Pe 4 ianuarie 1948, Majestatea Sa Regele Mihai I, impreuna cu Regina Elena isi incepeau calatoria din gara Jimbolia, cu un tren pazit de trupele Diviziei „Tudor Vladimirescu” pe lungul si sumbrul drum ferat, spre exil. Trenul avea jaluzelele trase, pricina din care Majestatile Lor nu stiau daca directia pe care serpuia, ducea spre Occident ori spre Moscova. Dupa o zi de la trista plecare intru incredibila absurditate a necunoasterii viitorului, un ofiter austriac a batut la usa dormitorului regal si a rostit: „Sire, acum sunteti liber!”. Trenul intrase pe teritoriul Austriei, iar locomotiva avea sa il tracteze spre libertatea si civilizatia Europei vestice.
Au trecut de atunci 67 de ani, din care 25, impliniti la 18 ianuarie 2015, s-au scurs de cand Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei a venit pentru prima oara in Romania. Era prima pasire pe pamantul romanesc a unui membru al Familiei Regale a Romaniei, dupa plecarea in exil a Majestatilor Lor Regelui si Reginei-Mama Elena.
Toti cei 67 de ani se impart, asadar, in doua parti fundamental deosebite. Prima parte este odiseea unui rege, anexata prin complotul moscovito-comunist istoriei Romaniei deviate de pe linia dinamica a modernitatii si prosperitatii. De aici incolo, Romania va ramane intepenita la punctul loviturii de stat si al dictaturii, intr-o republica nelegitima pana azi prin inexistenta consultarii natiunii in privinta formei de guvernamant, precum si la prezidentialismul perpetuat, in conditiile in care abdicarea Majestatii Sale Regelui Mihai I este invalidata, dat fiind faptul ca s-a faptuit sub presiune si santaj. A doua parte din cei 67 de ani de la alungarea Majestatii Sale Regelui este cea care incepe odata cu reintoarcerea in tara a Familiei Regale a Romaniei, moment din care Casa Regala a Romaniei incepe sa-si redobandeasca pozitia si sa-si etaleze perspectivele in randurile societatii romanesti.
Sub aceste coordonate este faptuita cartea „Regalitatea, astazi”, de catre Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, o noua insemnata opera livreasca din colectia aurorala a cartilor regale. Citirea ei e un insatiabil „ospat” spiritual! E elegant aspectata, are un divers continut stiintifico-istoric si deopotriva agreabil, cu incitante incursiuni prin fapte, principii si proiecte ale Familiei Regale a Romaniei. „In cartile Europa din noi, Biblioteca in flacari, si Provizoratul istoric, publicate la Editura Polirom in anii 2005, 2007, 2010, le aduceam cititorilor pagini de jurnal si eseuri, ilustrand experiente publice pe care m-am simtit dator sa le impartasesc. Continuu sa cred ca experienta de zi cu zi a Familiei Regale merita sa fie adunata intre copertele unei carti, pentru a fi la indemana fiecaruia dintre romani. Cartea de fata continua subiectul, de acolo de unde l-a lasat, acum cinci ani, Provizoratul istoric.
Randurile cuprinse in aceasta carte vad lumina tiparului intr-un moment in care pozitia Casei Regale in societatea romaneasca s-a schimbat remarcabil de mult.”, insemneaza in „cuvantul inainte”, Alteta Sa Regala Principele. Mai jos se enunta, in stilul plasticizat si plin de adevar: „La 18 ianuarie 2015 s-au implinit 25 de ani de la venirea in Romania a Principesei Mostenitoare la 18 ianuarie 1990 – primul membru al Familiei Regale care a pasit in tara dupa plecarea Majestatii Sale. 25 de ani in care societatea romaneasca si-a definit o admirabila incredere, un profund respect, afectiune si mandrie fata de Coroana romana. Acest fenomen, binefacator statorniciei nationale s-a intensificat de 14 ani incoace, de cand Palatul Elisabeta a redevenit resedinta regala la 18 mai 2011.”.
S-ar dovedi cat sunt de importante astfel de carti daca s-ar scrie oricat de multe. Important e sa nu se ajunga la un prilej de dublu lux: unul din partea autorilor care cauta doar colaborari cu edituri suprapretentioase, iar celalalt din partea respectivelor edituri care resping colaborarile cu autori noi, necunoscuti, neincununati cu arhidoctorate si arhirenume rasunatoare. Cartea e carte, iar unele dintre cele noi, faptuite de catre autori de care nu s-a auzit inca, pesemne cu ezitarile inevitabile, devin opere, iar autorii, celebri!
Cea scrisa de catre Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei isi recunoaste singura o „rudenie” cu cele mai importante productii livresti in care vibreaza istoria pazita cum nu se poate mai nimerit si garantat, chiar din inima ei, de catre un membru al Familiei Regale Romane. Numarul cartilor despre monarhie si regalitate este si mic si micsorat din pricinile mentionate inainte! Bine, insa, ca s-a scos la lumina inca una, cu merite incalculabile, scrisa de catre Alteta Sa Regala Pricipele Radu al Romaniei, „Regalitatea, astazi”!
Orele incredintate citirii ei nu sunt sacrificate, sunt inmultite prin afectivitate si explorari in adevar, principialitate, afinitati estetice. Inca de la prima aruncare de privire asupra randurilor, cititorul este intampinat de un eseu in loc de prefata, semnat de catre Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei, care cuprinde cuvinte vrednice de crezamantul cel mai adanc, si de aceea, citirea lor e mai presus decat orice analiza. Eseul, trecand prin istoria multiseculara monarhica a Marii Britanii si prin mai scurta, dar odiseica monarhie romana, se imbina intr-un luminat omagiu adus Majestatii Sale Regelui Mihai I, Altetei Sale Regale Principesei Mostenitoare Margareta a Romaniei si altor membri ai Familiei Regale a Romaniei:
„In anul 1649, Anglia si-a abolit monarhia. De ce, spuneau oamenii, o tara ale carei traditii de libertate individuala fusesera inradacinate in Magna Carta, la 1215, si ale carei traditii parlamentare mergeau cu 300 de ani in urma, ar mai avea nevoie de regi?
Exact 11 ani mai tarziu, clopotele tuturor bisericilor din Londra sunau, celebrand intoarcecerea regelui. Multimile care il aclamau pe Regele Charles al II-lea erau fericite ca cei 11 ani de dictatura, opresiune si persecutie religioasa se sfarsisera. Regele simboliza speranta de redobandire a tot ce le fusese negat in acel rastimp.
De atunci, Anglia, tara cunoscuta drept «Mama Parlamentelor» pentru credintele ei democratice, si-a protejat cu «gelozie» institutiile monarhice. Aceasta nu din sentimentalism fata de traditie. Republicile infloresc in multe alte tari, dar noi credem ca, in cele din urma si in mod curios, o monarhie constitutionala este cel mai bun aparator al libertatilor unei tari.
Un rege modern sau o regina moderna are putine (daca are) puteri politice, ceea ce este just intr-un stat democratic. Marele beneficiu al existentei unui monarh nu este puterea pe care el o exercita, ci puterea care, prin existenta lui, nu poate ajunge in mainile altora. Gratie regelui sau reginei, niciun politician, oricat de sus ar fi plasat, nu poate scapa de sub control. Mereu exista cineva, acolo, care se situeaza deasupra politicii, care se bucura de un respect la care nu poate ajunge niciun alt cetatean.
Cea mai mare glorie a unui rege este ca el nu a cautat aceasta inalta pozitie. El nu a avut de facut aceasta alegere. El nu este o intruchipare a ambitiei. Adesea, regele sau regina ar fi dorit sa faca altceva, daca ar fi fost dupa preferinta lor. intr-un fel, regele este un om mult mai simplu si mai obisnuit decat cei care s-au straduit sa ajunga in mari pozitii si sa ramana acolo. El nu are alta «agenda» personala in afara de a promova binele poporului sau si de a salvgarda viitorul generatiilor urmatoare. Regele poate fi constiinta natiunii. Chiar in Regatul Unit, cu lunga noastra istorie democratica, evenimentele politice pot fi turbulente si nelinistitoare. Monarhul nostru asigura continuitate, atunci cand guvernele vin si pleaca, si reprezinta un punct de reper respectat si un puternic simbol al natiunii.
