Smaranda Braescu (n. 21 mai 1897, Hantesti, Buciumeni – 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parasutist din Romania si printre primele din lume. In 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborat recordul feminin mondial, iar in 1932, cu saltul de la 7.233 m, a batut recordul mondial detinut de un american.
Smaranda Braescu
________________________________________________________________
Florica Bagdasar (n. 1901, Bitolia-Monastiu, Macedonia – d. 19 decembrie 1978, Bucuresti), medic, cercetator in psihiatria infantila, prima femeie ministru din Romania.
Florica Bagdasar
A facut parte din delegatia trimisa la Conferinta de Pace de la Paris, in august – septembrie 1946, fiind singura femeie dintre cei 73 de membri. In urma decesului sotului ei, in 1946, i s-a incredintat conducerea Ministerului Sanatatii, functie pe care o detine pana in august 1948, fiind astfel prima femeie ministru din Romania.
________________________________________________________________
Elena Caragiani-Stoenescu, fiica medicului de origine macedoneana Alexandru Caragiani si a Zeniei Radovici si-a sustinut lucrarea de licenta in Stiinte Juridice, in 1913.
Elena Caragiani Stoenescu
Indragostita de pilotaj, a inceput sa se intereseze de zbor la cei specializati in domeniu, cum ar fi cumnatul sau, locotenentul Andrei Popovici. Primul zbor are loc in 1912, impreuna cu profesorul sau de echitatie, Mircea Zorileanu, posesor al unui brevet de pilotaj eliberat in Franta. Se inscrie in „Liga Aeriana”, scoala de pilotaj condusa de printul George Valentin Bibescu, fiind singura femeie cursant, fapt care a starnit indignare. Lectiile de pilotaj le-a luat cu Constantin Fotescu, capitanul Nicu Capsa si Mircea Zorileanu pe avioane de tip „Farman”, „Wright” sau „Santos Dumont”, speciale pentru antrenament. La terminarea cursurilor, cererile pentru obtinerea brevetului de pilot civil adresate ministerelor invatamantului si Apararii i-au fost respinse de catre Spiru Haret si generalul Crainiceanu, fapt care o determina sa plece in Franta. Se inscrie la scoala Civila de Aviatie din Mourmelon le Grand, in Champ de Chalon, condusa de Roger Sommer, da toate examenele si primeste, la varsta de 27 de ani, Brevetul International de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat in 22 ianuarie 1914 de Federatia Aeronautica Internationala.
________________________________________________________________
Aurora Gruescu (n. 11 mai 1914, Oituz, judetul Bacau – d. 2005). Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima romanca intrata in Guinness Book.
Aurora Gruescu
Fiica invatatorului Chiriac Dragomir, a dorit de mica sa urmeze silvicultura, ceea ce a si facut, in 1933, cand a dat examen la Facultatea de Silvicultura, parte a Politehnicii din Bucuresti, si a mers la cursuri alaturi de 130 de baieti care au facut tot posibilul sa o convinga sa renunte. Influentati de decanul Vintila Stinghe, colegii refuzau sa-i vorbeasca, o marginalizau, dar, cu timpul, dupa ce s-a casatorit, au capatat o atitudine mai pozitiva, trecand de la ostilitate la indiferenta. „Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de banca, zicea ca n-are ce sa discute cu o fata despre probleme care sunt ale barbatilor. Atunci, prejudecatile se manifestau foarte puternic si printre intelectuali. De-abia cand am avut primul post la Casa Padurilor Statului am simtit ca sunt tratata altfel, desi aveam un salariu mai mic decat o pensie”, afirma ea intr-un interviu.
________________________________________________________________
Elena Ghica (Dora D’Istria) (n. 3 februarie 1828, Bucuresti – d. 17 noiembrie 1888, Florenta). Scriitoare, feminista.
Elena Ghica
Fiica marelui ban Dimitrie Ghica (numismat si arheolog), nepoata domnitorilor din aceasta familie, si a Caterinei Faca, a primit o educatie aleasa. Considerata de catre profesorul ei particular, G. G. Papadopol, un copil minune, a invatat, pana la varsta de zece ani, noua limbi straine, pictura si pianul. La numai 14 ani a tradus, in limba germana, Iliada lui Homer. In perioada 1842 – 1946, familia Ghica face o calatorie de studii prin marile orase europene, Viena, Dresda, Venetia si Berlin.
Elena Ghica a escaladat varful Moench din Alpii elvetieni, unde a infipt tricolorul pe care era brodat numele Romaniei, devenind prima femeie care a reusit acest lucru. A descris performanta in La Suisse allemande et l’ascension de Moench, publicata la Paris si Geneva, in 1856, lucrare ce vine dupa La vie monastique dans l’église orientale, publicata, cu un an inainte, in aceleasi locatii.
________________________________________________________________
Cecilia Cutescu-Stork (n. 14 martie 1879, comuna Caineni, judetul Valcea – d. 1969, Bucuresti). Artist plastic, prima femeie profesor universitar in invatamantul de arta din Europa.
Cecilia Cutescu Storck
Fiica unui functionar de posta, a urmat cursurile liceale la „Scoala Centrala” din Bucuresti si pictura, ca bursier al statului roman, la Academia de Pictura din München, „Damenakademie”, la „Académie Julian” din Paris si la École des Beaux Arts. In 1909 s-a casatorit cu sculptorul Frederic Storck, fiul fondatorului scolii de sculptura din Romania. Cele doua fiice ale cuplului vor deveni, la randul lor, artiste. A expus la „Salon d’Automne” si la „Champs de Mars”, din Paris, la Atena, Bruxelles, Amsterdam, Haga, Venetia, Barcelona, unde a obtinut un „grand prix”, sau Varsovia. A fost desemnata sa amenajeze sectia de arta plastica si decorativa la Expozitia de la Barcelona. I s-a propus sa faca parte din juriul Salonului Oficial din Bucuresti.
A fost prima femeie din Romania care a realizat pictura murala: holul Bancii Marmorosch-Blank, lucrarile numite Industrie, agricultura si comert si Istoria negotului roman de la Academia de Stiinte Economice. A mai pictat sau desenat capete de expresie, portrete sau diverse nuduri.
________________________________________________________________
Elisa Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887 – d. 25 noiembrie 1973), prima femeie inginer din lume, sefa a laboratoarelor Institutului Geologic al Romaniei, sora inginerului Dimitrie Leonida.
Elisa Leonida Zamfirescu
Fiica intelectualilor Anastase Leonida si a Matildei Gill, a facut scoala primara la Galati si liceul la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, obtinand si un bacalaureat la sectia reala de la Liceul „Mihai Viteazul”. Respinsa, din cauza prejudecatilor, de conducerea Scolii de Poduri si Sosele din Bucuresti, s-a inscris, incepand cu 1909, la Academia Regala Tehnica din Berlin, Charlottemburg, pe care a absolvit-o in 1912, devenind prima femeie inginer din Europa.
________________________________________________________________
Elena Vacarescu (n. 21 septembrie/3 octombrie 1864, Bucuresti – d. 17 februarie 1947, Paris), scriitoare.
Elena Vacarescu
A fost fiica lui Ioan Vacarescu, de profesie diplomat, si a Eufrosinei Falcoianu, pe linie paterna descendenta din renumita stirpe a Vacarestilor (Iancu Vacarescu a fost bunicul ei). A primit o educatie aleasa (guvernanta engleza, care o familiarizeaza cu literatura britanica), desavarsita la Paris, unde avea sa se intereseze de filosofie, arta poetica si istorie. A fost profund legata de vatra Vacarestilor (Dambovita) si de mostenirea literara si civica a inaintasilor sai, astfel ca, adolescenta si prima tinerete au stat sub semnul implinirii intelectuale. In 1886 publica la Paris primul volum de versuri, Chants d’Aurore, care a primit cronici favorabile si un premiu special din partea elitistei Academii Franceze. A tradus in limba franceza din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Toparceanu, Minulescu, Vinea.
