, interviuri, tutoriale, articole de management, marketing si PR cultural. 
    Site-ul www.revista-atelierul.ro a devenit o platforma – comunitate activa de networking, promovare, diseminare de proiecte si inspiratie, dedicata industriilor creative din Romania. Confirmarea acestui merit a venit si prin includerea proiectului printre finalistii la Gala Societatii Civile, sectiunile “Arta si cultura”, “Impact”si “Durabilitate” si la Gala Nationala a Voluntarilor, sectiunea “Program”. Mai mult, voluntarii sai au fost printre finalistii Galei Nationale a Voluntarilor, sectiunea “Arta si Cultura”. 
    De 6 ani suntem parteneri media viabili la peste 200 de evenimente culturale desfasurate la nivel national, am creat un site adiacent pentru promovarea evenimentelor colaterale culturii: events.revista-atelierul.ro cu un content de peste 800 de articole. 
    Pentru ca ne plac cifrele, am numarat peste 2.800.000 de cititori la nivel international, care ne-au citit articolele de pe www.revista-atelierul.ro si events.revista-atelierul.ro, 33 de PDF-uri cu informatii la obiect accesate de peste 78.000 de persoane si peste 640.000 de impresii, 30.700 de fani pe pagina noastra de Facebook Atelierul, 2500 de contacte in LinkedIn, 1304 de fani pe Pinterest. Ne implicam (din 2011) in promovarea educatiei culturale prin evenimentele organizate in diferite orase din Romania, protejarea si valorificarea culturii romanesti si a reprezentantilor acesteia.
    Participam anual, din 2013, la targurile internationale de produse de design si bijuterii: Tendence Messe Frankfurt, Ambiente Messe Frankfurt, DaWanda Designmark, Schmuck, Handwerk&design Munchen. Din 2015, participam la Dutch Design Week, Olanda. De 6 ani  organizam swapurile de Craciun, de martisor, de primavara si de vara, am fondat premiul anul “Artizanul Anului”, din 2011 pana in 2015 am organizat si gestionat targul “LaBazar”din cadrul festivalului urban Femei pe Matasari, iar in 2011 cu sprijinul AFCN am tiparit 3 numere ale Revistei Atelierul distribuite la nivel national. 
    Prin crearea evenimentelor Noaptea Alba a Creatorilor si Designerilor de Produs, organizate in Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara si Iasi, unde au participat peste 120 de creatori de produs, ne-am propus sa sustinem dezvoltarea industriei creative si promovarea valorilor contemporane romanesti prin abordarile alternative de prezentare in spatii noi de consum de cultura. 

    Atelierul

    DanielaLazar_sesiunecuplu-72

    Revista Atelierul_4

    Revista Atelierul-5

    Revista_Atelierul

    Revista_Atelierul4-

    Revista_Atelierul9

  • Săptămâna Sunetului: „Urechea nu are pleoape.”

    Cuvintele-cheie ale orasului Bucuresti au fost, timp de sapte zile consecutive: sanatate auditiva, acustica, poluare sonora, inregistrare, difuzare, scriere sonora, imagine. Pentru prima oara, intervalului calendaristic 14-20 martie i s-a dat un nume: Saptamana Sunetului. Temele si principiile care i-au definit concertele, conferintele, filmele, auditiile, expozitiile si atelierele fac referire la: sanatate, mediul sonor, tehnici de inregistrare si de difuzare a sunetului, relatia dintre imagine si sunet, respectiv expresiile muzicale si sonore. Motivatia organizarii unui astfel de fenomen, aflat la prima editie, este constientizarea importantei sunetului ca element fundamental al echilibrului, in relatia cu ceilalti si cu universul, in dimensiunile sale sociale si de mediu, medicale, economice, industriale si culturale.
    Echipa organizatori:
    Speranta Radulescu, etnomuzicolog. Nasa Saptamanii Sunetului, editia 2016 (Romania)
    Jumatatea plina: Octav Avramescu & Anamaria Pravicencu
    Comunicare: Monica Jitariuc si Cristiana Tautu
    Site: Marius Weber
    Voce spot radio: Mihaela Dedeoglu
    Ilustratie: Mircea Pop
    Design afis: Alice Stoicescu

    http://saptamanasunetului.ro/
    : "Urechea nu are pleoape, oamenii asculta in mod constant intr-un univers care utilizeaza din ce in ce mai mult sonorizarea si audiovizualul, si asculta la niveluri sonore din ce in cemai inalte, frecvent si in mod continuu."

    12910799_900122213437555_422688921_n

    Intrucat cel mai puternic sunet este vocea umana, i-am invitat la dialog pe Vlad Mihnea Stancu – coordonator al echipei de voluntari Saptamana Sunetului si pe Alexandra Stanciu – presedinta Asociatiei Even’thor, doi tineri implicati in organizarea acestui eveniment si in activitati culturale, in general, din ipostaza de voluntari activi, entuziasti, seriosi, responsabili, sociabili. Ambii au avut disponibilitatea si generozitatea de a impartasi cu cititorii Ceasca de Cultura: semnificatia voluntariatului, rostul sunetului in existenta umana, felul in care au perceput, simtit si interiorizat experienta de a fi voluntar al Saptamanii sunetului, profilul voluntarilor pe care i-au indrumat si o multitudine de alte informatii interesante, ce merita a fi cunoscute.

    12910504_900120683437708_290716274_n

    Alexandra Stanciu

    12921108_900121186770991_1700443592_n

    Vlad Mihnea Stancu

    Stefania Argeanu: Care este povestea care sta la baza intalnirii tale cu evenimentul "Saptamana Sunetului"? Care este contextul ce te-a adus in ipostaza coordonatorului de voluntari?


