Iubitorii de artă din Iași sunt invitați în perioada 1-31 octombrie 2014 la Galeria Grand Hotel Traian, pentru a vedea expoziția de pictură „Muzicalism” a artistului ieșean Leonard Istrate, absolvent al Universității de Artă „George Enescu” din Iași. În cadrul acestei expoziții veți vedea diverse compoziții care cuprind mai multe genuri muzicale: clasice, tradiționale sau contemporane, dând un farmec universal gândirii de muzică și culoare. Evenimentul face parte dintr-un proiect mai amplu „Muzicalism”, unde muzica este transpusă prin culoare și diverse arabescuri transformând interpreții și instrumentele lor într-o iluzie optică ducând la vizualizarea partiturii.
Cine este Leonard Istrate?
Leonard Istrate este un artist vizual care extrage momente din viață și le expune plastic.
Când a început pasiunea pentru pictură?
Pasiunea pentru pictură a apărut din copilărie având în vedere că tatăl meu a cochetat la rândul său cu aceasta artă, nefiindu-i profesie.
De unde vine atracția dvs. către zona asta?
Atracția spre artă se motivează, bănuiesc, genetic și prin faptul că mereu am avut o atracție pentru tot ce reprezintă artă.
Ce sau cine vă inspiră?
De-a lungul timpului am avut mai multe moduri de inspirații. De exemplu la ultima expoziție am fost inspirat de muzică în diferite forme și pete de culoare.
Aveți vreo pasiune de taină, vreun hobby neașteptat?
Da, am o pasiune, chitara, care la un moment dat se afla pe același plan cu pictura, dar cu timpul a rămas doar hobby.
Dacă ați putea face ceva din nou, ce ați face?
Dacă ar fi să o iau de la capăt aș face tot artă, dar la un timp mai firesc și aprofundat.
Care este calitatea umană pe care o apreciați cel mai mult?
La o persoană apreciez mult onestitatea.
Care este cea mai importantă realizare în cariera dvs?
Este foarte important că-mi este recunoscută munca.
A fost muncă asiduă sau noroc?
Tot ce-am făcut în viața mea am realizat prin multă muncă, la fel a fost și cu arta, muncă asiduă, nu m-am abătut niciodată de la proiectul meu.
Există ceva ce v-ați dorit să realizați și nu s-a împlinit?
Mi-am dorit foarte mult să activez ca artist în străinătate… dar cine știe ce-mi rezervă viitorul.
Cum stați cu timpul? Faceți distincție între „timpul personal” și „timpul dedicat artei” sau sunteți tot timpul conectat la muncă?
Aș vrea să am mai mult timp la dispoziție pentru studiu, dar pe lângă muncă reușesc să mă bucur de familie, de nepoțica mea.
Ce gen de sacrificii sau renunțări v-ați văzut nevoit să faceți de-a lungul anilor ca să vă puteți bucura astăzi de succes?
Uneori, în viață, ori cât ai încerca, trebuie să mai renunți la câte ceva, plăcându-mi ceea ce fac nu am considerat niciodată că aș face sacrificiu pentru artă.
Ați făcut compromisuri? Când ajunge un profesionist să accepte compromisuri?
În general nu sunt omul compromisului, însă compromisul artistic este dictat de necunoașterea receptorului și încerc să mă impun cu criterii specifice.
Ce le spuneți celor asemeni dvs. care se ciocnesc de atâtea bariere încât sunt pe punctul de a se descuraja?
Este imposibil ca în viață, oricât de norocos al sorții ești să nu te ciocnești de anumite bariere, dar când ai un țel și îți dorești ceva foarte mult, acel „ceva” te motivează și te face să rupi toate barierele. Este greu să spui o formulă de încurajare, depinde de fiecare cât de hotărât și motivat este să-și îndeplinească dorința.
Ce vă promiteți pentru anii ce vin?
În primul rând îmi doresc sănătate mie și familiei mele, dacă suntem sănătoși pot să-mi țin și promisiunile. Îmi promit să continui proiectul cu reflexele, care este proiectul meu de suflet.
În artă femeile și bărbații, au șanse egale?
În artă toată lumea are șanse egale, diferența o dă inspirația și talentul.
Ce este greu în munca dvs? Ce este foarte frumos în ceea ce faceți?
Ca în orice domeniu începutul este greu, având în vedere că ceea ce fac, o fac din plăcere, nu mă obosește niciodată, mereu caut noi teme de lucru și încerc să mă autodepășesc. Pictura mă destresează, este o reală relaxare.
Cât de important (sau de puțin important) este pentru dvs. felul în care critica și publicul receptează ceea ce creați? Ați prefera un succes al lucrărilor dvs. în rândul criticilor sau al publicului?
Cred că pentru oricine e important cum este receptat ca și artist. Mulțumirea artistului când arta lui este bine primită atât de critici cât și de public. Criticul privește arta ca un cunoscător, iar publicul o privește cu sufletul, ambele sunt importante.
Care ar fi ingredientele unei expoziții de succes?
Dacă pui mult suflet în ceea ce faci și dai tot ce ai mai bun din tine este imposibil să nu existe succes, publicul simte asta.
Există diferențe între pictura izvorâtă în solitudinea atelierului și cea desfășurată alături de un colectiv?
În atelier, numai tu, în fața șevaletului cu gândurile și ideile tale, pui pe pânză ce ai mai bun în tine la momentul respectiv.
Dacă nu ați fi ales calea picturii încotro ați fi luat-o?
M-aș fi îndreptat spre muzică, aș fi ales un instrument sau poate chiar chitara.
Care sunt mesajele transmise prin lucrările dvs?
În pictura mea trimit privitorul spre meditație, să descopere noi imagini, decât cele gândite de mine.
Ce pregătiți pentru iubitorii de artă în viitorul apropiat?
În viitorul apropiat voi continua tema „Muzicalism” unde încerc cât de bine pot, să traduc muzica prin culoare și formă, și apoi voi relua tema mea de suflet „reflexa”.
