Fiecare dintre noi își primește, într-un fel sau altul, răsplata pentru binele și răul de peste anul pe care se pregătește să îl lase în urmă, ca pe un însoțitor pe un peron de gară.
Unii se așează, își domolesc ritmul și pompează viața din propria viață în cordonul ombilical al unui nou eu,
Alții, dimpotrivă, își testează limitele, se supun tratamentului pe bază de aventură, tratament cu multe efecte secundare, dar și cu beneficii.
Indiferent de tabăra în care te afli, dacă nu îți zâmbești a mulțumire, a amintire imprimată în bătăile inimii, înseamnă că trebuie să te străduiești mai mult la anul.
Oricum, amestecul acela de sfârșit și de început acționează ca un drog extrem de puternic.
Ești atât de euforic și de nostalgic, încât râurile de alcool sau de apă plată cu lămâie în care te scalzi nu reușesc să îți spele toate păcatele și să îți curețe de îndoială toate așteptările care se cer a fi satisfăcute.
2013 a fost pentru mine anul generozității ajunsă la adolescență și al bucuriei de a gusta.
În 2013 mi-am tocit talpa pantofilor de dans și am învățat pași noi, alături de oameni care mi-au aruncat doar o privire pe furiș și m-au sărutat în colțul buzelor înainte de a se face nevăzuți și alături de oameni care s-au decis să rămână.
Pentru fiecare am împachetat câte un mulțumesc și l-am expediat printr-un curier rapid pentru a fi sigură că ajunge la destinație la momentul potrivit.
Am triat și am așezat pe colecții fiecare concert și spectacol la care am mers, fiecare vis în care m-am întâlnit cu prieteni dragi de departe, fiecare dimineață în care cafeaua mi-a ieșit cu suficient caimac, încât să îmi zâmbească larg, fiecare cuvânt care m-a ajutat să compun povești, fiecare întâlnire care m-a schimbat și m-a bucurat, fiecare cronică pe care am scris-o pentru a înțelege eu, în primul rând, ceea ce am experimentat și, da, îmi accept fiecare rid de expresie dacă el îmi amintește de o seară în care i-am cedat bucuriei.
Dar, topurile au întotdeauna doza lor de nedreptate și de subiectivism.
Ceea ce pot spune cu certitudine este că 2013 m-a apropiat mai mult de mine și mi-a ascuțit simțurile, mi-a perfecționat acel zâmbet pe care nu aș putea niciodată să-l falsific și i-a dat curajului un look casual.
Am încercat să-mi fiu fidelă și să-mi aplic tratamentul sincerității, să râd mult, să dansez și să ascult muzică oricând mi se făcea poftă, să citesc de plăcere, pe furiș sau pe îndelete, în funcție de ritmul timpului pe care mi-l puneam la dispoziție, să nu mă ascund după false intenții și să nu am false așteptări, să mă bucur și să îmi permit să fiu tristă pentru a ști ce gust are acea bucurie adevărată, să îmi fie dor și să las în urmă doruri.
Mi-am poreclit orele, zilele și chiar lunile lăsându-mă sedusă de către un scriitor/scriitoare, de către o voce, de către un cineva cunoscut/necunoscut sau de o stare.
Am avut luni ceașcadecultură, luni David Grossman, Zeruya Shalev, Jonathan Franzen, Sofi Oksanen, zile Robin and The Backstabbers, zile Kyla La Grange, zile Alternosfera, zile Soley, zile Led Zeppelin, zile Maria Răducanu și zile Luiza Zan, zile cu mustață și zile cu ochelari funky, zile „ce simpatic ești, chiar îmi placi” și zile „fugi de-aci că ești un nesuferit”, ore morocănoase, ore somnoroase, ore topăitoare și ore pline de inspirație și de creativitate.
Dacă mă întreba cineva, de exemplu, „cât e ceasul?” eram tentată să răspund „o oră și zece minute de când sunt cam somnoroasă” sau „eu și două minute de când topăi de bucurie”.
Iar dacă uita vreun apropiat ce zi este și apela la bunăvoința mea, îi puneam în gând o melodie de așteptare ca să nu-l încurc și mai rău cu un „e ziua în care m-a înghițit proza Zeruyei Shalev și m-a devorat ca pe o porție de aripioare de pui picante”.
Dar, ce party pe cinste i-am pregătit lui 2014!
Parcă mi-e poftă de spectacole de balet, de scurt metraje, de documentare și de filme de animație, de Julian Barnes și Hemingway în exces, de stilul funky-vintage-boho-glam, de psihanaliză, de noi proiecte, de iubire fără perdea, de călătorii care să se adauge la colecția de déjà-vu-uri.
Sper să aducă el șampania și artificiile.