In perioada primului razboi mondial, Elena Vacarescu a militat pentru realizarea marii uniri de la 1918. Incepand din anul 1919 este numita de catre regele Romaniei ca secretar general al Asociatiei Romane pe langa Societatea Natiunilor pentru o perioada de douazeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez ii decerneaza ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, in anul 1925, Elena Vacarescu devine membru de onoare al Academiei Romane, ea fiind prima femeie din Romania care a beneficiat de acest titlu.
________________________________________________________________
Ella Negruzzi (n. 11 septembrie 1876, sat Hermeziu, comuna Trifesti, judetul Iasi – d. 19 decembrie 1948, Bucuresti). Avocata. Prima femeie din Romania admisa in barou.
Absolventa a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii iesene (1913), Ella Negruzzi a fost prima femeie admisa in barou si care a primit dreptul de a pleda. A fost membra a baroului Galati si, ulterior, Ilfov.
Pe langa activitatile profesional, fondeaza societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul careia a cerut expres echitate in viata publica pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirmarii lor in toate domeniile si ocuparea de functii in raport cu pregatirea si capacitatea fiecareia. Militand pentru reevaluarea statutului femeii in societatea romaneasca si-a indreptat eforturile si catre femeile de la sat, incercand sa le familiarizeze cu noile tendinte in organizarea eficienta a muncii in gospodarie sau in educatia copiilor.
________________________________________________________________
Irina Burnaia (n. 1909, sat Ciurari, comuna Gratia, judetul Teleorman – d. 1997, Geneva). Aviatoare.
Irina Burnaia
Pe numele adevarat Irina Cioc (pseudonimul „Burnaia” a fost inspirat de denumirea Campiei Burnasului, din zona natala), a studiat Stiintele Juridice, primind drept de practica, dupa absolvire, in baroul Ilfov. Instruita in tainele aviatiei de pilotul Petre Ivanovici (pilot de linie la compania L.A.R.E.S., membru al escadrilei de acrobatie „Dracii Rosii”), Irina Burnaia a obtinut, la 27 octombrie 1933, brevetul gradul I si II pentru avioanele de turism, devenind astfel cea de-a treia aviatoare romanca (dupa Elena Stoenescu-Caragiani si Ioana Cantacuzino). Cu ajutorul statului roman care a suportat jumatate din pret, a achizitionat un I.A.R. 22. A efectuat un zbor deasupra Vaii Prahovei, devenind prima femeie care a survolat Muntii Carpati.
________________________________________________________________
Elena Densusianu-Puscariu (1875-1966) a fost si
prima femei profesor la o clinic de oftalmologie din lume.
Elena Densusianu Puscariu
S-a nascut la Fagaras si a absolvit facultatea la Iasi. S-a specializat apoi la Paris, iar in 1920 a revenit in tara. A condus Clinicile de Oftalmologie din Iasi si Bucuresti si a fost profesor universitar. Elena Densusianu-Puscariu a fost casatorita cu Emil Puscariu profesor de histologie la Facultatea de Medicina din Iasi, creator al Institutului antirabic din Iasi, politician si artist plastic. Elena Densusianu-Puscariu a fost membra a Societatilor de Oftalmologie din Anglia, Franta si Italia. A avut si preocupari artistice, fiind si scriitoare, artist plastic si traducatoare.
________________________________________________________________
Gabriela Chaborski (n. 14 octombrie 1891, Barlad, jud. Vaslui – d. 25 noiembrie 1936, Bucuresti). Chimista, prima femeie conferentiar universitar din Romania.
Fiica inginerului de origine poloneza L. Chaborski si a unei romance, a urmat cursurile liceale la Ploiesti si pe cele universitare la Facultatea de stiinte Fizico-Chimice din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1916. Lucrarea de doctorat sustinuta la Geneva, la 22 martie 1919, are la baza o noua forma de levura (ciuperca unicelulara), pe care o descoperise facand analiza unei banane intrata in fermentatie. „In cursul acestei lucrari, am descoperit un nou gen de levuri, pe care dl. Prof. R. Chodat l-a numit Asporomyces gen. nov. Chaborski, precum si trei specii noi:Zygosacharomyces Ficicola, Torula Botroidea si Asporomyces Asporus. Aceste levuri noi, precum si alte opt izolate si identificate, au fost studiate din punct de vedere biochimic si biologic. S-a studiat actiunea reductazelor din levuri asupa sulfului si albastrului de metilen. Cu aceasta oazie s-a vadit, impotriva parerii dominante, ca reductazele din levuri pot reduce nu numai sulful liber, ci si sulful combinat in substante albuminoide”
________________________________________________________________
Teodora Angela Lefterescu (n. 3 august 1926, Falticeni, judetul Suceava – d. 29 aprilie 2007, Constanta). Prima femeie capitan de cursa lunga din Romania.
Teodora Angela Lefterescu
A condus remorcherele „Filimon Sarbu” si „Octombrie Rosu” si a secondat comandantii de pe navele „Trotus”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”. Pana la retragere a fost comandantul navei „Ceahlaul”, specializata in pescuitul oceanic.
________________________________________________________________
Vera Myller (n. 1 decembrie 1880, St. Petersburg, Rusia – d. 12 decembrie 1970, Iasi). Matematician, prima femeie profesor universitar din Romania.
Vera Myller
Nascuta in familia de medici Evghenii si Olga Lebedev, a urmat cursurile liceale la Novgorod, unde a obtinut bacalaureatul in 1897, apoi sectia de stiinte fizico-chimice a scolii Superioare pentru Femei „Bestujev” din St. Petersurg, in 1897 – 1902. La Göttingen, unde se afla pentru specializare, il cunoaste pe viitorul ei sot, Alexandru Myller, si-si sustine in 1906 doctoratul in stiintele matematicii cu profesorul David Hilbert; teza sa Teoria ecuatiilor integrale folosita la cateva dezvoltari in serie, cuprindea primul exemplu cunoscut de ecuatie integrala singulara.
Dupa o scurta perioada in care a fost asistent universitar la catedra de Introducere in Analiza de la Universitatea din St. Petersburg, in 1906 – 1907, isi urmeaza sotul la Iasi, unde activeaza la Universitate pana la pensionarea survenita in 1948. Aici devine doctor docent, in 1910, si intemeiaza, impreuna cu sotul ei, in 1912, Seminarul Matematic Iesean si o bogata biblioteca cu opere fundamentale in domeniul matematic, punand bazele unei puternice scoli in acest oras. In timp ce sotul ei se ocupa in special de geometrie, Vera Myller s-a orientat spre algebra.
In 1 noiembrie 1918 devine prima femeie profesor universitar din Romania intr-o disciplina stiintifica, predand algebra superioara si teoria functiilor la Universitatea din Iasi. Majoritatea lucrarilor sale sunt axate in special pe analiza matematica si teoria numerelor, ecuatiile diferentiale sau teoria functiilor. Lectii de algebra, elaborata in 1953, a fost prima lucrare cu sistematizare completa elaborata in Romania, pentru care a primit Premiul de Stat pe anul 1953. Toti cei care participau la cursurile ei erau vrajiti de claritatea si frumusetea discursului, aveau impresia ca „participa, alaturi de ilustri creatori, la marile descoperiri si progrese matematice”
________________________________________________________________
Raluca Ripan (n. 27 iunie 1894, Iasi – d. 5 decembrie 1975, Cluj-Napoca). Chimist, inventator, prima femeie decan din Romania.
Raluca Ripan
A studiat chimia la Facultatea de stiinte a Universitatii din Iasi pe care a absolvit-o in anul 1919. Avand rezultate foarte bune a fost numita preparator la Sectia de chimie minerala intemeiata de Petru Poni (1919), anul urmator fiind avansata asistent la Laboratorul de chimie fizica al Facultatii. In acelasi an se transfera pe postul de sef de lucrari la Laboratorul de chimie anorganica din cadrul Facultatii de Stiinte a Universitatii din Cluj-Napoca, pentru a-si definitiva teza de doctorat, pe care o va sustine in 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor in chimie din Romania.
________________________________________________________________
Luiza Zavloschi (n. 20 iulie 1883, com. Buda, jud. Vaslui – d. 1967, com. Buda, jud. Vaslui). Invatatoare, prima femeie primar din Romania.
Nascuta intr-o familie de tarani, a urmat scoala primara si gimnaziul in localitatea natala, dupa care a studiat la scoala Normala de invatatoare „Mihail Sturza” din Iasi. Dupa absolvire a devenit invatatoare in satul unde s-a nascut. S-a casatorit, in 1906, cu invatatorul Constantin Zavloschi, cu care a avut sapte copii.
In primavara lui 1930, mai multi tarani fruntasi i-au cerut sa candideze la primaria com. Buda, impotriva reprezentantului partidului de guvernamant, de care erau nemultumiti. A candidat si a iesit invingatoare. Editia din 3 martie a ziarului „Dimineata” a dedicat o pagina intreaga neobisnuitului eveniment: „Si aici, in tinutul asta asa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolati de framantarile care macina zilnic baloturi intregi de hartie si ragusesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplita prejudecata. A fost aleasa prima femeie primar”.
________________________________________________________________
Nadia Comaneci (n. 12 noiembrie 1961, Onesti, judetul Bacau), gimnasta,
prima gimnasta din lume care a primit nota zece intr-un concurs olimpic de gimnastica.
Nadia Comaneci
Cu cinci medalii olimpice de aur, trei de argint si una de bronz, Nadia se numara printre cele mai bune gimnaste si sportive ale tuturor timpurilor.
________________________________________________________________
Marta Trancu-Rainer (n. 1875, Targu Frumos, judetul Iasi – d. 1950, Bucuresti). Prima femeie medic chirurg din Romania.
Marta Trancu Rainer
A absolvit Facultatea de Medicina din Iasi, urmand si un curs de Medicina Interna la Spitalul „Coltea” din Bucuresti.
A ocupat, prin concurs, un post de medic secundar in chirurgie si a inceput sa profeseze, dupa ce a fost intampinata de dezaprobarea confratilor barbati, care considerau o gluma faptul ca o femeie doreste sa devina medic chirurg.
S-a casatorit cu celebrul anatomist si antropolog Francisc I. Rainer, intemeietorul Institutului de Antropologie din Romania.
Mobilizata in Primul Razboi Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase interventii chirurgicale prin care a salvat sute de vieti. A condus, concomitent, Spitalele „Coltea”, cel al „Scolii de Poduri si Sosele”, precum si Spitalul de Chirurgie instalat in Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele doua erau mereu impreuna in marile spitale si in spitalele de campanie, in mijlocul ranitilor de razboi” (dr. V. T. Terentiu). Suferind o plaga infectata din cauza deselor expuneri la infectiile ranitilor, Regina a fost operata la mana de catre prietena sa.
Dupa incheierea razboiului, Marta Trancu-Rainer a continuat sa profeseze ca medic chirurg, dar paralel a practicat, la cabinetul sau particular si ginecologia. „La inceput de secol al XX-lea, era cunoscuta in Bucuresti ca unul dintre cei mai buni si mai solicitati medici ginecologi” (dr. V.T. Terentiu).
In 1935 a fost primita in Academia de Medicina, recunoscandu-i-se astfel activitatea de cadru didactic universitar.
________________________________________________________________
Maria Teohari (n. 22 aprilie 1885, Giurgiu – d. 1975, Bucuresti). Prima femeie astronom din Romania.
Maria Teohari
Fiica medicului Christu si a Alexandrei Teohari a urmat clasele primare la Giurgiu si pe cele liceale la Bucuresti, la „Elena Doamna” si Scoala Centrala, iar cele universitare la Facultatea de Stiinte, cu specializari la Observatoarele astronomice din Paris si Nisa, unde a fost trimisa din initiativa profesorului Nicolae Coculescu, intemeietorul Observatorului din Bucuresti. Aici a facut observatii asupra Soarelui, a planetelor mici si asteroizilor.
