Cine a construit Podul de la Drobeta Turnu Severin? Apollodor din Damasc sau Burebista?

Apollodor din Damasc sau Burebista?

Dar să lăsăm scrierile romane și să căutăm în arhivele altor popoare… Un text macedonean, amintind o legendă veche, povestește despre 3 meșteri, constructori iscusiți, care la porunca regelui dac Burebista au ridicat un pod peste Danubius în 6 ani. La vremea aceea podul făcea legătura între regiunile pe care Burebista le stăpânea la nord și la sud de Dunăre. Strabon, de ale cărui informații la ora actuală nu se mai îndoiește nimeni, scria: „Burebista stăpânește tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării. Este temut de romani… Trecea fluviul când voia…”. Dacă în timpul iernii Dunărea putea fi trecută pe gheață, nu același lucru se putea întâmpla în restul anotimpurilor. Mai ales că regele dac nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase. Armata sa, numărând mai bine de 200.000 luptători (cifră imensă pentru acele vremuri, când populația Romei era de puțin peste 100.000 de cetățeni) era formată doar din cavalerie și infanterie.

Ceea ce presupunea un sistem de comunicații bine pus la punct. Adică drumuri și poduri pe care marele rege să-și deplaseze trupele în zonele fierbinți ale regatului său. Și zona cea mai fierbinte era la sud de Dunăre, acolo unde Imperiul roman încerca să-și întindă stăpânirea. De acolo și necesitatea construirii podului. Pod de origine dacică pe care Apollodor doar l-a refăcut. Mai exact i-a refăcut structura de lemn pe care un brav descendent al lui Burebista, Decebal, a incendiat-o, încercând să întârzie înaintarea romanilor în Dacia. Din acest motiv Traian și-a trecut trupele în Dacia nu pe un pod de piatră ci pe unul de vase, după cum chiar Apollodor din Damasc arată pe Columna lui Traian, refăcând structura de lemn a podului din ambele părți. Mai târziu armata romană a refăcut integral vechiul pod de piatră al lui Burebista pentru a transporta prada luată de la populația dacică.

Din păcate, informațiile ulterioare cuceririi Daciei sunt aproape inexistente. Doar un text amintește că în secolul al III-lea d. H., Constantin cel Mare, dac de origine născut la Niș (câți știu oare acest lucru?), reconstruiește podul de la Drobeta, adaugă un castru cu patru turnuri și un edificiu cu numeroase încăperi…

Poate că odată, românii vor învăța cine au fost cu adevărat strămoșii lor…

Eliszar

Iată textul completat cu diacritice, păstrând întocmai conținutul și structura originală:

Basilica Portului Romei

Cu aurul transformat în monede, luat din Dacia Traiană abia cucerită, Împăratul Traian, între 105-106 a plătit construirea Portului Romei, Centumcellae, actuala Civitavecchia, Palatul imperial, termele, magaziile – horrea – și întregul complex rămas aproape intact până astăzi, și în parte redescoperit după bombardamentele din 1943-44. Arhitectul, Apollodor din Damasc, același constructor al podului de la Drobeta.  

Drobeta-Turnu Severin, Iron Gates Museum

Adevărații constructori ai Podului lui Traian. DEZBATERE

Material prezentat de Pr. Mihai-Andrei Aldea

(http://foaienationala.ro/adevaratii-constructori-ai-podului-lui-traian-dezbatere.html)

Cel mai rău lucru la cetățenii români de astăzi nu este niciunul din cele pe care le socotisem cele mai rele până acum. Cel mai rău lucru la cetățenii români de astăzi este cumplita boală a datului cu părerea.

Am primit pe mail un text intitulat „Adevărații constructori ai «Podului lui Traian»?”. Să vedem dacă el confirmă sau infirmă părerea mea. Adaug aici că, deși îl citez din belșug, la sfârșit îl las și integral, ca să nu-și închipuie cineva că am scos cuvintele din context.

Deci, să cităm:

I. „Toată lumea a învățat la școală (atât în clasele primare, cât și în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, grație căruia Traian a reușit să-și treacă armatele în Dacia și să o transforme în provincie romană!”

Greșit!

1. Cele mai multe manuale pe care le-am putut consulta spun ceva de genul „podul a fost construit înainte de al doilea război cu dacii”, fără a indica perioada exactă. Chiar dacă unele dau o perioadă, nu se poate generaliza în temeiul lor. Mai mult, disputele istorice serioase nu se pot baza pe manualele școlare decât atunci când chiar manualele sunt subiectul disputei.

2. Niciun manual pe care l-am putut consulta nu spune că datorită acelui pod „Traian a reușit să-și treacă armatele în Dacia și să o transforme în provincie romană!”. Afirmația ar fi, de altfel, cu totul absurdă sau pur și simplu incultă: Traian trecuse cu armata sa Dunărea în primul război dacic (101-102) pe un pod de vase, înfrângându-l pe Decebal care a cerut în genunchi mila împăratului înaintea zidurilor Zarmisegetuzei. Podul era o necesitate pentru cineva care stăpânea temeinic amândouă malurile, și ca sprijin logistic dar mai ales economic.

II. Următorul citat: „Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichității în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman! Numai că… informația nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are “acte”! O să mă întrebați: “Cum adică nu pare în regulă?” Foarte simplu. Pentru construcția acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul! Nici de factură folclorică, nici epigrafică și nici literară!”

Greșit! După cum vom vedea, există mai multe „acte” ale acestui pod. De obicei, însă, nu sunt menționate în manualele școlare, dar apar în lucrările de specialitate. De ce autorul minte atât de categoric, este greu de spus. Dar, așa cum vom vedea, chiar minte.

III. „Apoi trebuie să vă atrag atenția că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acțiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogică! Să vorbim întâi despre documente.”

De fapt istoria nu este „materie de studiu” decât pentru elevi. Pentru cercetători ea este „disciplină științifică”, ceea ce este mult deosebit. Iar ca disciplină științifică istoria cere în primul rând o informare cât mai deplină, și apoi o onestitate cât mai deplină, pentru a se ajunge la concluziile cele mai probabil valabile. Ceea ce nu este, totdeauna, egal cu adevărul. A pretinde însă logică în lipsa informațiilor coerente este ilogic. Și o asemenea „metodă” de lucru nu poate duce decât la greșeli.

De aceea, trebuie să spun că, după cunoștințele mele, mi s-a părut cu totul greșită afirmația „această acțiune de construire a podului… este absolut ilogică”. Dar, dacă vrem să fim logici, trebuie întâi să vedem argumentele. Care sunt?

IV. „Este cunoscut faptul că monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor și cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronică în piatră care relatează pas cu pas cucerirea Daciei.”

Greșit! Toți specialiștii știu că, deși cuprinde multe informații, Columna lui Traian nu relatează lucrurile „pas cu pas” decât dacă socotim ca „pas” fiecare punct important din punctul de vedere al Romei. Sunt multe lucruri peste care se trece aici și sunt cunoscute din alte surse. Afirmația nu este esențială în discursul textului analizat, dar este o mostră de „dat cu părerea deși nu știu”.

V. „Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de același arhitect care se presupune că a ridicat și Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare! Fie și numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc și a celui ce l-a construit, fără a mai pune la socoteală faptul că fără existența acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcția podului de către romani!”

Greșit! Greșeală care ține de incultură sau de dorința de a-i înșela pe cititori? Nu-i treaba mea să răspund. Însă afirmația este o minciună totală. De la inscripția de pe malul sudic al Dunării, până la Columna lui Traian, sunt destule mărturii antice despre ridicarea acestui pod. Ca simplă dovadă, atașez o poză a Podului lui Apollodor (sau Traian, cum vreți), așa cum apare el pe… Columna lui Traian!!!

Să mai amintim că Dio Cassius și alți istorici antici amintesc și ei de Podul lui Traian și de ridicarea lui. Deci, dintr-odată, argumentația cade. Cel puțin aici! Să vedem însă, ce urmează!

Pentru cei care nu înțeleg semnificația prezenței podului pe Columnă, să menționăm că, în afară de plăcile de la picioarele podului, este primul document antic ce atestă acest pod. Totodată, acest document atestă faptul că podul este stăpânit exclusiv de români și, după cum arată și ruinele sale de astăzi, este construit într-un stil cu totul ne-dacic și tipic roman. Coroborând imaginea de pe Columnă cu celelalte izvoare, cum o vom face mai jos, concluziile firești – și incontestabile logic – sunt cu totul altele decât ale autorului textului analizat.

VI. „Există însă în folclorul aromân o baladă populară care vorbește despre construcția acestui pod. O să vă spun imediat despre ce este vorba. Până atunci însă să vorbim puțin despre logica acestei afirmații tratată de specialiști ca “bătută în cuie”. De ce? 1. În primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condițiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor! 2. În al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân și să privească cum se construiește un pod care punea în pericol însăși existența statului dac! 3. În al treilea rând afirmația este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidență faptul că, cu tehnica actuală și pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcții! Atunci era război! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-și dea seama că-și decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece PE UN POD DE VASE!”

Greșit!

1. Nu există o baladă aromână despre acel pod. Numele de aromâni este dat românilor din Macedonia, Epir, Tesalia și părți mai la sud de acestea. Românii din Moesia, singurii care ar putea teoretic avea balade despre acest pod, nu sunt aromâni. Balada armănească citată… nu are nicio legătură cu subiectul.

2. Afirmația de la punctul 1 al autorului include două premize greșite. Prima este că durata construcției ar fi fost de „numai doi ani”. A doua că malul nordic ar fi fost la Decebal în perioada 103-105. De fapt în primăvara lui 101 romanii trec Dunărea pe un pod de vase și ocupă malul nordic al Dunării. Până în 105 Decebal nu îl mai recuperează, Oltenia și Banatul sunt în cea mai mare parte, deja, provincie romană.

3. Afirmația de la punctul 2 al autorului include trei premize greșite. Prima ar fi aceea că lui Decebal îi păsa de popor. Nu avem nicio asemenea mărturie. A doua premiză greșită este că Decebal era reprezentantul „poporului dac” privit ca întreg (nu exista o unitate națională sistematică). A treia premiză greșită este cea după care Decebal ar fi stat „cu mâinile în sân”. Decebal pierduse primul război, armatele sale fuseseră decimate, iar trupele romane staționau deja pe malul nordic.

4. Afirmațiile de la punctul 3 al autorului: unde sunt „savanții” ingineri invocați? Armata romană construia cu o viteză ce depășește adesea ritmul modern. Mai mult, autorul se contrazice singur: spune că a fost ridicat între 103-105 (vreme de pace conform tratatului), apoi strigă că „atunci era război!”.

În sfârșit, ideea că pe Columnă armata trece Dunărea pe un pod de vase se referă la primul război (101). Trecerea ofensivă în al doilea război s-a făcut pe podul fix.

VII. Citat: „Dacii stăpâneau, înainte vreme, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul să fi fost construit de ei!”

Greșit! Avem mai multe izvoare antice care ne arată că românii au construit podul. Niciun izvor nu atribuie altcuiva ridicarea lui. Nu există nicio altă construcție similară care să aparțină dacilor.

VIII. „Faptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon: ”Burebista stăpânește peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării”. Același autor ne spune: “(Burebista) trecea fluviul când dorea.”, însă Dacia nu era putere navală la acea vreme! (…) care era modalitatea de a trece Dunărea, vara, decât… pe un pod!”

Greșit! Burebista putea trece Dunărea pe pod de luntrii sau plute de bușteni, așa cum au făcut-o macedonenii sau mai târziu migratorii. Pretinsa „logică” pe bază de supoziții nu are valoare în fața dovezilor arheologice care atestă lucrarea lui Apollodor.

IX. „Mai mult pentru această afirmație există chiar și documentație! O baladă populară aromână, intitulată “Puntea din arta” ne vorbește (…) despre trei meșteri constructori iscusiți care au lucrat la construcția unui pod peste Dunăre vreme de șase ani!”

Greșit! Nu există o baladă aromână intitulată „Puntea din arta” despre Dunăre. Există balada armănească „Podul de pe Râul Arda” (în Bulgaria de azi). Autorul pur și simplu folosește un fals.

X. „Dar ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupației romane? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul românilor, distruge lemnăria podului. (…) Aceasta va fi refăcută de un alt DAC, de această dată împărat al Bizanțului, anume CONSTANTIN CEL MARE, născut în orașul Nis, aflat azi în Bulgaria!”

Greșit! Constantin cel Mare nu a fost dac, ci daco-roman (străromân). Decebal nu stăpânea malurile Dunării în acea perioadă ca să poată incendia podul păzit de legiuni. Bârnele arse găsite provin din momentul abandonării oficiale a provinciei de către romani.

XI. „Când, oare, vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor și vom trece sub semnul ignoranței realizările strămoșilor noștri?”

