Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
24 mai 2019
Recomandări
Carol al II-lea – regele pribeag
(Istorie)
Regele Carol al II-lea (1893-1953) a abdicat la 6 septembrie 1940, parasind Romania si incercand sa gaseasca un stat european care sa accepte sa-si stabileasca resedinta pe teritoriul sau. Initial, fostul suveran s-a stabilit la Lugano (Elvetia), locuind in hotelul Palace.
Paza a fot asigurata de sase agenti ai politiei locale, avansandu-se la un moment dat posibilitatea ca partea financiara a acesteia sa fie suportata de statul roman. 

Primind autorizatia de a se stabili permanent in Portugalia, Carol a avut nevoie de acordul Frantei si Spaniei pentru a le tranzita. Cum Spania si-a dat acceptul fara mari retineri, Mihail Manoilescu (1891-1950) a intervenit la Frederic Nanu, consulul Romaniei la Madrid, pentru asigurarea logistica a deplasarii. In acest context, Frederic Nanu i-a trimis generalului Ion Antonescu (1882-1946) telegrama cifrata nr. 56.159/9 septembrie 1940, solicitandu-i sa intervina „pe langa Guvernul spaniol pentru a pune la dispozitie un vagon pentru fostul suveran si suita sa, doua vagoane pentru bagaje cat si vagoane pentru transportul a trei automobile mari“. Interesant este aspectul ca telegrama cifrata a lui Frederic Nanu a fost trimisa guvernului roman numai dupa ce diplomatul a fost sigur ca fostul suveran a primit acordul scris al Portugaliei privind stabilirea resedintei acestuia. Pentru asta, Carol a fost obligat sa faca, la 8 septembrie 1940, un compromis: a semnat o declaratie prin care a fagaduit portughezilor „ca se va abtine de la orice activitate politica“. Insa, politicienii romani l-ar fi dorit pe fostul suveran stabilit in Franta, pentru a fi mai usor de observat. De aceea, statul roman a solicitat executivului francez, prin intermediul lui Richard Franasovici, acceptul ca fostul suveran si suita sa sa tranziteze Franta spre Spania, dar numai in cazul in care „nu va fi acordata permisiunea de a se stabili definitiv in Franta“. Carol a avut insa informatorii sai si a aflat de capcana care i s-a pregatit. Pentru a evita o stabilire a sa in Franta, fostul suveran a refuzat aceasta posibilitate, motivand ca doreste „sa stea departe de intrigile din jurul sau“. Carol a tranzitat fara probleme Franta, insa drumul prin Spania i-a fost intrerupt la 18 septembrie 1940, desi cei care i-au organizat deplasarea nu au planificat acest aspect.

La 18 septembrie 1940, ora 10.20 p.m., Carol, intr-o situatie de exasperare, deranjat ca nimeni nu i-a explicat de ce trenul in care se afla nu a primit aprobare pentru a circula, i-a trimis regelui Mihai telegrama cifrata nr. 58.210: „In drumul spre Portugalia am fost pe neasteptate, contra vointei mele si asigurarilor date, oprit in Spania. Te rog ia masuri ca aceasta stare de lucruri sa inceteze cat mai curand, asigurandu-mi drumul spre Portugalia“.
Carol a fost cazat de autoritatile spaniole la Sitges, localitate aflata la 40 km de Barcelona. Deranjat de conditiile in care locuia, fostul suveran si-a manifestat nemultumirea, plangandu-se de „lipsa de confort si de toate dificultatile pentru aprovizionarea din Spania“. In cele din urma Carol a fost lasat sa-si continue drumul spre Portugalia. Inainte de a parasi teritoriul spaniol, pribeagul a fost cazat in Palatul Andaluz din Sevilla. Probabil ca fostul suveran nu au fost multumiti nici de conditiile din Sevilla, altfel nu se poate explica graba cu care a plecat incat sa-si uite o serie de bagaje in camera. La Lisabona, consulul Romaniei, imbracat in haine civile, l-a asteptat pe Carol, ajutandu-l sa se cazeze la hotel. In acel moment consulul s-a retras, iar conform telegramei cifrate nr. 56.567/1 septembrie 1940, trimisa de M. Manoilescu, acesta a fost „ultimul contact cu fostul suveran si suita sa“.

Bagajele uitate la Sevilla au fost recuperate de Siguranta Spaniei si trimise la Madrid, unde au fost inventariate de insarcinatul cu afaceri G. Gusti, in prezenta unui notar public si a avocatului José Gamozo, ultimul in calitate de reprezentant al lui Carol. Bagajele s-au compus din 37 de valize mari si mici, cutii cu bijuterii, doua paltoane, un baston si o „baterie de tinichea“. Pe langa sumele in lei si valuta, valiza cu nr. 19 a avut cel mai bogat continut: „o mare cantitate de monede din aur, romanesti si straine, precum si o colectie de tabachere din aur si argint, ceasornice, brichete Dunhil, ace de cravata, butoni de manseta cu briliante si pietre pretioase“. 
Statul roman nu a primit obiectele mentionate, desi le-a solicitat, acestea fiind depozitate la sediul Sigurantei spaniole in conditiile in care problema a fost considerata in litigiu.

CII

sursa foto: Catalin Fudulu

.

Pataliu Marian Cosmin21:21 / 05.02.2018 Acesta a călătorit si a locuit in mai multe țări: Spania, Portugalia, Cuba, Mexic, Brazilia. A fost nevoit să părăsească tara si considera ca a fost,,gonit numai de lașitatea, trădare și nerecunoștința elementelor politice'' (citat din memoriile sale)
Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate