Ceasca de cultura

Categorie: Literatura

  • Cinci titluri de excepție ale literaturii universale, publicate recent în cadrul Anansi. World Fiction

    In aceste ultime zile de vara, portofoliul Anansi. World Fiction se imbogateste cu cinci noi titluri: trei dintre acestea sunt traduse in premiera in limba romana,  iar doua sunt reeditari ale unor carti indragite de cititorii romani. Incheierea monumentala a Septologiei, opera in care marele scriitor norvegian Jon Fosse, laureat cu Nobelul literar in 2023, reflecteaza cu gravitate si lirism asupra artei, identitatii si credintei, se afla pe lista acestor cinci titluri sosite recent din tipografie. Un nume nou. Septologie VI–VII il surprinde pe Asle, un pictor vaduv, intre prezentul aproape ritualic si trecutul tot mai ademenitor. In acelasi timp, un alt Asle, tot pictor, prietenul si dublul sau, se zbate in spital intre viata si moarte, macinat de alcool. In acest ultim roman al Septologiei, care se incheie, biblic, intr-o duminica, Fosse ofera o reflectie profunda asupra artei, a identitatii, a credintei si a viciului, asupra alegerilor care fac ca o viata sa fie ceea ce este si, mai ales, asupra sfarsitului.
    „O capodopera norvegiana” (The New York Times), „o meditatie literara comparabila cu experienta mistica” (The New York Review of Books), Un nume nou aduce la final una dintre cele mai fascinante constructii epice europene ale secolului XXI.
    Editia in limba romana poarta semnatura lui Ovio Olaru.

    Adania Shibli, prozatoare, dramaturga si eseista palestiniana, apare in traducere in cadrul Anansi. World Fiction cu cea de-a treia sa carte, Detaliu minor, roman nominalizat la prestigiosul International Booker Prize 2021.
    In nisipul desertului, adevarul nu se ingroapa niciodata, iar Detaliu minor este meditatie cutremuratoare despre vieti frante si taceri care raman: un roman tulburator care suprapune trecutul si prezentul Palestinei, intre tragedia din vara lui 1949, catastrofa stramutarii fortate a peste 750 000 de palestinieni, si o investigatie personala contemporana. 
    Adania Shibli este o scriitoare cu o scriitura de o intensitate aparte, „un simbolism subtil si coroziv” (Publishers Weekly), in care trauma colectiva devine istorie vie. Tradus in peste 40 de limbi, Detaliu minor (traducere de Laura Sitaru) confirma locul autoarei printre cele mai importante voci literare ale prezentului.

    Prozatorul francez Laurent Binet revine in atentia cititorilor romani cu cel mai recent roman al sau: Perspective, „o oda inchinata actului artistic” (The New York Times Book Review). 
    Incursiune savuroasa in Florenta secolului al XVI-lea, unde moartea pictorului Jacopo da Pontormo declanseaza o ancheta condusa de celebrul Giorgio Vasari, romanul epistolar al lui Laurent Binet transforma arta si teoriile estetice in instrumente de investigatie, intr-un decor plin de intrigi politice, comploturi regale si rivalitati artistice. „Sublimul si senzationalul isi dau mana” (The Times), intr-o poveste care evoca deopotriva misterele din Numele trandafirului si rafinamentul Legaturilor primejdioase.

    Romanul Durerea e o faptura inaripata de Max Porter (traducere de Mihaela Buruiana), o meditatie poetica si experimentala asupra doliului, iubirii si procesului de vindecare, se bucura de o noua editie, in cadrul Anansi. World Fiction. 
    Scris la granita dintre poezie, proza si fabulatie, romanul lui Porter este intens, liric si fragmentar, surprinzand fragilitatea fiintei umane confruntate cu pierderea. Este in acelasi timp o poveste emotionanta despre familie si despre modul in care iubirea si imaginatia pot invinge disperarea. Cartea a fost transpusa intr-o ecranizare de exceptie, regizata de Dylan Southern, cu Benedict Cumberbatch in rolul tatalui, aducand la viata intensitatea emotionala si lirismul cartii prin interpretarea sa profunda.

    O noua editie in cadrul Anansi. World Fiction cunoaste si volumul de memorii Confesiunile unei dependente de arta, de Peggy Guggenheim (traducere de Ciprian Sulea), o privire din interior asupra lumii artei moderne, cu portrete intime, adesea surprinzatoare, ale celor mai importanti actori ai ei.
    In paginile sale, Peggy Guggenheim, colectionara de arta influenta si figura emblematica a vietii culturale din secolul XX, povesteste despre viata sa excentrica si pasionanta, despre relatiile cu artisti celebri precum Jackson Pollock, Max Ernst sau Marcel Duchamp, si despre modul in care a influentat lumea artei moderne prin colectiile si galeriile sale. O perspectiva intima asupra vietii unei femei curajoase, nonconformiste si complet dedicata artei.

    Noile aparitii reconfirma misiunea Anansi. World Fiction de a aduce in fata publicului roman literatura de varf a lumii contemporane – opere curajoase, vizionare si memorabile, premiate si recunoscute pe plan international. La finalul lunii septembrie a acestui an, Anansi. World Fiction va serba cinci ani de existenta. 

  • START la înscrierile pentru Atelierele APOLODOR: benzi desenate, scenariu de film, reportaj, ilustrație de carte, tehnica tiparului și poezie

    Festivalul de Literatura pentru Copii si Adolescenti. APOLODOR, desfasurat sub Inaltul Patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, va invita nu doar la intalnirea cu scriitori ca Gabriela Adamesteanu, Matei Visniec, Florin Bican, Svetlana Carstean, Dan Ungureanu, Adina Popescu, Mircea Pricajan, sau Mihnea Maruta, ci si la ateliere sustinute de nume la fel de sonore si indragite. Intre 18-21 septembrie, la Botosani, festivalul initiat de Dan Lungu (director) si Luminita Corneanu (director artistic) deschide larg usile atelierelor de benzi desenate, scenariu de film, reportaj, ilustratie de carte, tehnica tiparului, storytelling si poezie.
    Discutiile cu artisti si scriitori de renume sunt avansate, o serie de activitati si intalniri au fost deja programate si se da startul inscrierilor pentru micii si marii participanti. 
    Astfel, jurnalistul si scriitorul Viorel Ilisoi invita copiii si adolescentii sa afle ”Cum scriem un reportaj?”, intr-o intalnire gazduita de Teatrul „Mihai Eminescu” din Botosani. 
    Despre lumea fascinanta a ilustratiei de carte se va vorbi in atelierul „Un pinguin celebru! Cum a aparut Apolodor, de la primele schite la personajul Apolodor”. Premiat la nivel national si international, Dan Ungureanu, ilustratorul care a dat un nou chip povestii lui Apolodor, contribuind la readucerea acesteia in atentia copiilor si a parintilor contemporani, va asteapta la dialog, dar si la exercitii practice de ilustratie.  

    Critic si istoric literar, eseist si eminescolog roman, Ioana Bot va sustine atelierul de scriere creativa „Masina de scris sonete”, intalnire gazduita de Memorialul Ipotesti. 

    Prietenia dintre carte si film va fi abordata de scenaristul, scriitorul si producatorul de film Mihai Manescu in atelierul „De la carte la cadru: Cum transformi povestile in scenariu de film”. Varsta minima a participantilor va fi de 9 ani, iar atelierul se va derula la Teatrul „Mihai Eminescu”. 
    Atelierul – concurs de creare de benzi desenate „Cum se naste o carte?”, sustinut de Editura GAMA, se va desfasura in toate cele patru zile de festival, in spatiile generoase ale teatrului.
    Artistele vizuale specializate in ilustratie de carte, Sabina Ana Drinceanu si Bianca Simionescu, cadre universitare ale Universitatii Nationale de Arte „George Enescu” din Iasi, vor derula workshopurile „Character design in ilustratie si animatie” si „Storyboard-ul in cartea ilustrata pentru copii”. 

    „… spre Labrador” este denumirea atelierului de scriere creativa (poezie) pentru elevi, sustinut de poetul si publicistul botosanean Vasile Iftime, la Memorialul Ipotesti, in toate cele patru zile de festival. Tot la Ipotesti va avea loc atelierul-demonstratie  „Cum se tiparea pe vreme bunicilor nostri?”, unde vom afla tehnica imprimarii pe tipar inalt, cu litere de plumb.

    „Digital Story-Telling Lab” va fi atelierul sustinut de Sorina Chiper cu exercitii de exprimare creativa, care va combina arta naratiunii cu utilizarea tehnologiei digitale pentru a crea experiente multimedia. 
    Surprizele nu se vor opri aici, insa, vom afla mai multe pe masura ce ne apropiem de festival. 

    Festivalul APOLODOR a fost lansat pe 18 iulie si se va desfasura efectiv in intervalul 18-21 septembrie la Botosani, cu finantarea Consiliului Local si a Primariei Municipiului Botosani.
     
    Inscrierile la ateliere se pot face aici:
    https://forms.gle/VuDQcHP9rC5mDTTLA

    Organizator: Fundatia Corona
    Finantatori: Consiliul Local si Primaria Municipiului Botosani
    Parteneri: Inspectoratul ?colar Judetean Botosani, Teatrul National ‘Mihai Eminescu’ Botosani, Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii ‘Mihai Eminescu’, Biblioteca Judeteana ‘Mihai Eminescu’ Botosani, Universitatea Nationala de Arte ‘George Enescu’ din Iasi, Palatul Copiilor Botosani, Casa Corpului Didactic Botosani, Galeria ArtEast Iasi, Tipografia Printco Iasi, Agentia Caracteristic, CNIPT Botosani, Asociatia pentru Ospitalitate Culturala – AOC Iasi, Asociatia Scriitorilor de Literatura pentru Copii si Adolescenti din Romania   — ‘De Basm’
    Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad si Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books

    Sponsori: Nea Ilie Bucatarul Sulita, Practic-Comert-Strugaru S.R.L Darabani, Cofetaria Rida Botosani, Artechwine Botosani, Danimet Exim SRL, SC Optim Diagnostic SRL

  • Poeți din 30 de țări, de pe patru continente, vin la Festivalul Internațional de Poezie București, ediția a XV-a

    Peste aproximativ o luna, luni, 15 septembrie 2025, in capitala debuteaza cea de-a XV-a editie a Festivalului International de Poezie. Bucuresti (FIPB), cel mai important eveniment poetic din Romania si unul dintre cele mai vizibile din Europa de Est. Evenimentul se incheie duminica, 21 septembrie 2025. Editia din acest an reuneste aproape doua sute de poeti din peste 30 de tari, de pe patru continente, oferind publicului o experienta multiculturala ampla: lecturi publice, expozitii, conferinte, performance-uri si momente muzicale – toate sub semnul poeziei ca forma de memorie vie si prezenta activa in viata cetatii. 

    „Poezia nu este un lux, ci o necesitate discreta. Intr-o epoca in care sensurile se risipesc cu usurinta, ea ramane un exercitiu de luciditate, de rezistenta interioara si, totodata, o forma esentiala de reflectie si emotie impartasita. De-a lungul anilor, Festivalul International de Poezie Bucuresti a devenit nu doar cel mai important eveniment poetic din Romania, ci si un spatiu viu al intalnirilor autentice, unde cuvintele refac punti, trezesc amintiri si deschid drumuri catre dialog. Editia din acest an aduce la Bucuresti numerosi oaspeti internationali, prezenti datorita sprijinului generos al institutelor culturale si ambasadelor partenere. Din toate colturile lumii, poetii vin nu doar sa citeasca, ci sa respire impreuna – iar odata cu ei, si noi, publicul. Pentru cateva zile, Bucurestiul devine poezie”, a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului National al Literaturii Romane, organizatorul evenimentului.

    Peste 60 de evenimente alcatuiesc arhitectura celor sapte zile de festival, un program conturat in ultimele sase luni de echipa Muzeului National al Literaturii Romane impreuna cu partenerii proiectului. Publicul se va putea bucura de participarea la expozitiile artistilor Nelus Oana, David Greenslade si Andrei Pandea, de seri tematice variate – poezie georgiana, omagiu Andrei Bodiu – 60, Gheorghe Craciun – 75, Virgil Tanase – 80, D. R. Popescu – 90, dezbaterea Antim Ivireanul, seara performance si slam poetry, poezie erotica si „Poezia subculturilor”. De asemenea, vor avea loc lecturi publice sustinute de poeti din Romania, Europa, America Latina, Africa, Asia si Orientul Mijlociu, lansari de carte si prezentari de antologii internationale, precum si concerte si recitaluri diverse, de la fado si jazz pana la muzica clasica si experimentala, cu artisti precum Mircea Tiberian, Nadia Trohin, Adrian Naidin, Catalina Beta si Albert Tajti, Jezebel, Axia Marinescu, Mircea Florian si Mircea Rusu Band. Evenimentele speciale includ ceremonia de plantare a ciresilor in „Gradina Poeziei Tudor Arghezi”, parte a miscarii internationale Bosques de la Poesia.

    Este un program amplu si dens, in care poezia sta alaturi de alte arte, precum muzica, pictura sau filmul.

    Ceremonia de deschidere are loc la Biblioteca Centrala Universitara „Carol I”, luni, 15 septembrie 2025, ora 18.00, in prezenta unor importanti poeti romani si internationali, si va include un moment muzical de exceptie sustinut de Corul National de Camera „Madrigal – Marin Constantin”.

    Sub semnul dialogului intercultural si al celebrarii poeziei in toate formele ei, editia din acest an a Festivalului International de Poezie Bucuresti va aduce la Bucuresti autori din: Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehia, Chile, China, Columbia, Cuba, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Georgia, Germania, Grecia, Honduras, Kenya, Israel, Italia, Letonia, Marea Britanie, Mexic, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria, Uruguay, alaturi de nume importante ale poeziei autohtone. 

    Iubitorii de poezie din Capitala sunt asteptati sa ia parte la evenimente in cadrul FIPB 2025 in peste spatii culturale cunoscute din Bucuresti: Biblioteca Centrala Universitara „CaroI I”, Muzeul National al Literaturii Romane – sediul din str. Nicolae Cretulescu 8, Muzeul National al Literaturii Romane – sediul din Calea Grivitei 64-66, Casa memoriala „Tudor Arghezi”, Carturesti Modul, ARCUB, Londohome, Libraria Kyralina, Institutul Francez din Bucuresti, Institutul Cervantes din Bucuresti, Galeria KOG7, precum si in cele mai importante licee.
     
    Publicul are acces gratuit la evenimentele din cadrul Festivalului International de Poezie Bucuresti. Programul complet al proiectului se va regasi in curand pe site-ul oficial: www.fipb.ro.
     
    Organizatori: Primaria Municipiului Bucuresti prin Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti
    Parteneri: Biblioteca Centrala Universitara „Carol I”, ARCUB, Camões Institute, Institutul Italian de Cultura din Bucuresti, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucuresti, Institutul Cervantes din Bucuresti, Institutul Polonez din Bucuresti, Centrul Cultural Chinez, Uniunea Scriitorilor din Romania, Muzeul Literaturii Georgiene, Casa Scriitorilor din Georgia, Corul National de Camera Madrigal Marin Constantin, Ambasada Argentinei, Ambasada Braziliei, Ambasada Chile, Ambasada Chinei, Ambasada Columbiei in Romania, Ambasada Republicii Elene in Romania, Ambasada Georgiei in Romania, Ambasada Mexicului in Romania, Ambasada Slovaciei in Romania, Bosques de la Poesia, Carturesti, Londohome, Libraria Kyralina, Biblioteca Metropolitana Bucuresti

    Sponsori: Computerland, Pro Helvetia, Schweizer Kulturstiftung, Jidvei, BES Romania.

  • Autori de referință vin la Festivalul APOLODOR din Botoșani

    * Gabriela Adamesteanu, Florin Bican, Svetlana Carstean, Matei Visniec, Mihnea Maruta, Adina Rosetti, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu, intre invitatii la prima editie a festivalului Festivalului APOLODOR;
    * Copilarii povestite pe scena – cu nostalgie si luciditate;
    * Intalniri cu autori, ateliere de lectura, de scriere creativa, de scenariu de film, de reportaj, expozitii si surprize pe care le rezerva organizatorii. Festivalul de Literatura pentru Copii si Adolescenti APOLODOR din Botosani aduce in prim-plan voci esentiale ale culturii romane contemporane. Intre 18 si 21 septembrie 2025, publicul va avea ocazia sa intalneasca personalitati remarcabile din lumea cartii.

