80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946 | Conferințele Amarjar de Istorie Recentă, întâlniri lunare între universitari, cercetători și studenți, debutează cu un subiect relevant în Sala Amfiteatru de la Biblioteca Academiei Române.

Asociația Amarjar, organizația care a luat naștere în contextul închiderii Europei Libere, deschide pe 19 noiembrie 2026, seria Conferințelor Amarjar de Istorie Recentă în Sala Amfiteatru de la Biblioteca Academiei Române, cu un subiect-cheie în istoria comunizării României sub ocupația sovietică (1944-1958).

Conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946” își propune să devină punctul de întâlnire dintre câteva prezentări în format academic și întrebări relevante atât din perspectiva cercetărilor istoriografice, cât și din perspectiva expertizei pe care studiul perioadei de tranziție (1944-1947) de la un regim democratic la dictatură o poate furniza prezentului, într-un moment în care libertatea se află sub asaltul autoritarismului.
19 noiembrie 1946 a fost momentul decisiv al acaparării puterii și a pseudo-legitimării noului regim politic impus de Moscova prin falsificarea brutală a alegerilor, cu un scor oficial de 69,8% de la situația reală, estimată de istorici la 10-12%.

Cu moderarea redactorului-șef de la Revista Historia, Ion M. Ioniță, vor susține prelegeri și prezentări:

  • Silviu Moldovan, director CNSAS cu o prelegere despre cum s-au petrecut concret alegerile, o listă de abuzuri, inclusiv turism electoral, nenumărarea și distrugerea buletinelor de vot în toată țara, întocmirea proceselor-verbale falsificate cu procente uriașe în favoarea Blocului Partidelor Democrate (care includea Partidul Comunist și aliații lor direcți), respectiv a Frontului Plugarilor, o altă formațiune apărută sub protecția trupelor sovietice de ocupație.
  • Ionuț Gherasim, președintele Fundației Coposu și nepotul marelui patriot Ilie Lăzăr, deputat PNȚ arestat înaintea alegerilor din 1946 (numele lui Ilie Lăzăr este legat de Unirea cu Bucovina din 1918; ofițer habsburgic, el a pus steagul românesc pe acoperișul Primăriei din Cernăuți în noiembrie 1918, când soarta Bucovinei, asaltată de trupele bolșevice, dar și de naționaliștii ucraineni, nu era deloc sigură).
  • Andreea Păiș, o tânără regizoare de film, va prezenta o galerie foto cu portrete ale principalelor personaje ale epocii, dar și articole de ziar relevante.
  • Elena Vijulie Tănase, președintele Asociației Amarjar și fost director Europa Liberă, va face o scurtă expunere de rapoarte diplomatice transmise de la București în noiembrie 1946 și la finele lui 1946, cu privire la alegeri.
  • În curs de confirmare sunt domnii Virgiliu Țârău, istoric, autorul unei ample lucrări dedicate exact alegerilor falsificate din 1946 și domnul președinte al Colegiului CNSAS, Constantin Buchet.

Conferințele Amarjar de Istorie Recentă sunt lunare și vor avea loc în Sala Amfiteatru a Bibliotecii Academiei, în fiecare a treia joi din lună, începând cu ora 9.00 până la ora 13.00. Pauza de 10 minute va începe la ora 11.00.
Astfel, pentru conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946”, de joi, 19 noiembrie, primirea invitaților începe la ora 09.00, iar deschiderea conferinței la 9.30. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Un link de înscriere este disponibil aici.
Principala forță pe care s-a bazat Partidul Comunist Român, având la vârf agenți sovietici precum Ana Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnăraș sau Teohari Georgescu, pentru a răsturna scorul alegerilor era Armata Roșie. Dar distrugerea fizică a buletinelor de vot și întocmirea a mii de procese-verbale cu date false nu ar fi fost posibile fără guvernul impus de Moscova și condus de avocatul român Petru Groza, învestit la 6 martie 1945. Nu ar fi fost posibile fără complici români în primării, în noile partide, în secții de Poliție și Jandarmerie. Presa pro-sovietică cu limbaj virulent, sabotarea partidelor pro-occidentale și a distribuției ziarelor lor, actele de violență contra opozanților de orice fel, infiltrarea masivă a sindicatelor, promisiunile populiste precum „muncitorii de la Grivița vor primi mâncare de la Athenee Palace”, normalizarea agresivității în limbajul public și confuzia termenilor uzuali, toate au contribuit la un climat de nesiguranță, minciună și frică.

„Istoria românească pornise într-o direcție primejdioasă, orice mișcare necugetată însemna fie pieirea ta, fie pieirea altora, puteai deveni în orice clipă victima propriei inabilități (…) Dar câteodată mă gândesc că în asemenea situații, prudența nu mai slujește la nimic, de vreme ce și prudenții, și imprudenții pot fi prinși sub același tăvălug. Orice hotărâre ai fi luat, parcă ai fi luat-o împotriva ta însuți”, spune Regele Mihai în Convorbirile sale cu scriitorul Mircea Ciobanu. O dovadă că mai rău decât să alegi răul cel mai mic, e să nu ai de ales deloc.

Grație parteneriatului cu Facultatea de Științe Politice/ SNSPA, a colaborării cu Facultatea de Istorie și cea de Jurnalism de la Universitatea din București, și alte parteneriate, la Conferința Amarjar din 19 noiembrie sunt așteptați elevi, studenți, profesori. De asemenea, cercetători, jurnaliști, diplomați.

Sunt bineveniți toți cei interesați de cum se mișcă lumea în prezent și vor să petreacă câteva ore identificând în istoria ultimului secol strategii și tactici de dominație, respectiv forme de rezistență și soluții în momente critice.
Cea de-a doua Conferință Amarjar de Istorie Recentă «Timișoara, 17 decembrie: „Uită-te la mine când vorbesc cu tine!”», este programată joi, 17 decembrie. Detaliile vor fi anunțate în timp util.

Despre Asociația Amarjar. Ante Tempora Cogito. Think Ahead. Stay True

Asociația Amarjar a luat naștere în contextul închiderii redacției Europa Liberă România, în primăvara anului 2026. Este un think-tank care își propune să susțină practic libertatea prin proiecte pe trei direcții: • sprijinirea democrației și a libertăților, cu accent pe libertatea de exprimare, informarea exactă, dezbaterea publică informată și jurnalism; • proiecte de istorie recentă, dedicate comunismului, tranziției și istoriei cenzurate în timpul regimului comunist; • combaterea sărăciei prin educație, ca formă de protejare a libertății individuale și a societății.

Prin start-up-ul auxiliar Amarjar Consulting & Media, membrii asociației oferă servicii video și de consultanță media & PR, într-un demers profesional menit să susțină financiar activitățile ONG-ului. Studioul Amarjar, aflat la trei minute de mers pe jos de Piața Victoriei, este în curs de dezvoltare ca centru media pentru jurnaliștii independenți și corespondenții de presă din București.