    Alexandra Stanciu
    : Am descoperit intamplator pe Facebook anuntul in care se cautau voluntari pentru acest eveniment, ce intra in aria mea de interes si a asociatiei a carei presedinta sunt, respectiv Even’thor. Am trimis un mail la adresa din anunt si am fost contactata telefonic de catre doamna Anamaria Pravicencu, organizatoarea evenimentului. Dupa o placuta discutie telefonica, am stabilit ca voluntarii Even’thor vor ajuta la acest eveniment si ii voi coordona alaturi de Vlad, inclusiv pe cei care s-au inscris extern.
    Vlad Mihnea Stancu: Am vazut un anunt pentru voluntari la acest eveniment si m-am inscris. Ana si Octav, organizatorii, au zis ca au nevoie de cineva sa coordoneze voluntarii, si sa stabileasca un pod intre ei si cei care sunt efectiv in locurile unde se desfasoara activitatile evenimentului. Am acceptat, sperand sa fac o treaba buna. M-am bucurat cand am auzit ca exista discutii cu Even’thor, ba chiar am sperat sa se materializeze, pentru ca stiam cine sunt si avusesem relatii de lucru cu cativa oameni de la ei la Metalhead Meeting Open Air 2015 (n.r. Festival de muzica rock). Eu am votat da. Si s-a intimplat.
    Celor care inca nu au avut sansa de a coordona o echipa de voluntari, ce le impartasesti din experienta ta? Ce a presupus fisa postului?
    Alexandra: In aceasta situatie munca mi-a fost mult usurata de Vlad, care s-a ocupat de coordonarea pe teren, eu ocupandu-ma doar de “munca de birou”, ca de exemplu: selectia voluntarilor si stabilirea programului acestora.
    Vlad: Sa nu se sperie de responsabilitate, daca o accepta. Asta a fost prima mea frica: daca nu fac ce trebuie. Al doilea lucru este sa fii informat, atat de la cei care vor ceva de la tine, cat si in partea cealalta, la voluntari. Cu cat ai o idee, o informatie in plus despre oamenii cu care lucrezi, cu atat mai bine, pentru ca, de multe ori, va fi treaba ta sa traduci ce vrea organizatorul de la acel om.
    Un ajutor imens, in acest caz, l-a reprezentat implicarea unei organizatii bine stabilite de voluntari, ceea ce a dus la realizarea programului si repartizarea indatoririlor fara probleme.
    Alexandra Stanciu a facut acest lucru. Asta e un alt lucru extrem de important: am locatie, am oameni, cui distribui o anumita responsabilitate, unde si cand. Responsabilitatile mele directe au fost sa ma asigur ca ma aflu unde este un voluntar, la fiecare inceput sau final de tura, cu un sendvis, o apa, o strangere de mana si o informatie. Am avut de mers mult intre locatii, a trebuit sa ii informez ce au de facut acolo. Mereu gata sa rezolv situatii neprevazute, necazuri, care, Slava Domnului au fost ori minime, ori absente cu totul in acest sector.
    Ai mai fost in aceasta situatie si cu alte ocazii?
    Alexandra: Da, de nenumarate ori, la evenimente mai mici sau mai mari.

    Vlad
    : Nu, a fost prima data cand am avut de supravegheat un numar asa mare de oameni in 4 sau 5 locatii. Eram pregatit sufleteste de orice situatie neprevazuta ar putea sa apara.
    Din ce zona de activitate vii?
    Alexandra: Sociologie, organizare de evenimente si putin PR.
    Vlad: Initial medicina dentara, dupa aceea am lucrat cu niste baieti la niste festivaluri si targuri cu un stand de muzica, toate acestea sunt activitati cu oameni, centrate in jurul oamenilor.

    _______________________________________________________________________


    “Cine sunt? Un om care care apreciaza munca, efortul, inima, pasiunea, si nu un rezultat steril, care incearca sa reuseasca fara sa devina o masina dezinteresata de lume si oamenii din jur, doar pentru a ajunge la linia de final. “

    _______________________________________________________________________

    12910857_900121876770922_1225295945_n

    Care sunt bornele esentiale ale C.V.-ului tau, pana in prezent?

    Alexandra: Sunt in ultimul an la masterul de Sociologia Consumului si Marketing, din cadrul Universitatii din Bucuresti, si presedinta Asociatiei Even’thor, al carui scop este acela de a forma profesional tineri pasionati de domeniul organizarii de evenimente.
    Vlad: In afara de primul loc de munca nu consider nimic, inca, ca fiind atat de reprezentativ incat sa zic ca e un punct de interes major. Viitorul e in fata.
    Ce ai invatat despre tine, din rolul pe care ti l-ai insusit de curand?
    Alexandra: Nu pot spune ca am invatat ceva anume, insa mi s-a mai dovedit inca o data ca pot face fata provocarilor aparute in cadrul unui eveniment.
    Vlad: Am invatat ca uneori trebuie sa te astepti ca lucrurile sa mearga si bine, desi e bine sa fii pregatit pentru cele rele. Insa, este esential sa te relaxezi cand lucrurile merg pe fagasul cel bun.
    Daca ar fi sa te prezinti intr-un mod convingator, persuasiv, astfel incat sa ai certitudinea ca le retii atentia celor ce iti vor citi numele si te vor descoperi, pentru prima data, in cadrul interviului de fata, ce le vei spune despre tine? 
    Alexandra: Alexandra Stanciu este o persoana pe care orice angajator si-ar dori-o ca angajat si orice angajat si-ar dori-o ca angajatoare. Sunt o persoana responsabila, care pune suflet in tot ceea ce face si se implica 100% in proiectele carora le dau curs.
    Vlad: Un tip normal, care doreste sa lucreze cu oameni, cu care sa comunice si sa colaboreze, care apreciaza munca, efortul, inima, pasiunea si nu un rezultat steril. Da, e bine mereu sa se ajunga la capatul liniei, dar asta nu inseamna sa nu te uiti deloc la peisaj. Cine sunt? Un om care incearca sa reuseasca fara sa devina o masina dezinteresata de lume si oamenii din jur, doar pentru a ajunge la linia de final.
    Ce semnificatie are ideea de voluntariat pentru tine?
    Alexandra: Pot spune ca voluntariatul este baza formarii mele. Fac voluntariat de la 16 ani, adica de 7 ani, iar persoana care sunt astazi se datoreaza in mare parte voluntariatului. In cadrul activitatilor de voluntariat mi-am facut cei mai buni prieteni, mi-am dezvoltat abilitatile, iar alegerea profesiei pe care doresc s-o urmez in viitor, a fost influentata de domeniul in care fac voluntariat. Voluntariatul are un rol major in viata mea, astfel am ales sa-mi scriu si teza de licenta despre voluntariat.
    Vlad: Cred ca, in perioada asta, e un mod extrem de bun de a-ti largi orizontul si de a-ti face niste relatii bine inchegate pe plan personal /profesional si, cel mai important, de a vedea cum e perceputa munca si meritocratia. Aici e avantajul, iti da intrarea, undeva, si te lasa sa judeci singur daca acest lucru iti surescita interesul sau nu, fara sa iti fie impus de cineva, fara sa iti fie necesar pentru ceva (note, examene), e doar intre tine si interesul tau nativ. Aproape nici nu simti cand se dezvolta orizontul cultural. Este o scoala a vietii, care iti va cladi si experienta, si caracterul, si relatii interumane, dezvoltate pe principiul sanatos al prieteniei.
    Iti amintesti un moment din viata ta in care te-ai implicat intr-o actiune, benevol, mizand pe motivatia intrinseca si pe o doza substantiala de entuziasm?
    Alexandra: Da, au fost foarte multe momente de acest fel de-a lungul timpului, chiar si in momentul de fata sunt implicata in proiecte de care sunt incantata si imi doresc sa prinda contur, chiar daca nu exista o satisfactie materiala.