Reintoarsa in tara, in 1914, a lucrat la Observator, publicand in Anuarul acestuia mai multe lucrari despre petele solare, protuberante si tot felul de fenomene celeste, precum si in revista „Natura”, articole despre popularizarea acestui domeniu.
________________________________________________________________
Elena Teodorini (n. 25 martie 1857, Craiova – d. 27 februarie 1926, Bucuresti). Cantareata de opera.
Elena Teodorini
Fiica lui Theodor si a Mariei Teodorini a inceput sa ia lectii de canto si pian la varsta de sase ani, la Craiova, pana in1871, cand a fost admisa la Conservatorul de la Milano. A debutat ca solista trei ani mai tarziu intr-un oras italian de provincie. In 1877, dupa Rigoletto de Giuseppe Verdi si Barbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, jucate la Bucuresti, a interpretat, ca soprana dramatica, rolul „Valentinei” din piesa Hughenotii de Giacomo Meyerbeer, la „Scala” din Milano. La varsta de numai 20 de ani, devine prima soprana din Romania care a cantat pe cea mai faimoasa scena lirica a lumii.
________________________________________________________________
Uca Maria Marinescu (n. 15 mai 1940, Gheorgheni, judetul Harghita). Exploratoare.
Uca Marinescu
A facut liceul la Targu-Mures si Facultatea de Educatie Fizica si Sport la Bucuresti. in perioada 1990 – 1996, a calatorit in China, Tibet, India, Nepal si vaile caucaziene din Rusia; in 1996, a traversat Canada, de la est la vest; in 1997 –1998, a parcurs singura drumul strabatut de expeditia „Belgica” spre Antarctica, cu un secol in urma; in 1999 a traversat singura Africa, de la sud la nord, strabatand 11 tari; in 2000 a parcurs vechile drumuri maritime europene folosite de vikingi, din Norvegia si Islanda pana in Groenlanda; in 2001 a facut parte dintr-o expeditie internationala care a atins Polul Nord, dupa ce a strabatut 116 km, in 13 zile, si Polul Sud, dupa 120 km, strabatuti in 11 zile, pe schiuri, si a devenit astfel primul roman, cea de-a treia femeie din lume si prima ca varsta, care a obtinut aceasta performanta; in 2003 a explorat, printr-o expeditie solitara, Australia si Oceania; in 2004 a ajuns singura in Alaska si masivele Denali-Mc. Kinley si Wrangel-St. Elias si a escaladat ghetarii Kennicot si Ruth; in 2005 a calatorit prin Mongolia, Buriata si Siberia si a escaladat, in premiera romaneasca, masivul Altai, cu varfuri de peste 4.000 m.
________________________________________________________________
Sofia Ionescu (n. 25 aprilie 1920, Falticeni, judetul Suceava – d. 21 martie, 2008, Bucuresti ). Medic,
prima femeie neurochirurg din lume.
Sofia Ionescu
Fiica unui functionar de banca din Bucuresti, Constantin Ogrezeanu, si a Mariei, o refugiata din Bucovina, a absolvit Scoala Centrala din Bucuresti, luand bacalaureatul in 1939, si Facultatea de Medicina din Bucuresti, in 1945, ca studenta a lui Dimitrie Bagdasar. In anul cinci de facultate, in 1944, a facut prima sa operatie pe creier asupra unui copil care fusese victima unui bombardament, interventia sa fiind recunoscuta ca premiera mondiala de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. „In copilarie si chiar mai tarziu, cand cantam la pian, imi era teama sa nu ma vada cineva ca tremur. Atunci, la prima operatie, m-am simtit copilul de altadata in fata pianului. Dar din dorinta de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lasat coplesita de o liniste binefacatoare. Apoi, toata viata, la operatiile cele mai dificile, am simtit ca sufletul imi este stapanit de pace. Este o stare minunata, de comunicare cu Dumnezeu”, afirma Sofia Ionescu intr-un interviu.