Exista si un beneficiu practic, financiar, adus de monarhie tarii. De cativa ani incoace, noi, cei de la City of London, am primit in fiecare an vizitele Majestatii Sale Regelui Mihai, ale Principesei Mostenitoare Margareta si ale altor membri ai Familiei Regale a Romaniei. Politicieni, oameni de finante, investitori, oameni de afaceri, toti se ingramadesc sa ii intalneasca si sa le asculte mesajul despre Romania. Astfel, respectul pe care il avem pentru ei, ca personalitati individuale, si pentru rolul istoric al familiei lor, este talmacit in respect pentru tara lor, cu toate beneficiile financiare pe care acest fapt le aduce. Pe scurt, ei sporesc demnitatea si prestigiul gliei lor.
Neindoios, fiecare natiune isi decide propriul viitor. Dar noi, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, suntem fericiti sa fim o monarhie.”.
Astfel de tulburatoare alaturari de capitole infatiseaza intreaga carte prin „doua texte de Ioan-Luca Vlad si interviuri semnate de Nicolae Dragusin, Paul Grigoriu, Cristian Badilita, Aurora Martin si Vlad Badea”, dupa cum e specificat in subtitlul volumului. Multi politicieni, pasamite, ingaima cate ceva despre regalitatea de astazi, dar o fac ei oare cum se cuvine, iar spusele lor au macar un strop de marturisire nezamislita, de crez netintit prin cuiul catarii spre interesul personal, o farama de adevar zidit din dovezi, de aspiratii claditoare de bine pentru tara, excluzand totalmente superioritatea binelui pentru putere?!
Cartile scrise de catre ASR Principele Radu al Romaniei sunt armonizate adevarului istoric, acuratetei adevarului, consistentei descriptive, reprezentantei principiilor, faptelor, perspectivelor, direct din interiorul Familiei Regale a Romaniei. Sentimentul elocvent de iubire de tara, patriotismul, intelepciunea, demnitatea, onoarea, spiritul de sacrificiu al Majestatii Sale Regelui Mihai I sunt fundatia pe care este asezata arhitectura cartii. Din aceste valori deriva constanta regala despre care Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei afirma ca este diferita de „variabila politica”, „valabila indiferent de forma de guvernamant a unui stat”.
„Daca-mi permiteti o metafora”, se adreseaza Principele tanarului scriitor Nicolae Dragusin pentru interviul realizat de catre acesta spre a fi publicat la ziarul „Romania libera”, in 23 septembrie, si constituit ca punct de pornire al volumului de convorbiri, cu titlul „Altfel”, „ministerele de Externe ale diferitelor tari europene au cate o mica «regalitate» in centrul lor – in persoana, de regula, a secretarului general, care este un profesionist, cel care nu se schimba niciodata si care este, in termeni englezesti, policy maker (in traducere, «creator de politici»). Acesta este cazul Danemarcei, Olandei sau Marii Britanii si, continuand metafora, aceasta mixtura intre republica si monarhie in cadrul politicii unei tari este data de cele doua ingrediente: variabila politica si constanta care, in jocul nostru de cuvinte, este regalitatea. Am apelat la exemplul de mai sus pentru a ilustra distinctia practica dintre cele doua notiuni (constanta si variabila) asociate celor doua forme de guvernamant (monarhie si republica). Astfel ca, ministerul de Externe este numit de coalitia sau partidul care castiga alegerile, profesionistul care este secretul general «pune pe hartie» politica externa si reprezinta monarhia institutiei.”, „…la fel stau lucrurile si in cazul Romaniei care, constitutional vorbind, este o republica, insa are o Casa Regala intr-o pozitie uimitoare. Pe masura ce anii trec, in special din 2001 incoace, Casa Regala devine din ce in ce mai coerenta, prin faptul ca reprezinta cu naturalete cele patru ingrediente ale sale: continuitate, traditie, identitate si mandrie nationala. Aceasta pozitie uimitoare rezulta chiar din echilibrul pe care-l mentine intre variabila politica si societate, care are nevoie de o constanta.”
Familia Regala
Interviul realizat cu ASR Principele Radu al Romaniei de catre scriitorul Nicolae Dragusin, intitulat „Monarhia este o forma de guvernamant pe care trebuie sa o iubesti ca sa o ai” si integrat in volumul „Regalitatea, astazi” are o vasta cuprindere de planuri aduse in analiza ASR, cum ar fi desavarsirea procesului de integrare in Uniunea Europeana si consolidarea pozitiei in NATO, drept asumari ale Majestatii Sale Regelui Mihai, in martie 1997, cand a dat raspuns favorabil de a vizita sapte tari din Europa, pentru a sustine intrarea in NATO, presedintelui Emil Constantinescu si premierului Victor Ciorbea. Aceste deziderate, implinite, au fost sustinute in continuitate sub trei guverne, de atunci si pana azi (crestin-democrat, socialist, de orientare liberala), de catre Familia Regala a Romaniei. Ele includ: legarea indisolubila a Familiei Regale de diplomatia regalitatii; eforturile diplomatice ale Familiei Regale in sprijinirea si apararea interesului national; securitatea nationala, care inglobeaza segmentele ecologic, zootehnic, agricultura, drepturile copilului, ale minoritatilor… invatamant, starea sanatatii natiunii, demografia, schimbarile de clima, informatii, comunicare… Cuprinzand toate aceste obiective, Familia Regala a activat benefic pentru Romania printr-o implicare diplomatica pe fondul globalizarii si aderarii la UE, politica de aparare si cea de externe fiind consensuale din acest punct de vedere. Este, de asemenea, pusa in dezbaterea acestui interviu problema formei de guvernamant, nevotata explicit prin referendum, ci implicit, cetatenii find lipsiti de posibilitatea exprimarii separat a formei de guvernamant – monarhie sau republica. Din aceasta perspectiva, ASR Principele Radu al Romaniei afirma pozitia Casei Regale, potrivit careia ea nu se poate implica pe seama unei fracturari a societatii spre doua curente de opinii monarhice si republicane, ea fiind „condamnata” la a uni. in sprijinul monarhiei, ca forma de guvernamant, ASR prezinta argumente din care ea se individualizeaza in modul urmator: „Monarhia este o forma de guvernamant pe care trebuie sa o iubesti ca s-o ai. Republica nu ai nevoie s-o iubesti, in vreme ce monarhia necesita idealism, atasament, afectivitate!”. Mai departe, ASR spune: „Deci, cred ca Familia Regala are in acest moment o pozitie mult mai inteleapta si mult mai profunda fata de aceasta chestiune. Ea nu ii cere societatii romanesti sa aleaga nimic. Ea ii cere societatii romanesti sa creeze posibilitatea ca Familia Regala sa existe, sa continue sa-si puna serviciile in slujba natiunii neconstransa, neingradita, respectand un cadru legal atat de permisiv incat sa ii poata acorda regalitatii o adresa pe harta societatii romanesti, fara ca aceasta sa incalce vreo regula.”.
O alta problema atinsa in interviu este cea a Razboiului Rece cu urmarile lui, a continuitatii in ceea ce ii priveste pe slujitorii comunismului care, ca si securistii, nu au avut cum sa dispara, deoarece „lumea libera care a invins nu are ca instrument, ca mijloc, decimarea celor care nu ne plac.”. In acest context este punctat si faptul ca securistii si comunistii au contribuit in toate tarile foste comuniste la disolutia comunismului, un atu in plus ca ei sa nu dispara. O alta dezbatere la nivel de profunda obiectivitate si in cunostinta de cauza o constituie problema Uniunii Europene despre care ASR afirma: „UE a fost creata pentru ca popoarele Europei sa fie mai stabile si mai fericite, nu invers. Noi nu ne ducem in UE ca sa-i facem placere!”.
