A existat odinioară o mică insulă pe Dunăre, la 4 km sud-est de Orșova și la 18 km de Drobeta Turnu Severin. Insula a fost locuită încă din Antichitate (când Herodot o amintea sub numele de Cyraunis), însă prima sa atestare documentară datează din 1430; este vorba de un raport al Cavalerilor teutoni către regele Sigismund al Ungariei, în care se vorbea despre insula Saan. Totuși, numele sub care avea să intre în istorie și în legendă insula – punct strategic aflat, vreme de secole, la hotarul a trei țări (actualele România, Serbia și Ungaria) – este cel (turcesc) de Ada-Kaleh. Destinul ei, scrie autorul cărții la care mă refer mai jos, “este exemplar pentru sacrificiile făcute în numele progresului. În 1969, insula a dispărut sub apele lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier.”
Marian Țuțui, apreciat critic și istoric de cinema, precum și redactor-șef al Arhivei Naționale de Filme, a devenit interesat de Ada-Kaleh – așa cum o mărturisește în “Argumentul” volumului său – după ce a întâlnit un fost locuitor al insulei, Gheorghe Bob, care i-a cerut imperios filme pe acest subiect. Așa a început documentarea sârguincioasă a autorului, devenit istoric sui-generis, care a lansat recent, la Editura NOI Media Print, cartea Ada-Kaleh sau Orientul scufundat. Marian Țuțui adaugă: “Am fost nevoit să verific sursele și am încercat să redau istoria reală a insulei, prea tumultuoasă pentru a fi amestecată cu altceva. Nu am reprodus prea multe legende, căci istoria glorioasă a insulei merită să fie cunoscută așa cum a fost, fără falsificări.”
Eforturile și intențiile meritorii ale autorului s-au concretizat într-o apariție editorială impresionantă atât datorită ilustrațiilor (zeci de imagini relevante și remarcabile, provenind din șapte colecții), cât și – mai ales – informațiilor abundente și valoroase adunate între copertele sale. Dacă vă interesează să aflați (mult) mai multe despre Ada-Kaleh, puteți folosi cu încredere noua carte a lui Marian Țuțui.
Lucrarea se deschide, logic, cu un istoric al insulei. Printre altele, aici aflăm că în 1848, 17 conducători ai Revoluției de la București au fost ținuți trei zile în captivitate pe Ada-Kaleh. Însă și destinele altor eroi baladești – precum haiducul Stoian Stângă, născut supus austriac, sârbul Milenko Stojkovic (zis “Iepurele”), unul dintre liderii răscoalei antiotomane de la începutul secolului al XIX-lea, sau Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848 – sunt legate de această insulă. După ce Ungaria a anexat Ada-Kaleh în 1913, Conferința de la Lausanne din 1922 a consfințit apartenența insulei la România.
Ada-Kaleh – vizitată, în 1930-1931, de regii Carol al II-lea și Mihai I, precum și de primul-ministru Nicolae Iorga – avea să piară tot ca teritoriu românesc. Locuitorii au fost anunțați în mai 1963, de către imamul Regep Ali și istoricul C. S. Nicolaescu-Plopșor, în septembrie 1964 a început construcția barajului la Gura Văii, iar la începutul anului 1969 insula a dispărut sub apă. Conform unui recensământ realizat în 1966, Ada-Kaleh avea 500 de locuitori, dintre care 400 de femei. Ei s-au răspândit care încotro: în Turcia, la Constanța, Orșova, Turnu Severin sau București. Cetatea de pe insulă a fost strămutată, împreună cu monumentele funerare, pe insula Șimian. Din nefericire, “după moartea academicianului C. S. Nicolaescu-Plopșor (1968) proiectul arheologic și turistic Șimian intră repede în uitare, iar în 1971, în mijlocul cetății reclădite cu mari eforturi, este amplasată o baracă pentru grăniceri.”
Vila Ali Kadri (aprox. 1930, fotografie realizata de Omer Feyzi Boray)
Dar să uităm puțin de acest trist sfârșit și să descoperim, cu ajutorul autorului, ce a fost Ada-Kaleh. Marian Țuțui trece în revistă note de călătorie și memorii legate de insulă, printre care și cele ale cunoscutului povestitor danez Hans Christian Andersen. De pildă, din amintirile lui Liviu Jumanca, publicate în 2000 de Liviu Groza, aflăm de “frumoasa legendă a celor doi tineri Ada și Kaleh care, îndrăgostindu-se, le-a fost oprită de literele Coranului ducerea până la capăt a dragostei pe care o credeau nemuritoare”. Legenda le-a unit numele și le-a dăruit definitiv insulei, amintind de iubirea fără margini a celor doi tineri care, în ciuda prejudecăților părinților lor, au încercat să-și unească viața în focul fierbinte al dragostei pe care o credeau veșnică și de neînvins.”
În cele două capitole următoare, Marian Țuțui prezintă cărțile și, desigur, filmele (documentare și de ficțiune) care au evocat, explicit sau implicit, insula Ada-Kaleh. Printre operele literare notabile se numără romanul Omul de aur al scriitorului maghiar Jókai Mór – ecranizat în 1919 de cineastul Sándor László Kellner, devenit ulterior celebru la Hollywood ca Alexander Korda – sau romanul Pilotul de pe Dunăre al lui Jules Verne. Din 2006 încoace, prozatori români precum Mircea Cărtărescu, Cornel Ivanciuc sau Ilie Sălceanu au readus în memoria cititorilor insula Ada-Kaleh. Dintre producțiile cinematografice autohtone, amintesc doar comedia Balul de sâmbătă seara de Geo Saizescu, deoarece câteva scene au fost filmate pe insulă în ultima vară a existenței sale.
Cartea mai cuprinde patru capitole, la fel de bine documentate, intitulate sugestiv: “Mărturiile unor locuitori”, “Insula în ghiduri turistice și în lucrări științifice”, “Ada-Kaleh în imagini și în hărți” și “Proiecte de restaurare a cetății”.
Profesionist întocmit, Ada-Kaleh sau Orientul scufundat este un volum monografic binevenit, deoarece nu ar trebui să uităm de o insulă care a jucat de mult timp un rol important, mai ales în identitatea noastră națională. Vreau să închei, pe un ton ceva mai optimist, cu un alt citat extras din “Argumentul” autorului: “Până la urmă trebuie să recunosc că m-am apucat să scriu cu speranța, nepermis de naivă și de aceea păstrată până acum secretă, că această carte ar putea ajuta la reconstituirea întrucâtva a insulei Ada-Kaleh pe Șimian. (…) Dacă Berlinul a fost reconstituit după planuri și fotografii, iar Ierusalimul mai ales după legende, înseamnă că a reconstitui Ada-Kaleh este doar o problemă de voință…”
Geamia insulei Ada-Kaleh (1968, ONT Carpați Publiturism)
sursa: Ginger Group // Mihai Fulger