    Vlad
    : De fiecare data cand ajut pe cineva.

    _______________________________________________________________________

    “Mi-a facut deosebita placere sa asist la discutia cu domnul Horea Murgu, inginer de sunet, si sa aflu mai multe despre sunetul filmelor din era comunista.“

    _______________________________________________________________________

    12915304_900121270104316_203996321_o

    In ce consta organizarea unui eveniment, de talia Saptamanii Sunetului? Care sunt provocarile, obiectivele care definesc intreaga echipa a festivalului?

    Alexandra: Provocarile sunt multiple, iar orice chestie minora care nu se rezolva la timp poate avea consecinte majore, de aceea este important ca atat voluntarii, cat si organizatorii sa comunice eficient si sa fie ghidati de acelasi obiectiv principal: sa ofere publicului un eveniment reusit, ceea ce s-a si intamplat la “Saptamana Sunetului”.
    Vlad: Eu cred ca cele mai importante sunt provocarile neasteptate. E vital sa fii cat se poate de bine pregatit teoretic si sa stii ca ai facut totul, darmomentul de test maxim e neprevazut.
    Portretizeaza, te rog, profilul voluntarilor pe care i-ai indrumat, supervizat.
    Alexandra: Majoritatea sunt liceeni sau studenti, dornici sa faca si altceva in afara de liceu/ facultate. Grupele au fost formate din doua persoane, in general. Au trebuit sa ofere informatii publicului despre eveniment, sa asigure accesul la proiectiile de film sau sa indrume publicul la concerte.
    Vlad: In total, Saptamana sunetului s-a desfasurat in 4 locatii, cu doua dintre ele permanente. Da, fiecare locatie a avut cate 2 sau 4 voluntari, in functie de durata programului in aceasta locatie. De exemplu la Amzei au fost 5, iar unde a fost program pe toata durata saptamanii, era cate un voluntar pe tura. La ArCub erau 4 voluntari zilnic, in 2 ture. La Elvira Popescu si Conservator, unde era programul mai scurt, erau cate 2 oameni. In total am fost 32 de voluntari. Marea majoritate a voluntarilor au fost studenti. Au mai fost si doua fete care erau in pregatiri pentru examenul de bacalaureat, si doar 4 oameni care trecusera de varsta facultatii. Echipa tanara, exact ce s-a dorit. Am avut si studenti la muzica, o potrivire ideala pentru evenimentele de la Conservator, politehnisti, umanisti, toti fiind interesati de fenomenul sunetului, lucru care a fost cel mai important. Intotdeauna cand te poti identifica cu ceva, tot ce ai de facut se face mai bine. Cei care erau la Conservator si Elvira Popescu se ocupau de acces si ghidarea spectatorilor, cei de la ArCub si de la expozitia de la Amzei 5, aveau de dat si explicatii legate de exponate.
    Cum arata raportul de activitate al celor pe care i-ai indrumat?
    Alexandra: Dupa fiecare eveniment avem un formular de feedback pe care il adresam voluntarilor care au participat la eveniment. Sunt rugati sa ne comunice cum a fost relatia cu coordonatorul, ceilalti voluntari si parerea despre eveniment in sine. La acest eveniment feedback-ul a fost unul 100% pozitiv.
    Vlad: Faptul ca nu s-a plans nimeni de nimic, a mers totul bine si ne-am intalnit sa vorbim si sa glumim la petrecerea de final, relaxati si bucurosi, e tot raportul care imi trebuie.
    Prin ce s-au remarcat voluntarii?
    Alexandra: Prin mult entuziasm si seriozitate.
    Vlad: Profesionalism, entuziasm in a participa activ la ce se intimpla, mai ales in afara turelor proprii si de a ramine si in afara programului. Interes, si asta e cel mai important. Li s-au deschis ochii spre anumite aspecte si asta e cel mai important lucru pe care poti sa il speri dupa un eveniment: ca se duc acasa si cauta ceva legat de ce s-a intamplat, nu ca se duc acasa sa se pregateasca pentru urmatorul eveniment si atat.
    Ce ai observat, notabil, la modul lor de a reactiona, de a propune solutii, de a comunica in echipa, de a transmite o informatie aparuta pe ultima suta de metri persoanei potrivite din echipa organizatorilor, astfel incat sa fie asigurata buna desfasurare a programului?
    Alexandra: Au fost dornici sa se implice in mai multe activitati decat li s-au atribuit initial, sa dea o mana de ajutor oricand este nevoie si s-au adaptat cu usurinta la schimbarile survenite pe durata evenimentului.
    Vlad: Aici a fost avantajul imens de a avea o echipa ca Even’thor. Toti voluntarii comunicau intre ei, toti au inteles ca, daca intervine orice, trebuie sa ma contacteze fara probleme, de aceea eram acolo, sa raspund si sa ajut, nu sa pedepsesc, toti au facut ceea ce li s-a cerut. Voluntarii au fost apreciati foarte mult. Le multumesc inca o data pe aceasta cale. Tineti-o tot asa!
    Au existat momente in care ai sesizat ca dialogul cu ei nu era la intensitatea optima? Ce atitudine ai adoptat?
    Alexandra: La acest eveniment nu a fost cazul, dar cand mai exista astfel de situatii incerc sa remediez situatia, tinand cont ca nu toti oamenii sunt la fel, nu toti reactionam la fel si nu toti suntem motivati de aceleasi lucruri. Incerc sa descopar care este cauza comunicarii deficitare, ce nemultumiri sunt si sa rezolv problema in limita posibilitatilor. Incerc sa am o atitudine calma, intelegatoare si deschisa, indiferent de situatie. In cadrul evenimentelor apar tot felul de situatii neprevazute si trebuie sa stii sa le gestionezi cat mai bine si mai repede, iar acest lucru este posibil cand ai o comunicare eficienta cu oamenii cu care lucrezi. Sunt fericita sa pot spune ca am ajuns sa o sincronizare minunata cu ceilalti coordonatori din Even’thor, reusind sa ne intelegem din ochi, in astfel de situatii.
    Vlad: Nu. Eu m-am asigurat ca stie fiecare dintre ei, ca pentru orice, telefonul meu este deschis, asta in cazul in care nu eram chiar de fata.