Cu siguranță, veți face acest lucru când veți pune mâna pe cărți de istorie serioasă. Atunci veți înțelege că și romanii sunt strămoșii noștri și veți scăpa de mania deformării istoriei după închipuirea romantică a dacismului post-modernist.

XII. CONCLUZIE

Da, am avut dreptate. Cea mai îngrozitoare plagă a României de azi e datul cu părerea.

Piciorul podului. Muzeul Porțile de Fier. Dr. Tr. Severin (mesajul primit)

Subject: FW: Adevărații constructori ai “Podului lui Traian” ?. To: ….. Date: Friday, 10 December, 2010, 9:24 Podul lui Traian? Mă îndoiesc! (Cogito, ergo sum)

Toată lumea a învățat la școală (atât în clasele primare, cât și în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, grație căruia Traian a reușit să-și treacă armatele în Dacia și să o transforme în provincie romană! Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichității în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman! Numai că informația nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are “acte”! O să mă întrebați: “Cum adică nu pare în regulă?” Foarte simplu. Pentru construcția acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul! Nici de factură folclorică, nici epigrafică și nici literară! Apoi trebuie să vă atrag atenția că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acțiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogică! Să vorbim întâi despre documente.

Este cunoscut faptul că monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor și cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronică în piatră care relatează pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de același arhitect care se presupune că a ridicat și Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare! Fie și numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc și a celui ce l-a construit, fără a mai pune la socoteală faptul că fără existența acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcția podului de către romani! Există însă în folclorul aromân o baladă populară care vorbește despre construcția acestui pod. O să vă spun imediat despre ce este vorba. Până atunci însă să vorbim puțin despre logica acestei afirmații tratată de specialiști ca “bătută în cuie”. De ce?

1. în primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condițiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor!

2. în al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân și să privească cum se construiește un pod care punea în pericol însăși existența statului dac!

3. în al treilea rând afirmația este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidență faptul că, cu tehnica actuală și pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcții! Atunci era război! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-și dea seama că-și decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece PE UN POD DE VASE!

Acestea fiind spuse să vedem, totuși, ce este cu Podul “buclucaș”. Cine a construit podul de piatră de peste Dunăre?

Mi se pare mult mai verosimil și mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta să fi fost construit cu ceva timp înaintea războaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construcții. Cine și de ce să fi construit această “perlă” a ultimei provincii cucerite de romani? Dacii stăpâneau, înainte vreme, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul să fi fost construit de ei! Faptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon: ”Burebista stăpânește peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării”. Același autor ne spune: “(Burebista) trecea fluviul când dorea.”, însă Dacia nu era putere navală la acea vreme! Dacă iarna Dunărea putea fi traversată pe gheață, cum se întâmpla în cazul atacului lui Decebal în Moesia, care era modalitatea de a trece Dunărea, vara, decât pe un pod! Aceasta având în vedere că Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase. Mai mult pentru această afirmație există chiar și documentație! O baladă populară aromană, intitulată “Puntea din arta” ne vorbește, valorificând probabil o legendă mai veche, despre trei meșteri constructori iscusiți care au lucrat la construcția unui pod peste Dunăre vreme de șase ani! A se observa că cifra concordă cu cercetările moderne. Având în vedere că Burebista stăpânea peste ambele maluri ale Dunării este de la sine înțeleasă necesitatea geo-strategică a construirii acestui pod peste care Burebista “trecea fluviul când dorea”. Necesitate care se impunea având în vedere faptul că Imperiul Roman încerca să-și extindă dominația în sudul Dunării! Prin urmare, este logic și de bun simț să conchidem că Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a refăcut partea de lemnărie a podului pentru ca Traian să poată avea o cale mai facilă pentru a jefui Dacia de toate bogățiile ei! Dar ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupației romane? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul românilor, distruge lemnăria podului. Faptul pare a fi atestat de bucățile de bârne arse aflate la fața locului. Deci, pentru a frâna în oarecare măsură invazia romană, Decebal, din necesități de strategie militară, distruge opera înaintașului său, Burebista. Aceasta va fi refăcută de un alt DAC, de această dată împărat al Bizanțului, anume CONSTANTIN CEL MARE, născut în orașul Niș, aflat azi în Bulgaria!

Când, oare, vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor și vom trece sub semnul ignoranței realizările strămoșilor noștri?

sursa: enciclopediagetodacilor.blogspot.com Mihai-Andrei Aldea