La una dintre intrebarile ce se refera la o eventuala reinventare a republicii, ASR raspunde: „Reinventarea republicii este un subiect care nu ma intereseaza. Pe mine ma intereseaza reinventarea regalitatii, fiindca sunt sigur ca aceasta valoare esentialmente europeana poate ajuta cetateanul si natiunile europene ale secolului XXI.”. In continuare, pe firul conversatiei, ASR evoca personalitatile vizionare ale secolului XX, cum ar fi: Walesa, Havel, Papa Ioan Paul al II-lea, Regele Mihai. Problema rusa nu este pierduta din vedere, dezbaterea ce o priveste vizand locul ei pe harta lumii si pozitia in contextul geopoliticii mondiale. Un loc aparte il ocupa in interviu Republica Moldova, cu reflectii istorice si evocari actuale sau sentimente personale. Un extins spatiu este incredintat unor evocari si consideratii care privesc personalitatile dinastiei romane. Regii si reginele Romaniei, incepand cu Marele Rege Carol I intemeietorul. intreg interviul schiteaza puncte de vedere de valoare, itinerate de catre Nicolae Dragusin, impreuna cu ASR Principele, pe firul regalitatii istorice si actuale a Romaniei.
Urmatorul interviu este acordat de catre ASR Principele Radu al Romaniei jurnalistului Paul Grigoriu, la 4 octombrie 2006, pentru Radio Romania Actualitati, rubrica „Sfertul Academic” (editie speciala a emisiunii „K-Drane”).
Conversatia foarte agreabila, fundamentata pe argumente cu deosebitul jurnalist Paul Grigoriu nu are cum fi decat evenimentiala. Aceasta nu surade oricarui ziarist! Chiar in deschidere de interviu gasim randuri nemasurat de trezitoare de interes. Ele definesc o casa regala in felul urmator: „O casa regala este o institutie. Este supravietuitoarea unui numar de impresionante secole din istoria omenirii, a aparut din anumite nevoi, s-a transformat din anumite motive si a supravietuit acolo unde a putut in secolul XX, mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, combinand legitimitatea cu meritul. Este o institutie, pentru ca in acest moment in Romania ea are o localizare, se gaseste pe harta societatii romanesti atat la propriu cat si la figurat (este situata langa Arcul de Triumf), dar si pentru ca face parte din triumful romanesc, ca institutie – si astazi, ca si maine, ea se concentreaza pe partea ei, care inseamna regalitate. Monarhia, ca atare, a insemnat pentru mai multe sute de ani (iar la noi pentru ultimii 140 de ani) puterea politica plus coroana. Astazi inseamna Coroana”.
In discutia purtata cu Paul Grigoriu, ASR Principele Radu al Romaniei se refera la functiunea pe care o reprezinta impreuna cu ASR Principesa Mostenitoare, ca fiind a cincea generatie a Familiei Regale in serviciul Romaniei, la aportul exclusiv al ASR Principelui in problemele guvernarii, din functia de Reprezentant Special al Guvernului Romaniei – acestui resort i se rezerva un spatiu extins in pagini. Un portret impresionant si afectiv al Majestatii Sale Regelui Mihai este facut de catre ASR Principele, spre finalul interviului (peste trei saptamani de la data realizarii interviului, Majestatea Sa va implini 85 de ani.), astfel:
„Regele este un om caruia nu i-ar face placere ca eu sa vorbesc prea mult despre aniversarea din 25 octombrie. Sunt convins ca in ziua in care va implini 85 de ani, va fi tot atat de tacut pe cat a fost si in ceilalti 85 de ani de pana acum. Sunt sigur ca el va ramane cel mai profesionist om politic pe care l-am cunoscut vreodata. Regele niciodata nu se mira de nimic, pe el nu l-a surprins niciodata niciun gest al nimanui, ceea ce dovedeste ca are o mare competenta in arta carmuirii regale. Si nu doresc decat sa-i urez «La multi ani!». Daca o sa-i mai dea Dumnezeu inca 60 de ani de acum incolo, sper ca, in aceia, sa nu mai aiba de asteptat.”.
Ultimele randuri ale interviului vorbesc despre Palatul Elisabeta si despre Castelul de la Savarsin, amandoua, „simboluri ale partii publice ale vietii regale”, despre Castelul Peles, Scaunul Familiei Regale.
Ciclul de interviuri continua cu cel acordat de catre ASR Principele, pentru revista „OglindaNet”, in ziua de 7 iunie 2010, lui Cristian Badilita, cu ocazia implinirii de catre ASR Principele a varstei de cincizeci de ani. In parte, textul este dedicat acestui eveniment.
O oglindire a ceea ce inseamna Familia Regala, din perspectiva observaitilor ASR Principelui, pe baza prerogativelor si traditiilor institutiei Regalitatii, este urmatoarea:
„De noua ani incoace, de la mutarea noastra (sper definitiva!) la Palatul Elisabeta, Familia Regala a fost adesea privita drept ONG, companie comerciala, drept redactie de ziar, parohie, minister ori, in cel mai fericit caz, drept un fel de instanta judecatoreasca onorifica. Oamenii nu faceau aceste confuzii din rea-intentie. Pur si simplu, nu intra in sertarele mintii sufletului si ale obisnuintei ultimilor 60 de ani forma neobisnuita, esentele diferite din care este compusa Institutia Regalitatii: Familia Regala, desi formata din oameni ca toti ceilalti, cu regretele, satisfactiile, frustrarile, limitele lor de rabdare si sanatate, este totusi o institutie. Una chemata istoric sa reprezinte si sa serveasca statul si valorile lui.
Simtul datoriei, atat de exemplar la Carol I, Ferdinand I si Mihai I dar si Principesa Mostenitoare azi, este singura «cheie» in care poti citi sau intelege raportul dintre Familia Regala si Romania contemporana. in unii ani poti face mai mult, in altii mai putin, dar servirea interesului fundamental al tarii este fara limite de timp, mijloace, feluri sau energie.”.
Se mai face referire, in interviu, la intentia ASR Principelui de a candida la functia de presedinte, pe care o explica astfel:
„Un membru al Famliei Regale, in republica sau monarhie are, in fiecare moment al vietii obligatia de a fi util tarii lui. Fiindca el inmagazineaza nu numai o identitate umana, ci amprenta, aspiratia, identitatea natiuninii, intr-un anume moment istoric si politic. Candidatura mea nu si-a propus restaurarea monarhiei. Schimbarea formei de guvernamant intr-o democratie nu este atributul sefului statului. O astfel de optiune poate fi decisa doar de intreaga natiune.
Romania europeana, folosind institutional, fara complexe, Familia Regala, care a fondat statul modern, ar fi o tara mai puternica, mai pragmatica si capabila sa infrunte timpuri care nu se anunta nici linistite, nici pasnice. Gestul pe care l-am facut a dorit sa deblocheze impasul politic si institutional la care s-a ajuns in Romania. Mentinerea si escaladarea controverselor dintre principalii responsabili politici ai tarii a impins Romania spre haos politic, economic si social, precum si spre izolare internationala.
Ca presedinte puteam garanta constitutional independenta justitiei, domnia legii si puteam limita abuzurile institutionale. Romanii trebuie sa se simta bine reprezentati si protejati in tara lor, in Europa lor si in lumea larga.
Nu vom putea construi statul modern roman predictibil, drept si respectat, pana cand nu vom pune la temelia lui raporturi de incredere si loialitate intre institutii.”.
Nesustinerea ulterioara a vreunui membru al unui partid din partea ASR Principelui Radu al Romaniei este explicata prin ideea ca acel membru nu s-ar putea distanta de partidul respectiv pentru a reprezenta pe toti romanii, ramanand „legat de obligatiile si interesele partidului sau si cauta sa-l impuna la putere si sa-i creeze oportunitati in detrimentul celorlalte partide si al societatii in ansamblul ei.”.