    _______________________________________________________________________

    “Vasile Manta se bucura sa vorbeasca si sa se deschida unei maini de curiosi…“

    _______________________________________________________________________

    La randul tau, cu cine ai dialogat, cel mai frecvent, din echipa de organizatori, pe parcursul Saptamanii Sunetului, despre activitatea voluntarilor? Ce feedback ai primit, in acest sens?

    Alexandra: Am avut o comunicare foarte buna cu Vlad, care a avut o interactiune mai mare decat mine cu organizatorii, fiind prezent in fiecare zi in locatiile evenimentului.
    Vlad: Comunicam mereu cu ambii organizatori, pentru ca mai aveam de facut unele lucruri si comunicarea era cat se poate de buna. In mai multe randuri, am comunicat cu Alexandra Stanciu, feedbackul este pozitiv 100%. Eu de-abia astept sa mai am ocazia sa lucrez cu ei, atat cu asociatia Even’thor, cat si cu organizatorii Saptamana Sunetului.
    Prezinta atmosfera unei activitati din programul Saptamanii Sunetului care constituie un punct de referinta, in acceptia ta, referindu-te la maniera in care s-a prezentat unul dintre invitati, publicului. Cu ce idei interesante a surprins audienta?
    Alexandra: Mi-a facut deosebita placere sa asist la discutia cu domnul Horea Murgu, inginer de sunet si sa aflu mai multe despre sunetul filmelor din era comunista. Atmosfera a fost una destinsa si am ramas atat eu, cat si restul voluntarilor, cu o serie de informatii interesante.
    Vlad: Poate ar trebui sa vorbesc aici de excelentul CONCERT PFA ORCHESTRA (ROMANIA) & MAJA OSOJNIK (AUSTRIA) de la Conservator, concert experimental de sunete sparte, cu sala aproape plina, unde artistii au creat un concept sonor, dizarmonic, la prima vedere, cu doar o sesiune de repetitii, si totusi sunetul a unit niste piese care au curs coeziv. Poate despre auditia de muzica quadrofonica de la ArCub, cu Stephan Dunkelman, cu niste compozitii create pentru diversi coregrafi, ilustrate intr-un concept de sunet imersiv, utilizand toata suprafata salii pentru proiectia sunetului, dar eu o sa ma refer la alte doua evenimente din cadrul Saptamanii Sunetului, care, pe mine personal, m-au marcat: atelierele de sunet pentru copii de la Arcub, cu Sillyconductor si turul studioului de teatru radiofonic cu Vasile Manta. Atelierele pentru copii au fost doua la numar, in care li s-au prezentat diverse moduri de a produce sunet, cu instrumente nu neaparat conventionale, cu microfoane de contact, astfel incat o fetita saisfacuta a exclamat: "Mami , mami, am cantat la bol!" (un bol cu apa si o floare inauntru). Copii au fost captivati intru totul, fiecare a luat, pe rand, toate lucrurile facatoare de zgomot, au facut simfonii impreuna, baieti, fete, nu mai conta, bolul cu sunet si celelalte zdranganele i-au umplut de bucurie si curiozitate.
    Al doilea eveniment preferat este vizita la studioul de teatru radiofonic, unde am vazut un OM, maestrul Vasile Manta, care a avut in fata cei mai mari actori ai Romaniei, de nenumarate ori, cum se bucura sa vorbeasca si sa se deschida unei maini de curiosi… Vasile Manta s-a emotionat in fata unor oameni care se minunau cand il auzeau ce lista de oameni a inregistrat, o teleenciclopedie ambulanta. Si l-am mai ascultat si pe Sadoveanu, recitind o poezie de Eminescu!…

    _______________________________________________________________________

    “Voluntariatul ar trebui incercat de fiecare dintre noi, macar o data in viata, indiferent de domeniu. Este o experienta diferita, care iti aduce satisfactii nenumarate. “

    _______________________________________________________________________

    Care sunt beneficiile voluntariatului in sfera activitatilor culturale, din punctul tau de vedere?

    Alexandra: Poti participa la o multime de evenimente prin care sa iti imbogatesti cultura generala si sa cunosti oameni interesanti, de la care sa inveti multe lucruri. In plus, ai acces la o altfel de lume. Ajungi sa privesti lucrurile din ansamblu si sa apreciezi munca oamenilor din culise, realizand ca artistul este doar o mica parte din tot acest sistem.
    Voluntariatul ar trebui incercat de fiecare dintre noi, macar o data in viata, indiferent de domeniu. Este o experienta diferita, care iti aduce satisfactii nenumarate.
    Vlad: Tineretea! Nu poti sa promovezi cultura tinerilor fara sa ai tineri. Am mai spus, mie personal mi se pare ca, acest tip de activitate, iti da cea mai mare deschidere spre orice domeniu. O privire pura asupra a ceva, din care tu, ca om care sta acolo o perioada, alege sa continue sa o descopere dupa aceea, sau nu, dar total din propria sa vointa. Si multi o vor face, mai mult decat daca le-ar fi cerut cineva sub presiunea unei note, unei obligativitati de a o face pentru un examen. Beneficiul voluntariatului este expunerea.
    Ce rost, ce menire are sunetul, astazi, pentru existenta umana?

