Daca ar fi sa ma refer la mine, eu nu il simpatizez catusi de putin pe infumuratul si bunul la toate aha.
Este un tic verbal, o obisnuinta care si-a facut loc in vocabularul de baza, incet dar sigur, dand din coatele sale gramaticale,
O vedeta lexicala pusa in valoare de mediul virtual.
Este un non-raspuns si cu toate astea m-a pacalit si pe mine.
A stiut sa castige teren in fata mult mai simpaticilor si afectuosilor inteleg si credpentru ca e un cuvant care s-a adaptat mai bine la nevoia de a fi scurt, de a avea la indemana un raspuns care sa nu iti puna la incercare comoditatea sau lipsa de timp.
Aha-ul este raul necesar al exprimarii.
Asa ca daca iti spun care m-am saturat de aha, ca nu mai vreau sa aud de el, ce raspuns iti vine prima data in minte?
Nu-i asa ca aha?
Hai, recunoaste!
.
|