Si acest interviu evidentiaza dinamismul actiunilor publice ale ASR Principelui care, alaturi de ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei este omniprezenta si conectata la ritmurile mersului contemporan romanesc, in toate domeniile de activitate.
Statalitatea, legitimitatea, institutionalitatea apar ca axiomatice, iar punctele de vedere ale ASR Principelui sunt uniforme cu cele citate anterior. Una dintre abordari este si aceea legata de calitatea sau necalitatea de Alteta Regala a lui Carol Ferdinand Lambrino, fiul lui Paul Lambrino, botezat de catre P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, cu nasii Traian si Maria Basescu. „Majestatea sa”, spune in aceasta privinta ASR Principele Radu al Romaniei, „nu va reactiona niciodata public la incercarile de subminare a autoritatii si legitimitatii Casei sale. Lunga sa viata l-a invatat ca puterea lui de a invinge sta altundeva. De altfel, uitati-va la istoria noastra. De cate ori au invins – durabil – nelegitimii?”.
Interviul realizat de catre Cristian Badilita are in final puncte de vedere despre democratia romaneasca, institutia prezidentiala, responsabilitatile politicienilor, „abuzurile, dilentatismul si bunul-plac” ce-au invadat periculos spatiul institutional, probleme de ordin general ale societatii romanesti. La intrebarea daca sunt sanse ca Majestatea sa Regele Mihai sa-si „recupereze” tronul, ASR raspunde: „Mihai I este Regele romanilor. Nici dupa ce va pleca sa se odihneasca la Curtea de Arges nu va fi altfel: Chiriasii istoriei, dupa cum vedeti sunt nu numai zapaciti ci si temporari. Aici nu este niciun motiv de ingrijorare. Dar Romania va ajunge din nou monarhie doar daca romanii vor dori serios acest lucru. Intrebarea dumneavoastra trebuie pusa in sens invers.”.
Una dintre paginile cartii este incredintata Asociatiei Initiativa tinerilor pentru Modernizarea Romaniei si prezinta venirea la ASR a unui grup de studenti reprezentanti ai asociatiei, in frunte cu tanarul Vlad Badea, pentru a primi certificatul Casei Regale care atesta inaltul Patronaj al ASR.
Alte pagini din carte cuprind Conferinta de la Teatrul National din Bucuresti, din 14 noiembrie 2010, conferintiarul nefiind altcineva decat ASR Principele Radu al Romaniei. Cuvantul Principelui incepe cu o prezentare plasticizata si acoperita de date istorice ale uneia dintre magnificele citadele ale Lumii, Londra, despre durabilitatea parlamentarismului londonez, despre fascinatiile evenimentelor regale in prezenta Majestatii Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Dupa o ceremonie care a avut loc la Westminster Abbey, Londra, in prezenta Majestatii Sale Reginei Elisabeta a II-a si a Ducelui de Edinburg, Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, participant la acest eveniment, a observat la iesirea din catedrala un stalp de telegraf pe care era inscriptionat anul 1890 si locul fabricatiei acelui stalp. In acel moment Principele a constatat ca „soliditatea Londrei, una dintre cele mai puternice citadele ale lumii, venea, printre altele, din continuitate. Nu numai regina era acolo de aproape 60 de ani, ci si stalpii de telegraf. Nu s-a gandit nimeni sa-i urneasca din loc. Vor fi aparut intre timp stalpi de telegraf mai buni, mai competitivi, se vor fi schimbat intre timp garnituri politice la putere, care poate erau reflexul unor interese economice favorabile schimbarii stalpilor de telegraf. Si unii, si altii vor fi avut dreptate, dar stalpii au ramas la locul lor, au fost revopsiti , probabil reparati sau chiar imbunatatiti timp de un secol, in care au privit dedesubtul lor oamenii si masinile, generatiile de shimbare. Nu am un raspuns la intrebarea: Cum se poate ca acolo si stalpii sa stea neclintiti de atat amar de timp? Nu am o explicatie la intrebarea: Cum se poate ca Parlamentul Britanic sa fie de sapte secole cel care este, si de vreo cinci secole acolo unde este? Nu stiu de ce noi, romanii, trebuie sa schimbam rostul unei institutii si locatia ei, nu numai la fiecare generatie sau la venirea unui nou regim politic, dar chiar si atunci cand institutia merge bine, cand faptele prezentului dovedesc, fara nicio putinta de tagada, ca locul ei si forma ei fizica, trupul ei, sunt bune si ajuta pe cei care o servesc. Ajuta chiar si pe cei care vor sa o dea jos!”.
Facand o asociere de idei cu instalarea dictaturii in Romania, inlocuirea monarhiei cu republica, schimbarea din radacina a atator lucruri in Romania si statornicia din Anglia monarhica, ASR construieste o tema de discutie incitanta si remarcabil formulata ca stil si termeni. Distrugerile fata de „acea coloana vertrebala, acea infrastructura simbolica, figurata a Romaniei”, prin alungarea Regelui sunt in opinia ASR o tema care nu poate fi nici discutata, nici sustinuta public de Familia Regala a Romaniei. „Familia Regala este monarhia, o incoroneaza, nu poate fi un promotor al formei de guvernamant monarhice. Iar in ceea ce priveste doctrinele politice instalate pe golul lasat de spulberarea dictaturii comuniste, Casa Regala nu are cum sa se exprime. N-a facut-o si nu o va face niciodata”, spune Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei.
Despre ordinea si rolul tuturor in suma de valori statale, despre dreptul, libertatea si datoria de a decide, ale natiunii romane, despre credinta si loialitate, despre episoade istorice, incepand cu 1866, odata cu venirea in tara a Regelui Carol I, pana la timpul actual, trecand prin modernizarea statului roman, despre Razboiul de Independenta, Marea Unire, Primul si al Doilea Razboi Mondial, decizia cardinala de la 23 august a Majestatii Sale Regelui Mihai, actul uzurpator, devastator, de la 30 decembrie 1947, despre evenimentele din decembrie 1989, se gasesc pagini substantiale ca forma si idei, in cartea „Regalitatea, astazi”. De asemenea, sunt asezati in raza discutiilor si prezentati in termeni de definitie Guvernul, Parlamentul, Presedintele Romaniei. Este „radiografiata” Constitutia pana la inima ei fizica si spirit, sunt aprofundate analizele despre societatea romaneasca actuala, problematica vietii sociale romanesti, a republicanismului romanesc raportat la monarhia constitutionala…
Cartea se continua cu interesante pagini descriptive despre vizita Altetelor Lor Regale Principesei Mostenitoare Margareta si Principelui Radu ai Romaniei, la 29 noiembrie 2010, pentru trei zile, in Republica Ceha. Este evocata legatura cordiala dintre Regele Carol al II-lea cu Presedintele Edvard Beneš si vizita regelui roman, insotit de Regele Mihai, Principe Mostenitor atunci, la Praga si Brno, in 1936 si 1938 (in urma vizitei din 1936, o aripa a Palatului Regal praghez – Pražský Hrad – a fost numita „Regele Carol al II-lea“). Evocarea vizitei ALR are date de detaliu in carte, amintindu-se ca Principesa Mostenitoare l-a insotit cu cinsprezece ani in urma pe Yehudi Menuhin la un concert sustinut la Praga, iar ASR Principele a mai vizitat Cehia in anii 1982, 1990, 2004, 2005, 2007.
De asemenea, este evocata vizita din 2005 la Praga a Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana, care au depus o coroana de flori la cimitirul eroilor romani de la Brno si Kromnerjij. Majestatile lor s-au intalnit cu Prima Doamna Klausová, in 2005, apoi, tot in 2005 s-au intalnit cu Presedintele Klaus si doamna Klausová, la Moscova, pentru ca, in 2006 Prima Doamna a Cehiei sa faca o vizita la Palatul Elisabeta.