    Alexandra
    : As spune ca in societatea actuala sunetul are, din ce in ce mai mult, scopul de entertainment si de liant intre oameni, intrucat forma expresiva a sunetului, respectiv muzica, uneste.
    Vlad: Cred ca acelasi pe care l-a avut dintotdeauna, de cand am inceput sa il constientizam: e fundalul sonor al vietii, in toate formele sale, mai melodice sau mai putin melodice. Tot ce ne inconjoara are sunetul sau.
    Autor: Stefania Argeanu
  • Un ieşean a inventat „Sosul iute de Doamne Fereşte“

    Ioan Dan Niculescu (37 de ani), manager al unei agentii de creatie si indragostit de bucataria asiatica, a inventat un condiment absolut delicios: „Sosul iute de Doamne Fereste, primul sos picant romanesc cu atitudine“. Ioan Dan Niculescu (37 ani) a absolvit Facultatea de Drept la Iasi in 2002, dar nu a profesat nici o zi ca avocat, ci a intrat in publicitate ca freelancer, imediat dupa terminarea studiilor. In prezent manager al propriei agentii de creatie, Argo Media, Ioan Dan Niculescu este cunoscut si pentru Sosul Iute de Doamne Fereste, supranumit si „primul sos picant romanesc cu atitudine“.

    646x404

    Ioan Dan Niculescu sta in prima parte a anului in Asia, in special in Thailanda, dar si in tarile vecine. Calatoreste mult pe acest continent, impreuna cu iubita sa Roxana, dar asta nu il impiedica sa isi coordoneze afacerea principala pe care o are in Iasi, respectiv agentia de creatie, chiar daca comunica prin intermediul internetului cu oamenii cu care lucreaza. „Acum cinci ani am plecat prima data spre Asia. Aveam o varsta, un business care functiona, dar exista o parte din mine care tot timpul visase sa calatoreasca. Visam la insula aceea cu palmieri, la oaza aceea de liniste“, isi aminteste ieseanul.

    Inceputurile unei afaceri rezistente in timp

    In 2002, atunci cand a absolvit Dreptul si a trebuit sa isi decida viitorul profesional, s-a simtit mai compatibil cu domeniul publicitatii intrucat, spune el, de mic i-a placut sa aduca lucruri si oameni impreuna, sa creeze o fuziune exploatandu-si imaginatia si creativitatea. „Nu m-a incurcat niciodata aceasta facultate, au fost ani in care m-am familiarizat cu sistemul de drept, lucru care este folositor oricui, si stiu sa imi fac singur contractele pe firma. Dar ce am facut si fac in continuare sunt lucrurile care m-au pasionat cu adevarat“, crede Ioan Dan Niculescu.

    A lucrat pentru Iohannis

    La doi ani dupa terminarea Dreptului, in 2004, Niculescu si-a deschis agentia axata in special pe branding. A inceput singur, dar si-a luat, treptat, colaboratori copywriteri, programatori, oameni din zonele conexe celei de branding si de comunicare, si a facut si angajari. In prezent, are sase angajati. Printre proiectele de la Argo Media se numara si crearea manualului de brand si a sistemului de identitate vizuala al PNL, iar printre clienti s-a aflat si presedintele Klaus Iohannis, pentru care Ioan Dan Niculescu a lucrat, alaturi de Radu Negulescu si Vlad Tausance, la crearea si implementarea strategiei de comunicare online, in campania electorala din 2014.

    Un produs care a aparut din gluma

    In 2011, dupa ce isi incepuse lunga lista de calatorii in Asia de Sud-Est, Ioan Dan Niculescu a devenit clientul propriei agentii, incercandu-si puterea de branding cu un produs propriu, „Sosul iute de Doamne Fereste".

    646x404 (1)

    Ideea sosului i-a venit tanarului iesean in timpul calatoriilor in Asia, in momentul in care a realizat ca este greu sa stai pe un alt continent, sa ai o cu totul altfel de dieta, alte obiceiuri culinare, iar cand te intorci sa combini dieta de acolo cu cea de acasa. In plus, lui Ioan Dan Niculescu i-a placut de cand se stie sa se joace in bucatarie. De la 3-4 ani amesteca gusturi si arome prin bucataria mamei sale.

    Realizarea acestui sos a fost o gluma la inceput. A ramas asa vreo doi-trei ani si am vazut ca prietenii si apropiatii o gusta si la propriu, si la figurat. Ce pot sa spun este ca sosul, gandit in editie limitata, era cel mai iute de pe piata romaneasca la momentul la care am inceput sa il producem. Acesta a ajuns sa fie produs pentru comercializare si datorita branding-ului, felului in care am comunicat povestea sa. Astfel, am starnit interes inca de la primul lot mai mare. Prima data am facut 14 sticlute cu sos si am primit solicitari instant pentru mai multe“, marturiseste barbatul.

    Principiile bucatariei Thai

    „Doamne Fereste“ este un sos fusion bazat pe principiile bucatariei regale Thai si se produce la o firma din Iasi. Ingredientele sale cer o pregatire speciala si stau la macerat si cate trei ani. Cele uscate sunt trimise din tarile prin care Ioan Dan Niculescu calatoreste, iar cele pastrate secrete sunt descoperite in Thailanda si in Nepal si importate de acolo.

    646x404

    Suntem proroci si deschizatori de drumuri pe un taram inca neexplorat in Romania. Doamne Fereste aduce schimbarea la fata si izbavirea de plictis. Aducem impreuna continente si condimente, pogorand bucurie in farfurie, flacari in priviri si pofta de viata celor ce ne deschid”, se precizeaza cu umor pe site-ul doamnefereste.ro.

    A facut si un mustar-crema

    Pentru ca este destul de dificil de facut, sosul a ramas in continuare in editii limitate, asa cum a fost de la inceput. In plus, din dorinta de a aduce pe piata produse unice, produse pe care i-ar placea si lui sa le gaseasca mai des pe rafturi, Ioan Dan Niculescu a mai scos si „Mustarul-crema de Doamne Fereste“. Intrucat vine cu o serie de ingrediente de provenienta indiana, acesta nu este un mustar clasic, desi porneste de la reteta mustarului de Tecuci care se facea inainte de 1989, de la o baza curata, fara chimicale si aditivi.

    Este un produs de fuziune pe care l-am si botezat crema de mustar, pentru ca nu il poti folosi ca pe un mustar obisnuit, nu merge bine cu mici, cu carnati. In schimb, sta foarte bine pe feluri de mancare pe care nu te-ai astepta, de exemplu falafel“, mai spune Ioan Dan Niculescu.

    Unde se vand sosurile

    „Ioan Botezatorul“ de la Doamne Fereste, asa cum isi spune in gluma creativul iesean, nu are planuri corporatiste pentru sosurile sale. Acestea se vand in bacaniile din Iasi, Bucuresti, Bacau, Roman, Sibiu, dar si in reteaua de librarii Carturesti din Iasi, Bucuresti, Constanta. „Sosurile sunt un alt business, pe care l-am facut din pasiune, din dorinta de a aduce pe piata produse unice si vrem sa ramanem nisati, sa scoatem produse in editie limitata“, subliniaza acesta.