Principalele sale articole stiintifice, peste 120, au aparut in «Acta chirurgica Belgica», «Journal de chirurgie», „Neurologia”, „Psihiatria”, „Neurochirurgia” sau «Revue Roumaine d’ Endocrinologie». A avut pacienti celebri, sotul Mariei Tanase, sotia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre sotiile seicului Zaed-Bin sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artisti, printi, poeti, dar si multi reprezentanti ai elitei comuniste.
________________________________________________________________
Irina Constanziu-Vlassopol (n. 19 iunie 1900, Iasi – d. 1979, Bucuresti), prima femeie ofiter din Marina Comerciala Romana.
Fiica generalului Mihail Constanziu (comandantul Diviziei 2 Cavalerie, Iasi), a facut cursurile primare si gimnaziale prin diferitele garnizoane prin care a trecut cu tatal sau. A lucrat o vreme la o intreprindere forestiera si apoi la o sucursala a Bancii Marmorosch-Blanck. La 18 februarie 1930, Capitania portului Braila i-a eliberat Livretul de marinar cu nr. 270. Pe 15 august 1937, de Ziua Marinei Romane, a fost decorata „pentru dragostea cu care a imbratisat marea, secondand tot timpul pe comandantul vaporului romanesc «Ing. Vlassopol»”, cu „Medalia maritima”, clasa III, de catre Regele Carol II. Dupa schimbarea regimului politic, Irina Constanziu-Vlassopol a avut de suferit, ca multi altii, de pe urma originii sale „burgheze”, neputandu-se angaja decat ca femeie de serviciu. A continuat sa corespondeze cu Muzeul Marinei, caruia i-a incredintat memoriile si fotografiile personale.
________________________________________________________________
Maria Cutarida Cratunescu (10 febr. 1857 — 16 nov.1916) a fost
prima femeie medic din Romania.
Maria Cutariada Cratunescu
In 1884, la Paris, a devenit doctor in medicina, obtinand calificativul magna cum laude. Pentru rezultatele deosebite i-au fost dedicate articole in ziarele vremii, precum Pressa sau Romanul. In tara si-a deschis o clinica particulara. A infiintat Societatea Materna, ce a jucat un rol foarte important in ajutarea copiilor saraci. Doi ani mai tarziu a luat nastere prima cresa din tara, la Fabrica de Tutun din Bucuresti, asigurand consultatii pentru cele 2000 de femei, care munceau in aceasta fabrica. A prezentat in 1900, la Congresul actiunilor feministe, de la Paris, lucrarea intitulata Munca femeii in Romania.
________________________________________________________________
Maria Rosetti (n. 1819, Guernesey, Anglia – d. 13/14 februarie 1893, Bucuresti). Prima publicista din Romania.
Maria Rosetti
Incepand cu 1857 a colaborat ca redactor la mai multe ziare, reviste si almanahuri, cu deosebire la Romanul, fondat de sotul ei. „Scrierile ei jurnalistice si corespondenta particulara ilustreaza un patriotism dus pana la exaltare si o credinta sincera si totala in ideile de libertate, egalitate si dreptate sociala” (Sultana Craia). A editat „Mama si copilul”, revista literara saptamanala ce a functionat din iulie 1865 pana in aprilie 1866, profilata pe articole si traduceri in sprijinul educatiei copilului. In timpul razboiului din Balcani, din 1877 – 1878, a condus un spital de campanie la sud de Dunare si a infiintat Comitetul Femeilor, cu ajutorul caruia a reusit sa stranga fonduri substantiale pentru armata si spitale. „Este intaia femeie culta care a fost partase activa la stradania poporului roman de a-si fauri o viata libera, in cursul veacului trecut. si totodata intaia publicista care si-a pus scrisul, dezinteresat, in slujba intereselor nationale” (Lucian Predescu).
sursa: enciclopedia romaniei/ wikipedia.org