Arhitectura Bucurestilor formeaza un capitol interesant al cartii „Regalitatea, astazi”. Este vorba de prezentarea cartii „Arhitectura Bucurestilor, incotro?”, scrise de academicianul Dinu C. Giurescu. Ea reprezinta o peregrinare prin Bucurestiul devastat odinioara sub buldozerele bezmeticelor demolari ale regimului comunist, apoi trecut prin neintrerupta autodistrugere, prada altor constructori de acum care darama cladirile istorice si ridica slutenii arhitecturale: vile, banci, hoteluri…
Un Craciun petrecut la Savarsin, in sanul naturii superbe sub brazi incarcati de zapada, la Castelul de la Savarsin, alaturi de Familia Regala a Romaniei e un moment de armonie daruit de cateva pagini de carte, in care ASR Principele Radu al Romaniei este un ghid sentimental intr-o vizita virtuala, vorbind despre starea castelului si lucrarile in act ori in proiect, de refacere si aducere la arhitectura de epoca si la o stare de soliditate a constructiei.
Regele George al VI-lea razbate in carte, din istoria Marii Britanii, aducand marturii ale legaturilor sale cu Familia Regala a Romaniei si cu Romania. Sunt pagini de istorie, ilustrate in cuvinte, viu si cu bogatie de date interesante.
Aflandu-ne la jumatatea cartii, ajungem la capitolul „Despre iubire, mandrie si identitate”. Nunta Principelui William al Marii Britanii, evocata in deschiderea unui colosal numar de ziare de pe mapamond, ocupa prim planul capitolului din carte. Urmeaza capitolul „Casa Regala la 145 de ani”, in care se revine cu alte considerabile precizari ale aspectelor comparabile ale Constitutiei trecute prin schimbari, de la premersurile ei sub Alexandru Ioan Cuza, pana azi.
„Zece ani la Palatul Elisabeta!” este un capitol al cartii care semnifica trairi si fapte sub aura ce stralumineaza din istorie, incepand de la intrarea din Kiseleff, pana sub bolta de la intrare, apoi pe larga gradina gazonata si inconjurata de o garda de arbori ce-astern peste gradina perdele de umbre si simfoniile orchestrelor de pasari. Palatul care pastreaza in aspectul exterior un ceva romantic si monumental din epoca in care era vizitat de catre tarul Rusiei si familiile regale ale lumii, de ilustre personalitati ramase in istoria culturii, artelor si stiintei romanesti si mondiale, de politicieni ai vremii si asa mai departe, este marturisitor al istoriei, prin fiecare fereastra, candelabru, palma de perete, tablou, statueta, corp de mobilier etc. De aici, la 30 decembrie 1947, Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Elena plecau la Sinaia, pentru ca apoi, peste cinci zile, sa paraseasca fortat si sub escorta pana la granita, tara. Regele se va intoarce dupa cinci decenii, dar Regina, niciodata! Capitolul acesta este incarcat de tablouri descriptive sentimental si deopotriva constrictor ca o funie a istoriei, in jurul unei jumatati si ceva de veac. Din aceste tablouri nu lipsesc figurile sinistre ale lui Groza, Dej, Pauker, Visinski, Susaikov… Aici, unde istoria Romaniei si-a lasat vii urmele pasilor si ecourile, unele lucruri au ramas, altele au lipsit si-au fost puse la locul lor iarasi, iar altele au disparut definitiv, pesemne, si tocmai acei care le-au sustras sau fanii lor tipa ca le-a luat Regele!
Astazi, aici sunt primite personalitati din Romania si din strainatate, regi, presedinti, principi, ierarhi reprezentanti ai diferitelor confesiuni religioase… parlamentari, politicieni din tara si din lume, generali, ofiteri, ambasadori, oameni din toate domeniile vietii romanesti si de toate varstele… Evenimentul public organizat aici la inaltime de sarbatoare nationala, cu participarea unui mare numar de invitati este cel de la 10 Mai, de Ziua Regalitatii, din anul 2015, zi nationala a Romaniei.
O inspirata si corecta includere in carte este scrisoarea semnata de un tanar de douazeci si sase de ani, Marco. El isi exprima indignarea fata de fostul presedinte suspendat, apoi demis de natiune, Traian Basescu, in legatura cu declaratiile sale scandaloase si condamnabile.
Dupa care, la intoarcerea filei acesteia a cartii urmeaza capitolul despre Jubileul Regal, la implinirea a 90 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai I. Evenimentul creeaza in carte o esplanada cu flori si soare, zideste un ateneu in care Majestatea Sa a fost sarbatorita de capete incoronate ale lumii, de elitele Romaniei, de invitati sustinatori ai monarhiei si iubitori ai valorilor Familiei Regale a Romaniei. Este integrat in acest capitol si textul de mulumiri si apreciere fata de Majestatea Sa Regele Mihai, in legatura cu decizia sa de la 23 august 1944, transmis de catre al 33-lea Presedinte al Statelor Unite ale Americii, Harry Truman. Este, de asemenea, reprodus mesajul adresat natiunii, dupa 64 de ani, la 25 octombrie 2011, de catre Majestatea Sa Regele Mihai I, de la Parlamentul Romaniei.
Un alt interviu, semnat Aurora Martin si numit „Romania demna” reia temele prezentate in randurile anterioare si dezvoltate prin organizarea intrebarilor si substanta raspunsului. Sunt puse in discutie, prin asociere de idei si formulari de comparatii tarile vecine, Bulgaria si Romania, pe fondul relatiei Altetei Sale Regale Principelui Radu al Romaniei, ca Reprezentant Special al Guvernului cu premierul bulgar care era atunci Regele Simeon al II-lea al Bulgariei. Si in acest interviu, analogiile privitoare la relatiile internationale si starea natiunii, incursiunile istorice, caruselul politic actual, referiri ample in raport cu Republica Moldova, gradul de valoare al culturii si artei romanesti, probleme ale formelor de guvernamant si legitimitatea lor, aspecte ale amplelor programe publice ale Familiei Regale a Romaniei, evocarea personalitatii de profil mondial, istoric si contemporan a Majestatii Sale Regelui Mihai I, fac obiectul discutiilor.
In legatura cu perspectiva de a mai candida la presedintie sau nu, ASR spune: „Nu voi mai candida la Presedintia Romaniei pentru ca nimic din realitatea anului 2009 nu s-a schimbat” (interviul s-a realizat pentru revista „Sfera politicii”, in octombrie 2011).
Sfarsitul anului 2011 este prezentat de catre Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei drept „unul dintre cei mai insemnati din 1947 incoace”. Acest punct de vedere are ca baza urmatoarele: „Regele sau membrii familiei au sustinut 13 vizite publice in Europa, cele mai multe cu intalniri la inalt nivel. Majestatea Sa si noi am fost prezenti in sate, comune, orase mici si mari din Romania, incercand sa incurajam sau sa dezvoltam proiecte economice, civice, sociale, mondiale, educationale. Palatul Elisabeta a gazduit peste 100 de primiri de organizatii, asociatii, institutii sau companii, administratii locale, reprezentanti ai guvernarii si opozitiei, diplomati, militari, oameni de stiinta, de arta, oameni de afaceri sau personalitati din presa.”.
Mai este enumerata intre evenimente prezenta Majestatii Sale Regelui Mihai, alaturi de Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, la nunta Principelui William de Wales, precum si primirea de catre Majestatea Sa a titlului „Freeman of the City of London”. In capitol reapare un fragment de prezentare a evenimentului „Garden Party” de la Palatul Elisabeta, din 10 Mai si este descris evenimentul sarbatoresc de Craciun, la Savarsin.
Temele anterioare sunt preluate, unele dintre ele in forma dezvoltata, altele citate in sumar, in capitolul urmator: „Prelegerea de la Bruges”, care cuprinde Discursul ASR Principelui Radu la Colegiul Europei din Bruges din februarie 2012, sustinut in fata studentilor romani dintr-o parte si cealalta a Prutului, precum si a ambasadorilor Romaniei si Republicii Moldova, in Regatul Belgiei (in anul 2003 ASR a vizitat Colegiul Europei de la Varsovia, institutie omoloaga colegiului belgian).