    „Sosul iute de Doamne Fereste“ si „Mustarul-Crema de Doamne Fereste“ se adreseaza acelui consumator rebel, care vrea sa experimenteze si care gusta o ironie, o picanterie. „Mi-a fost usor sa lansez produse pentru un astfel de consumator, pentru ca si eu ma incadrez in aceeasi categorie. Am fost sincer cu mine si am ales sa fac lucrurile asa cum mi-ar placea mie sa le vad, sa le primesc, sa ma bucur de ele“, recunoaste Ioan Dan Niculescu.

    Tanarul intreprinzator iesean crede ca Romania este o tara in care pot fi puse in practica povesti si vise ale unor oameni creativi, pentru ca, pe anumite segmente, pe anumite tipuri de business-uri, concurenta este destul de scazuta, iar majoritatea oamenilor hotarati sa faca treaba fie au plecat din tara, fie lucreaza in corporatii. Tocmai de aceea, a ales sa isi construiasca aici propria afacere.

    Articolul a fost publicat pe adevarul.ro
  • Matei Vişniec: „Dacă poate fi imaginat ceva mai puternic decât moartea, este dragostea. Dacă moartea trebuie să se teamă de ceva, atunci trebuie să se teamă de dragoste.”

    Va propun ca inainte de a deschide mesajul acestui text, sa pornim de la sugestia pe care v-o poate aduce rostirea individuala a unei intrebari-bonus, dispusa intentionat pe suprafata spatiilor albe, fara o vizibilitate expresa, tocmai pentru ca ea insasi are capacitatea de a lansa, in spatiul evenimentelor din aceasta saptamana, alte si alte semne de punctuatie, in geografia fragila a umanitatii..
    Ce infatisare au luat zilele de 21, 22, 23 martie 2016?
    Pe cine am intalnit, unde, cum si care a fost atmosfera convorbirilor, in felul in care acestea s-au lasat povestite in sinea mea, ce anume mi-a captat perceptia fireasca a timpului, daruindu-mi, in schimb, cheia ascultarii si cheia strategiei, rostul indreptarii atentiei spre pregatirea si formularea primei intrebari din cadrul interviului?
    Interventiile abile ale moderatorului, Liviu Tudorache, fin cunoscator al psihologiei umane si al jurnalismului, deopotriva, alaturi de cele ale speakerilor: David Lowen – Marea Britanie, Matei Visniec – Franta, Nicolas Don – Franta, Cristina Hermeziu – Franta, Irina Pacurariu – TVR, Marian Voicu – TVR, Ticu Lacatusu, Daniel Condurache – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ioan Holban – critic literar, transmit si acum, cand le rememorez, ca si atunci, in momentul in care au fost emise si rostite la microfon, un veritabil mesaj al jurnalismului de calitate.
    Pe masura ce dialogurile, proiectiile video, confesiunile invitatilor, informatii de specialitate ne erau impartasite sau atunci cand, pur si simplu, asistam la devoalarea unui cadru din culise, televiziunea – spectacol urma, de fapt, si un traseu si un ritm interior, insotite de scenarii jurnalistice, interogatii si modalitati de investigare, abordare, documentare a subiectelor care prindeau viata, radacini si aripi, derulandu-se atat de profund, intens si real in imaginarul propriilor proiectii de iluzii pe care, ulterior, cu siguranta, le vom traduce si intr-o forma vizibila, palpabila, in forma miraculoasa a cuvantului: scris, insotit de imagini, sunete, inregistrari ale realitatii.

    Unii, unele dintre noi chiar le puteam simti si anticipa prezenta, intuiam deja cursul povestii, emotiile raspandite in cuvintele si pauzele de vorbire ale interlocutorului, luminozitatea, claritatea, precizia si obiectivitatea succintului infobiografic. Am dat mana cu intrebari al caror centru de greutate trecea lin, sub semnul binevoitor al cunoasterii si constientizarii influentelor reciproce existente intre domenii aparent distincte, de la matematica, literatura, poezie, teatru, critica literara la ziaristica, pentru ca, mai apoi, sa ne fotografiem, sub efectul substantial al accentelor tehnice, cu borne ca: fictional – nonfictional, epoca digitala – cultura generala, doza de curaj si curiozitate – medierea culturala. 

    Mi-au fost transmise cu har: responsabilitatea de a spune si de a construi, la randul meu, povesti, intalniri umane din cuvinte si cuvinte din intalniri fiintiale, dorinta de a impartasi celorlalti din clipele impregnate de bucurie, fericire, reusita, implinire, solutii alternative, temeinice privind maniera in care apelam la imagini, pentru a atenua acele secvente in care interviul poate scadea din intensitate.

    12900154_898530996930010_1253471589_n

    Dintre ideile ascultate in timpul comunicarii reale, prin schimbul de priviri blande, entuziaste, motivante, cu profesionistii jurnalismului prezenti, timp de trei zile consecutive, la Seminarul International de Jurnalism organizat de TVR Iasi, le-am consemnat in notitele mele si pe acestea:

    * in timpul interviului, sa fim obiectivi si sa nu atacam o serie de lucruri importante pentru interlocutor, in stil tendentios
    * intrebarile pe care le adresam interlocutorului constituie elementul de deschidere a seifului, prin care reusim sa ne apropiem de sufletul omului
    * spectacolul interviului televizat se bazeaza atat pe intrebari, cat si pe ceea ce transmite cadrul scenografic, locul care gazduieste acel dialog, astfel incat comunicarea care se instaleaza intre dinamica imaginilor si dinamica sunetelor, propozitiilor rostite de ambii actanti (realizator-intervievat) sa fie una deosebita
    * prima intrebare este determinanta pentru cursul interviului
    * strategia, dublata de curiozitatea trecuta prin filtrul bunului simt, sunt la fel de esentiale, in realizarea interviului, precum: dialogul sincer si neutru, documentarea laborioasa, racordarea jurnalistului la atitudinile invitatului, astfel incat "sa ducem" interlocutorul dincolo de ecran, iar telespectatorii sa asimileze starea de spirit, emotiile, spatiul afectiv definitorii personalitatii invitate la confesional
    * jurnalistii sunt povestitori de existente umane, cu o acuta capacitate de a recepta si de a spune povesti
    * televiziunea este o munca de echipa
    * digitalul, "alternativa duioasa" la "raiul ziaristic" de altadata?!!…
    * tehnologiile ne indeparteaza de zambet, de privirea calda, care se poate stabili doar ochi in ochi si nu face to face prin intermediul facebook/ camerei web
    Daca pana acum, aceste randuri v-au trimis preponderent la ideea ca povestile se asculta doar senzorial, atat va mai spun: prezenta fascinanta a lui Matei Visniec, jurnalist si dramaturg roman, ale carui radacini natale sunt din Radauti (comuna Horodnic), iar aripile recunoasterii meritelor creatoare, de sorginte franceza, a adus in prim-plan, in lumina reflectoarelor launtrice convingerea, verosimilitatea ca povestile se spun si se asculta, inainte de toate, prin filtrul lecturii. 
    Privindu-l pe Matei Visniec, privind sansa de a fi in aceeasi incapere si de a-i auzi vocea (interioara) din dubla ipostaza: cea de jurnalist si cea de scriitor, aveai sentimentul ca insasi lucrurile din imediata sa apropiere – revistele culturale plimbate in avion, cele doua carti care l-au insotit: Omul din care a fost extras raul si recenta aparitie editoriala Iubirile de tip pantof, Iubirile de tip umbrela, stiloul si cerneala colorata intr-un negru care aprindea becuri de cuvinte si emotii in subconstient, dar si fularul sau, de-un rosu catifelat, care trecea, asemenea unui conservant al informatiei prin gandurile, sentimentele, amintirile si boemele geografii vizibile si invizibile (in)scrise pana in prezent in impresionanta sa biografie – intentionau sa-ti spuna:

    "Daca poate fi imaginat ceva mai puternic decat moartea, este dragostea. Daca moartea trebuie sa se teama de ceva, atunci trebuie sa se teama de dragoste." 

    12895265_898530800263363_656368332_n

    12903459_898530560263387_286305087_o

    12915188_898530443596732_331294798_o

  • Ioana Maria Lupaşcu: „Muzica e cu noi când ne îndrăgostim, când ne e dor de cineva, când învăţăm, când ne relaxăm, când suntem fericiţi…”

    Din 2011, BookLand aduce schimbarea in universul cartii.
    Un bilant statistic al primelor doua editii dedicate Conferintelor practice pentru tineri BookLand Evolution indica: 1 milion de liceeni si studenti din 23 orase si 500 de speakeri care se intalnesc anual, avand ca numitor comun: incurajarea dezvoltarii lor personale. Conferintele au loc de luni pana vineri, in intervalul orar 15:00-17:00. In fiecare zi sunt prezenti 3-4 speakeri diferiti, pe durata celor 115 zile de conferinta din cadrul unui singur an.
    Potrivit book-land.ro: "Ca extensie pragmatica a conferintelor, inPractica.ro este o platforma GRATUITA in care tinerii pot gasi oportunitati de practica, internship-uri, traineeship-uri, part-time jobs si voluntariat, pentru a-si perfectiona abilitatile, a dobandi cunostinte practice si a-si defini obiectivele carieristice."
    Saptamana aceasta (14-18 martie), la Ploiesti, se desfasoara Conferintele practice pentru tineri, la Palatul Culturii, in Sala Marea Unire, B-dul Republicii nr.4, incepand cu ora 15:00.
    Ziua de miercuri, 16 martie, a fost o zi de trecut, din timp, in agenda. Tinerii participanti (elevi si studenti) au avut sansa de o intalni, pret de o jumatate de ora, mai precis, de la 16:30 la 17:00, pe Ioana Maria Lupascu, o carte vie, care, de aceasta data, nu a concertat la pian, ci a fost speaker. In timpul dialogului cu tinerii prezenti, a impartasit din atitudinea pe care o au fata de profesie si fata de cei carora li se adreseaza, demonstrand inca o data ca este un model de bune practici, un concert pianist care lumineaza incaperile sufletului audientei sale, o fiinta pasionala, optimista, spirituala, generoasa, un temperament ludic, ce manifesta o disponibilitate aparte pentru comunicare. Ioana Maria Lupascu a fost de acord sa dezvaluie impresiile domniei sale, referitoare la atmosfera de la BookLand, cititorilor care prefera (cel putin o) Ceasca de Cultura (zilnic). Despre ce a simtit inca din primele clipe in care a ajuns la BookLand, care au fost starile, gandurile, emotiile, amintirile carora dat curs in contextul dialogului-confesiune, ce i-a retinut atentia la publicul adolescentin, artista Ioana Maria Lupascu marturiseste:
    "Am ajuns la BookLand si iau in serios ce va urma sa fac. Lucrez cu sunetul, dar stiu cat de important este cuvantul, precum gandul sau fapta. Am invatat sa fiu egala cu mine insami, sa imi pot privi constiinta si de acolo sa izvorasca cuvintele. Prin exercitiu zilnic – nu pentru ca m-as fi nascut intr-un fel anume, ci pentru ca m-am autoeducat sau m-a educat viata, in felul ei propriu. Am cautat sa imi sadesc in suflet: bunatate, liniste, fapte si ganduri frumoase, multumire, apreciere, sa caut in fiecare om si sa gasesc o particica frumoasa si, in orice moment, sa multumesc ca exista acest frumos in fiecare si in orice. Si de acolo vin cuvintele, gandurile si faptele…
    Imi place sa pot avea contact cu tinerii si le-am vorbit despre mine si despre ce cred eu. Toti auzim "fa ceea ce iti place si nu vei munci o zi in viata ta". Eu spun: fa ceea ce iti place si vei munci mai mult ca niciodata, dar o vei face cu bucurie si pasiune.
    Le-am spus ca inainte de a cere, sa dea, inainte de a pretinde, sa ofere. Si toate acestea pornesc din interiorul nostru, la care trebuie sa lucram zi de zi, sa il imbogatim, sa facem cat putem de bine, ceea ce suntem pusi sa facem. Fiecare avem locul nostru si rostul nostru pe pamant, stradania de a implini acest rost, cat mai bine, ne implineste cu adevarat.
    Le-am vorbit despre momentele cand am vrut sa renunt la pian si cum m-am intors, despre faptul ca, de mica, am pus la indoiala autoritatea, in general, si despre momentele de rascruce din viata mea, ca tsunami de exemplu, care a fost o rascruce in destinul meu.
    Ce dai, primesti. Noi, ca artisti, daruim emotia noastra. Daca eu am in suflet rautate, invidie, furie, asta dau publicului. Daca eu imi cultiv, in suflet, frumosul, bunatatea, tot asta transmit si, atunci, muzica e incantare, relaxare, terapie. La fel este in orice alta profesie: dam ceea ce avem. De aceea, conteaza gandurile noastre si faptele, continua grija fata de ce avem in noi. si continua grija de a gasi frumosul in orice. Fiece om are ceva frumos: sa gasim acel aspect si, atunci, comunicarea va fi mai lesne, mai placuta si mai fructoasa.
    Mi-au adresat multe intrebari si au fost sincer interesati, ceea ce se vedea in ochii, dar si in intrebarile lor.
    M-am simtit bine in mijlocul lor si sper sa ii vad in salile de concert, pentru ca viata fara muzica nu exista. Muzica e cu noi cand ne indragostim, cand ne e dor de cineva, cand invatam, cand ne relaxam, cand suntem fericiti… I-am intrebat : "Va inchipuiti
    viata fara muzica?", mi-au spus :"nu" si asa si este. I-am gasit interesati, inteligenti, autentintici, o temelie pentru viitor."