Discursul, axat pe politica de vecinatate a Europei, a atins probleme comune ale Romaniei si Republicii Moldova. Cu subtilitate intelectuala, el desfasoara istoria Regatului Romaniei pe temelia celor mai clare si exacte date. Prezentarea are conotatiile exemplului, beneficii incalculabile din partea monarhiei, asezand in antiteza faptul ca la Bruges sunt „cladiri care nu au fost atinse de 700 de ani, in timp ce in partea noastra de lume distrugerile s-au repetat uneori la 50 de ani distanta, lasand in urma ruine la propriu si la figurat.”. Citarea unui astfel de exemplu implineste elocventa absoluta a ceea ce conserva o monarhie si ce distruge sub regimul dictaturii societatea care isi fixeaza preocuparile pe baze iresponsabile. Revine in discurs modelul personalitatilor care au contribuit la configurarile lumii moderne, dintre care nu lipseste Majestatea Sa Regele Mihai I.
Protestele publice din februarie 2012, fata de intreaga clasa politica (putere si opozitie) care au condus la demiterea guvernului apoi la suspendarea fostului presedinte Traian Basescu, pentru ca vointa a peste sapte milioane de romani de la referendum sa fie apoi rasturnata prin jocuri politice, sunt zugravite in capitolul „Miscarile de strada, in iarna”.
Capitolul urmator „Legatura dintre Romania si Marea Britanie, prin cinci generatii regale” este la randul lui o peregrinare pe drumul istoric al Familiei Regale a Romaniei inceputa cu vizita Regelui Carol I la Londra, in anul 1874, cand a fost intampinat de Lordul Primar de atunci, Sir Andrew Lusk. Sunt, rand pe rand evocate toate evenimentele bilaterale Romania-Marea Britanie, culminate cu cel care o are protagonista pe Majestatea Sa Regele Mihai. Mai departe, alte file de ampla evocare sunt cele care ilustreaza Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, desfasurat pe firul a sase zile de actiuni publice, cu participarea a sute de mii de oameni care au omagiat-o pe Regina.
Altetei Sale Regale Principelui Nicolae i se acorda un capitol in care i se face o prezentare ce priveste in sumar personalitatea Principelui si faptul ca la 1 aprilie 2010 Majestatea Sa l-a investit cu titlul de Principe al Romaniei si calificativul de Alteta Regala. Un nou capitol cuprinde insemnari fascinatorii de calatorie cu Trenul Regal, timp de doua zile, la Alba Iulia. Pentru prima oara dupa anul 1948, cu ocazia celebrarii a 90 de ani de la incoronarea Regelui Ferdinand si a Reginei Maria la Alba Iulia, Familia Regala a Romaniei va reinitia traditiile calatoriilor cu luxosul Tren Regal de care se leaga atatea si atatea jurnale de calatorie, din prospera epoca a Regatului Romaniei. Marea Unire si o seama de „pete de culoare” posibile „la nivel individual, nu si la nivel instiutional” din interiorul vietii de Palat si al domeniului institutional public sunt restranse in capitolul „invatatura Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria”.
Urmatoarele pagini sunt comemorative, dedicate Regelui Zog al Albaniei, sub genericul „Un secol de independenta a statului albanez”. Randurile scrise despre regele albanez au fost prilejuite de inhumarea in tara natala a ramasitelor pamantesti ale sale, ceremonial la care a participat, la initiativa Presedintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei.
Un capitol urmator, intitulat „Regele Mihai la 91 de ani” este inchinat Majestatii Sale Regelui, cu prilejul aniversarii a 91 de ani de viata. Paginile mai evoca si faptul ca la gala anuala organizata de Crucea Rosie britanica, pe 6 noiembrie 2012, Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu ai Romaniei au oferit Patronajul Regal evenimentului. Crucea Rosie din Regatul Unit este sub patronajul Majestatii Sale Reginei Elisabeta a II-a, iar Regina Maria a Romaniei a fost presedinte de onoare al Crucii Rosii din Romania; Familia Regala a Romaniei a avut stranse legaturi, datate pana in 1948, cu miscarea mondiala a Crucii Rosii.
Este, de asemenea oglindita vizita Majestatii Sale Regelui Mihai in zilele de 6, 7 si 8 noiembrie 2012 in care a participat la e serie de evenimente importante, cum ar fi dineul organizat de breslele traditionale ale Londrei, omagierea Majestatii Sale si primirea de catre Lordul Primar al Londrei, in resedinta oficiala, Manison House ori sarbatorirea in Royal Chapel Savoy din Londra, sediul Ordinului Regal Victorian, unde Majestatea Sa a luat parte la un Te Deum condus de capelanul profesor Peter Galloway, omagiat fiind pentru al 75-lea an de cand a primit Marea Cruce a Ordinului Victorian. Au fost prezente la ceremonie Altetele Lor Regale Ducele si Ducesa de Glancester care au reprezentat pe Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a; au fost, de asemenea prezente Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu ai Romaniei, precum si Principesa Elena cu fiica Elisabeta-Karina. Cu aceasta ocazie s-a arborat in catedrala Stema Regala a Romaniei. Este singular in istoria de doua secole a Ordinului Regal Victorian, faptul asezarii blazonului Majestatii Sale Regelui Mihai la Royal Chapel Savoy, ceea ce nu s-a incuviintat niciunui alt rege din alta tara decat Marea Britanie. De acum blazonul Majestatii Sale se va afla permanent in Royal Chapel Savoy.
Dupa aceasta ceremonie a urmat un dineu oficial, oferit de Ordinul Victorian la Stationers’ Hall din Londra, una dintre cele mai vechi si prestigioase cladiri a ghildelor traditionale englezesti. Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei si Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta au rostit toasturi. Toate evenimentele s-au desfasurat sub aura de solemnitate.
Intr-un capitol urmator este evocat Regele Simeon al II-lea, la implinirea a 75 de ani. Cu aceasta ocazie, ASR Principele Radu a rostit un discurs in fata ministrului Apararii Nationale, a rectorului si a Senatului Universitatii Nationale de Aparare. Majestatii Sale Regelui Simeon al II-lea i s-a conferit Medalia „Onoarea Armatei Romaniei”. De aemenea, in Sala Senatului Universitatii Nationale de aparare, Regele omagiat si Regina Margareta, Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu ai Romaniei, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei si Baronul de Holzhausen au fost oaspeti ai general locotenentului profesor universitar Teodor Frunzeti, rector al universitatii. Capitolul din carte cuprinde o biografie a regelui Bulgariei.
In continuare, capitolul „Competenta si simt al datoriei. O perspectiva regionala” se refera la aspectele economiei si dezvoltarii intrate de optsprezece ani in vederile Summit-ului Eurasiatic „Marmara”, de atunci si pana azi, actuale.
„Nunta de safir”, capitol al unei superbitati elogiace consemneaza omagial implinirea a 65 de ani de casatorie a Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana. Povestea unei vieti impreuna a Regelui si Reginei in lungul exil si in continuare, din ziua inceperii fragedei si lentei eliberarari a Romaniei de urmele dictaturii, pana azi, este povestea unei iubiri si unei fidelitati in fata careia orice rau pierde forta luptei. „Nunta de safir” este cea care renaste frumusetea si sfintenia acestei iubiri consfintite printr-o casatorie ferecata cu safirele credintei.
Traditiile legate de aniversarea zilei de nastere a Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii incepute inca din secolul al XVIII-lea si prezentate pentru Romania pe firul depanat de pe mosorul secolelor pana azi sunt povestite in capitolul „Lectie de patriotism, memorie si bun-gust”.