    12443264_890374207745689_423152687_n

    12782232_890374204412356_908855497_n

    sursa foto: bookland.ro

    autor: Stefania Argeanu 

  • 140 de ani de la apariția primului număr al revistei Timpul. Oamenii Timpului

    Luni, 14 martie 2016, ora 12.00, in Sala Berindei a Palatului Culturii din Iasi, a avut loc Conferinta de Presa prilejuita de aniversarea a 140 de ani de la aparitia primului numar al revistei Timpul si de lansarea Campaniei de interes public national Oamenii Timpului, editia a III-a, 2016, RO+.
    In cadrul Conferintei de Presa organizata de Asociatia revistei Timpul la Palatul Culturii din Iasi a fost lansata a III-a editia a Campaniei Oamenii Timpului, un eveniment anual initiat de revista de cultura contemporana Timpul si organizat de Asociatia revistei Timpul, in parteneriat cu institutii administrative si culturale, precum si cu institutii academice si economice. Cu acelasi prilej, au fost mentionate evenimentele care vor avea loc in Iasi, cu ocazia implinirii a 140 de ani de la aparitia revistei.
    Conferinta de presa a fost moderata de actorul Adrian Paduraru. Au participat: Adriana Nazarciuc, presedintele Asociatiei revistei Timpul, prof. univ. dr. Daniel Sandru, directorul revistei Timpul, conf. univ. dr. George Bondor, redactor-sef Timpul, Mihai Chirica, viceprimar cu atributii de primar al municipiului Iasi, Marius Bodea, director Aeroportul International Iasi, dr. Lacramioara Stratulat, manager Complexul Muzeal National Moldova, Alin Aivanoaie, vicepresedinte Consiliul Judetean Iasi, prof. univ. dr. Doru Tompea, rector Universitatea „Petre Andrei” din Iasi, prof. Florin Iancu, manager proiect Oamenii Timpului.
    Adriana Nazarciuc: „Urmandu-si crezul initial, Campania de interes public national Oamenii Timpului, editia 2016 cuprinde in aspiratiile si intelesurile ei, ceea ce vedem noi mai important pentru timpul prezent: spiritul critic al societatii civile, sursele natiunii care sunt educatia si cercetarea, stiinta, arta, reperul moral conturat de memorie si istorie, efervescenta jurnalismului, sanatatea si tinerii. Pastram generoasa legatura cu Chisinaul si Cernautiul, centre definitorii ale identitatii romanesti si, in acelasi timp, ale culturii orientului european. 
    Pe de alta parte, Revista Timpul, continuatoare a unei traditii jurnalistice de 140 de ani, ajunsa la moment omagial, continua sa reuneasca sub auspiciile sale valori, virtuti si principii servite cu ravna si pasiune.
    George Bondor: „La aniversarea a 140 de ani de la aparitia publicatiei Timpul, echipa care se ocupa in prezent de destinul revistei sarbatoreste, impreuna cu partenerii, cu colaboratorii si cu intreg publicul cultivat, prin editarea unui numar festiv, de 100 de pagini, editat in format de lux, precum si prin mai multe evenimente culturale de amploare. Pe data de 15 martie, incepand cu ora 12:00, are loc, la Institutul Francez Iasi, dezbaterea Timp si istorie in publicistica romaneasca, prilej cu care lansam si numarul festiv al revistei. Tot pe data de 15 martie, cu incepere de la ora 19:00, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iasi, invitam publicul la o seara artistica: actorul Adrian Paduraru citeste vechi texte din Timpul, inclusiv texte si poezii ale lui Eminescu, iar Raluca Stirbat sustine un recital de pian de patruzeci de minute, care are tema intre dans si vis, transpunand publicul de astazi in atmosfera saloanelor muzicale din urma cu 140 de ani. In sfarsit, pe parcursul intregii zile de 15 martie, revista Timpul se gaseste si la Aeroportul din Iasi, unde calatorii care vin sau pleaca din Iasi sunt intampinati de catre actori imbracati in costume de epoca, pe acordurile unor melodii ale secolului al XIX-lea, fiind invitati la lectura revistei. Toate aceste evenimente inaugureaza atat seria dezbaterilor si a conferintelor din acest an aniversar cuprinse sub denumirea Caravana Timpului, cat si editia a III-a a Campaniei Oamenii Timpului, care va avea o anvergura nationala.
    Daniel Sandru: „Editia a III-a a Campaniei Oamenii Timpului este lansata intr-un moment aniversar, cel al implinirii a 140 de ani de la aparitia publicatiei Timpul, sub niste auspicii extraordinare. Astfel, aceasta editie se desfasoara sub Patronajul Ministerului Culturii, iar Gala Extraordinara, ce va avea loc la finele anului, va beneficia de inaltul Patronaj acordat de Alteta Sa Regala Margareta, Custodele Coroanei Romaniei. Preluand trecutul si pretuind prezentul, conservam spiritul critic dialogal ce a marcat evolutia publicatiei noastre si pregatim, astfel, viitorul”.

    conferinta_OT_14martie2016_foto_11

    Descrierea si Regulamentul Campaniei Oamenii Timpului, editia a III-a, 2016, RO+ sunt disponibile pe www.oameniitimpului.ro