In continuarea expunerilor inmanunchiate de catre ASR Principele in cartea „Regalitatea, astazi”, capitolul „Societatea de geografie din Romania” este dedicat evenimentului primirii inaltului Patronaj Regal de catre Societatea de Geografie din Romania, in ziua de 4 iulie 2013, la Palatul Elisabeta, in Sala Regilor. Expozeul ASR Principelui, cu aceasta ocazie, este unul de afirmare a pretuirii fata de breasla geografilor si evidentiere a semnificatiilor pe care le au in istorie stiintele geografiei, din momentul participarii personale la intemeierea Societatii de Geografie din Romania a Principelui Carol I, si pana azi.
Regina Ana este luminos si afectiv omagiata in carte, la capitolul „Regina Ana la 90 de ani”. Este o fila de carte inchinata Majestatii Sale Reginei careia Principele i-a scris biografia intr-o valoroasa si splendida carte, numita „Ana. Portretul Reginei”. „In intimitatea caminului lor, inconjurati de copii si nepoti, Majestatile Lor au sarbatorit in liniste si tihna cei 90 de ani ai Reginei Ana, impliniti miercuri, 18 septembrie 2013. Dintre toate acele multe lucruri care s-ar putea spune despre Majestatea Sa, suferinta si continua incercare la care aceasta femeie a fost supusa de destin ar putea sa ocupe primul loc.”. Aici incepe firul cuvintelor afectuoase pe care ASR Principele le aseaza intr-o alcatuire omagiala pentru Regina Romaniei. „De-a lungul anilor, la toate varstele, Majestatea Sa a dezvaluit aparatului de fotografiat o frumusete, un farmec, o spontaneitate si o eleganta iesite din comun. Neobisnuite calitati, mai ales in contrast cu temperamentul care le insotea. Fiindca Regina noastra nu este o femeie suava, ci una energica. Ea poate fi abrupta in reactii, taioasa in replici, iute in gesturi si plina de un aplomb rebel. Agilitzatea sa nu este una de balerina, ci una de felina. Ana a Romaniei nu raspunde vietii si lumii, ci le provoaca. Gata mereu sa se alature unei demonstratii de strada, Regina prefera sa calareasca decat sa gateasca, sa faca tamplarie in loc de conversatie de salon. Reginei ii place fotbalul, prefera bocancii pantofilor cu toc si se simte stingherita in rochii lungi, cu diadema pe cap. Uneori, in compania verilor ei regali, Majestatea Sa face glume (in mod privat, nu in public), despre protocol si rigorile ceremonialului.”, aceasta-i o schita de portret a Reginei creionate calduros de catre ASR Principele. „In cartea Un razboi. Un exil. O viata, Ana a Romaniei isi facea cunoscuta, surprinzator si franc, parerea ca viata nu-i este datoare cu nimic, dar nici ea vietii. Prin aceasta, Regina incerca sa spuna, in felul ei spontan dar profund, ca nu considera incercarile unui exil de o viata ca fiind o nedreptate, dar nici un privilegiu. A fi regina unei tari interzise cinci decenii este, cert, un destin neobisnuit, insa nu este cel mai la indemana dar pe care ti-l poate face viata!”, in acest mod si inca in alte cuvinte in continuare, de foarte plastic dar exact contur, o ilustreaza pe Regina, Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei.
E un text de iubire si reverenta sub raza fermecatoarei oglinzi a privirii Majestatii Sale Reginei Ana, urmat de articolul „Albert, Principele Consort”, dedicat Principelui Consort al Marii Britanii si Irlandei de nord, nascut la 26 august 1819 si mort la doar 42 de ani, in data de 14 decembrie 1861.
Dupa aceasta, pe o intindere de multe file se asterne capitolul „Basarabia, jurnal de calatorie”, de Ioan-Luca Vlad. Este jurnalul unei calatorii efectuate de Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare si Principele Radu ai Romaniei, in octombrie 2013, in Republica Moldova. A fost o calatorie cu un fond spiritual foarte emotiv, fiind prima pasire pe pamantul Moldovei de peste Prut a ASR Principesei, pe cand ASR Principele mai vizitase pana atunci Basarabia, in calitatea de Reprezentant Special al Guvernului Romaniei.
Jurnalul acesta, fascinant, de calatorie, este alcatuit de catre avocatul, mediatorul, arbitrul, Consilierul Privat onorific al Familiei Regale a Romaniei, Ioan-Luca Vlad. Capitolul include reflectii si evocari care privesc momente considerabile ale istoriei uniforme Casei Regale a Romaniei si Basarabiei. In aceasta vizita, in afara de autorul capitolului Altetele Lor Regale au mai fost insotite de catre Generalul de Brigada (r) Eugen Porojan, Aghiotantul Regal, precum si de Directorul Protocolului Regal Sandra Gatejean-Gheorghe, de o echipa formata din doi soferi si o responsabila din Departamentul Ospitalitate. Jurnalul, impartit pe zile, zugraveste in deplinatate, cursivitate si limpezime descriptiva, oglinda evenimentelor care le-au avut protagoniste pe Altetele Lor Regale intr-o istorica si deopotriva sentimentala vizita considerata sub semnul actualitatii externe.
Discursul ASR Principelui Radu al Romaniei la Academia de stiinte a Republicii Moldova din 8 octombrie 2013, urmator jurnalului de calatorie din Basarabia se intituleaza „Coroana Romana, institutia identitatii statale si a vocatiei europene”. Titlul semnifica fondul temei. „Coroana Romana”, precizeaza ASR „este continuatoarea lungului sir de voievozi si domnitori care au indrumat viata si destinul acestor meleaguri. Casa Regala, care implineste, peste trei ani, un secol si jumatate de existenta, nu a fost niciodata cu adevarat o institutie politica, ci mereu, in toate vremurile, o institutie istorica si o institutie a identitatii nationale.”. Istoria noastra comuna, vorbind despre Republica Moldova si Romania este parcursa in decursul a 2000 de ani sub auspiciile insemnului regal al Coroanei Romane, pe tot sirul formelor de titulaturi regale, de la voievozi si domnitori, la regi.
Aniversarile a 92 si 93 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai sunt derulate in imagini din cuvinte luminate de iubire si respect in capitolul urmator celui despre Coroana Romaniei. De remarcat ca in niciuna dintre scrierile sau discursurile Altetei Sale Regale Principelui Radu al Romaniei nu se separa Republica Moldova nicio clipa. Cu atat mai putin in cele inchinate Majestatii Sale Regelui. Fireste, nici capitolul acesta nu face exceptii. Cele doua aniversari au fost particularizate de evenimentul „Porti Deschise la Palatul Elisabeta”, de mese oferite de catre Majestatea Sa unor personalitati politice, economice, stiintifice si culturale ale tarii. Victor Ponta, Daciana Sarbu, Dorin Chirtoaca, Oleg Bodrug, Radu Stroe, Emil Constantinescu, Ion Sturza, Calin Popescu Tariceanu, acad. Ionel Haiduc, Arhiepiscopul Francisco Javier Lozano, nuntiu apostolic si decan al Corpului Diplomatic, Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei, Philippe Gustin, ambasadorul Frantei, Jiri Sitler, ambasadorul Cehiei, Claudiu Saftoiu se numara printre personalitatile invitate de Majestatea Sa Regele Mihai cu ocazia aniversarii din anul 2013, pentru ca in anul 2014, printre personalitati sa se afle Lech Walesa, Emil Constantinescu, Stanislav Shushkevich, Sali Berisha, Petru Lucinschi, Rexhep Meidani, Viktor Iuscenko, Vladis Zatlers si altii. in acest an Majestatea Sa a oferit un dineu istoric in onoarea a unsprezece fosti sefi de stat din Europa Centrala si de Est.
In seara zilei de 20 noiembrie, Majestatea Sa Regele Mihai a conferit Marea Cruce a Ordinului Coroana Romaniei lui Lech Walesa. Fostul presedinte polonez este primul sef de stat decorat de Rege, dupa 1947. Decoratia se datoreaza contributiei sale la caderea comunismului in Europa.
Inca un jurnal de calatorie, de aceasta data in Iordania este semnat de catre acelasi Ioan-Luca Vlad si cuprinde insemnari din vizita la Amman a Altetelor Lor Regale Principii Radu si Nicolae ai Romaniei, in zilele de 25, 26, 27 noiembrie 2013, ca reprezentanti ai Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I, alaturi de reprezentanti ai mediului de afaceri din Romania. Vizita, asa cum rezulta din jurnalul scris cu rigoare a indus o privire pozitiva asupra domeniului cultural si economic romanesc din partea partenerilor de resort din tara vizitata si a deschis calea unor abordari institutionale intre Romania si Iordania. Au avut loc intalniri tehnice, comerciale, culturale intre intreprinzatori iordanieni si reprezentantii oamenilor de afaceri romani, membri ai delegatiei si, de asemenea, o primire a ASR Principelui Radu la Majestatea Sa Regele Abdulah al II-lea al Iordaniei, intrevederi ai Principilor romani cu primul ministru al Iordaniei, Abdulah Ensour, precum si participarea la dejunul privat oferit de catre ASR Principesa Muna Al-Hussein a Iordaniei, mama actualului Suveran.
Urmatorul articol, „Conventia Arhitectilor” se refera la aspecte de la Conventia Internationala a Arhitectilor, la care ASR Principele participa pentru a doua oara, dupa precedenta editie ROCAD. Textul este aliniat pe probleme de arhitectura mondiala si puncte de interferenta intre ea si arhitectura romaneasca pe parcursul dezvoltarii istorice.
Din nou, Trenul Regal face obiect al descrierilor ASR Principelui, de aceasta data in contextul drumetiei cu valoare simbolica pe ruta Sinaia Bucuresti.
ASR face referire la datele care privesc fabricatia trenului, aspectarea etc… De asemenea sunt descrise momentele de intampinare a trenului in garile de pe traseu, de catre multimi entuziaste, cat si evenimentele organizate la Castelul Peles de catre Familia Regala a Romaniei.
Al doilea discurs la Academia Romana, sustinut de catre ASR Principele Radu al Romaniei la 6 octombrie 2014, dedicat centenarului mortii Regelui Carol I, continut in carte, este fundamentat de tema comemorativa a Marelui Rege, iar in urmatoarele file este cuprins inca un discurs al ASR Principelui la conferinta „O lume fara ziduri”, organizata de Institutul de Diplomatie Culturala din Berlin, intre 7-9 noiembrie 2014, la un sfert de secol dupa caderea zidului Berlinului. Textul este denumit „Coroana si Romania moderna”.
Capitolul care urmeaza se numeste „25 de ani de libertate si democratie in Romania. Reflectii pentru viitor despre institutionalism si buna guvernare”. Este un interviu remarcabil, realizat de catre Vlad Badea, la Palatul Elisabeta, in anul 2014, care, intr-o spicuire de analize, oricat de alese, reprezinta infinit mai putin decat ce se deduce prin citirea in integrum a interviului construit pe o larga platforma de idei. Absolut toate problemele de ordine mondiala, de actualitate nationala si istorie a Romaniei, de cultura, economie si politica romaneasca, despre monarhie si regalitate in context istoric si actual ale Romaniei…, imaginea luminoasa a Majestatii Sale Regelui Mihai, Coroana Romaniei, Basarabia, Constitutia, Statul, derizoriul in viata institutionala sunt cuprinse in acest interviu realizat pe coordonate ale satisfacerii intentiei de dezvoltare a adevarului intemeiat pe dezbateri complexe, cuprinzatoare de teme de interes general al societatii romanesti contemporane.
„Jubileul de argint” al Principesei Mostenitoare este emotionant realcatuit in cuvinte pe cuprinsul cartii „Regalitatea, astazi”. La 18 ianuarie 2015 Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta, Custodele Coroanei romane din 2007 a sarbatorit impreuna cu societatea romaneasca un sfert de secol de cand a pasit pe pamantul romanesc, pentru prima oara. Cuvintele adresate cu aceasta ocazie Principesei de catre ASR Principele sunt foarte emotionale si afective. in aceasta zi Principesa Mostenitoare a organizat o zi a Portilor Deschise, la Muzeul Satului. Au fost impreuna la eveniment sorele Altetei Sale Regale, Principesele Sofia si Maria. Un numar de saizeci de invitati din Europa si America au participat, de asemenea. A fost organizata o ceremonie la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, la care s-au conferit decoratii regale in numele Majestatii Sale Regelui Mihai I al Romaniei. Au fost decorati: Frédéric Mitterrand (Franta), maestrul culinar Albert Roux (Marea Britanie), Contesa Susannah Maas Antamoro de Céspedes (Elvetia), Scoala gimnaziala Principesa Margareta din Bucuresti, doamna Jean Milligan-David (Elvetia), avocatul Florin Iacobescu, Patricia Klecanda (SUA), Corina Motts-Roberts (Elvetia) si Mugurel Margarit-Enescu. Dupa eveniment, ASR Principesa Mostenitoare Margareta, insotita de ALR Principesele Sofia si Maria au vizitat Televiziunea Romana, impreuna cu invitati din America si Europa. Au fost prezentati ministrul francez Frédéric Mitterrand, si expertul ONU Danielle Maillefer. Gazda a fost directorul general al Televiziunii, Stelian Tanase.
Seara a fost continuata cu un concert de gala la Ateneul Roman, sustinut de Camerata Regala, cu Horia Andreescu la pupitru. Au mai incununat momentele muzicale omagiale, Corul Filarmonicii „George Enescu” si violonistul Remus Azoitei. Au fost prezente 800 de personalitati din Romania si de peste hotare. A urmat la Palatul CEC un dineu oficial, la care au participat: Victor Ponta, Daciana Sarbu, Calin Popescu-Tariceanu si Loredana Popescu-Tariceanu, membri ai Parlamentului, Emil Constantinescu si sotia, Dorin Chirtoaca, presedintii Academiei Romane si Academiei de stiinte a Moldovei, cu sotiile, Andrei Chiliman cu sotia, Sorin Dumitrescu, Stefan Caltia, Horia Andreescu si sotia, Dan Grigore si dr. Maria Grigore, violonistul Remus Azoitei, Stelian Tanase, presedintele Societatii Romane de Radiodifuziune, directorul general al Agentiei Nationale de Presa, presedintele Romfilatelia, doamna Rodica Coposu, Ilie Nastase cu sotia, primarul comunei Regina Maria din Soroca si sotia, Andrei Dimitriu cu sotia, presedintele CEC Bank si sotia, i.P.S. Mitropolit Onorific Nifon al Targovistei si P.S. Episcop Sofronie de la Oradea, i.P.S. Ioan Robu, ambasadorii Marii Britanii, Germaniei si Italiei. Au mai fost prezente personalitati din societatea civila romaneasca si internationala, jurnalisti… reprezentanti ai companiilor care au calitatea de furnizor al Casei Regale a Romaniei, personalitati care au primit decoratii regale, reprezentanti ai Casei Majestatii Sale, reprezentanti si colaboratori ai Fundatiei „Principesa Mostenitoare Margareta”.
In rezumat, prin paginile cartii „Regalitatea, astazi” ne asiguram regasirea cu istoria si obtinem o intrezarire a orizontului societatii romanesti. Calatorim descriptiv prin istoria regalitatii romane, incepand de la epoca Marelui Rege Carol I, purtam sub privirea luminata blazonul Casei Regale, insemnele regalitatii, amintirea regilor, reginelor principilor si principeselor Romaniei precum si imaginea vie a Familiei Regale romane actuale, simtim cu porii sufletesti atasamentul si loialitatea lor la statalitatea Romaniei, cultura, libertatea, suveranitatea si prosperitatea tarii. ASR Principele Radu al Romaniei opineaza ca Romania, ca si restul tarilor europene are ne