    Copilaria povestita de mari scriitori

    Gabriela Adamesteanu, Florin Bican, Svetlana Carstean si Matei Visniec vor fi invitatii serilor de copilarii povestite pe scena, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botosani. Seria de dezbateri si rememorari va fi moderata de jurnalistii Adela Greceanu si Matei Martin, realizatori de emisiuni culturale si de actualitate ai radioului national – Radio Romania Cultural, si de Raluca Aftene, de la TVR Iasi. 
    Gabriela Adamesteanu, cunoscuta pentru romane precum „Dimineata pierduta” si „Drumul egal al fiecarei zile”, este una dintre cele mai importante prozatoare ale literaturii romane postbelice. Perspectiva ei asupra copilariei promite o incursiune emotionanta si lucida intr-o lume marcata de tranzitii istorice si personale. 
    „Copilaria este varsta pe care o purtam in noi toata viata. Din povestile ascultate si citite atunci ne-am ales modelele imaginare, asa cum din anturaj ne-am ales modelele umane. Constienta de puterea deprinderilor din copilarie, o tot mai larga comunitate de parinti si profesori, psihologi si  sociologi, editori, ilustratori si scriitori pentru copii, se straduie sa stabilizeze obiceiul cititului de la varstele mici care imbogateste mintile tinere. Destinul omului, confruntat azi cu  tehnologia inalta, creata tot de el, capata  o sansa in plus prin cartea copilariei si adolescentei. Generatiile noi de parinti par sa-i inteleaga utilitatea, iar targurile si festivalurile  se invioreaza si se coloreaza cu un aflux  de mici cititori. Dan Lungu, un remarcabil scriitor al copilariei si adolescentei, creatorul FILIT-ului, cea mai spectaculoasa sarbatoare a cartii la noi, deschide inca odata, cu festivalul APOLODOR, o usa nu doar spre miraculoasa lume a primelor varste  ci si  spre un profil uman imbogatit, de maine”, ne-a declarat autoarea.
    Gabriela Adamesteanu

    Florin Bican, autor foarte indragit de literatura pentru copii si traducator cunoscut pentru umorul sau rafinat si pentru talentul de a jongla cu cuvintele, va aduce un strop de ludic si ironie fina in acest puzzle al amintirilor. „Avem mai multe copilarii – cea pe care o traim, fara sa ne dam seama, pana la o varsta asupra careia oamenii de stiinta par sa nu fi cazut intru totul de acord si cea pe care ne-o amintim, si din care ne infruptam, la toate varstele. Si mi se pare minunat ca Festivalul Apolodor de la Botosani le face loc pe scena acestor copilarii.”, ne-a transmis autorul, care este si unul dintre traducatorii celebrei serii Harry Potter in limba romana.  
    Florin Bican
    Svetlana Carstean, poeta cu o voce distincta in peisajul literar romanesc si o importanta editoare de poezie, va oferi o perspectiva intima, profunda si poetica asupra copilariei, inradacinata in sinceritate si forta emotionala.
    Matei Visniec, dramaturg, poet si prozator de renume international, cu o cariera remarcabila in Franta si Romania, vine la Botosani pentru a impartasi povesti din copilaria care i-a modelat imaginatia si destinul artistic.

    „Festivalul APOLODOR este o idee luminoasa si benefica intr-o lume in care imaginea, dupa ce a insotit in mod logic si natural cuvantul, tinde acum datorita noilor tehnologii sa ia locul cuvantului. Or, educatia si formarea mentala a omului nu pot avea loc cand diminueaza ponderea cuvantului, a povestii, a fictiunii, a capacitatilor imaginative. Semnalul de alarma este tras in prezent in multe tari europene: lectura ar trebuie sa fie o urgenta nationala permanenta.

    Festivalul APOLODOR isi propune sa creeze noi pasarele intre publicul tanar si scriitori, intre copii si cartile scrise pentru ei. Cred ca municipiul Botosani are o initiativa demna de urmat si ma bucur sa-l stiu in cabina de pilotaj pe Dan Lungu care are deja experienta fabulosului Festival International de Literatura si Traduceri de la Iasi, unul dintre cele mai interesante manifestari de acest gen din Europa”, ne-a declarat Matei Visniec, in asteptarea festivalului din septembrie.
    Matei Visniec

    Despre retelele sociale si adolescenta zilelor noastre

    Un alt punct de atractie al festivalului va fi conferinta sustinuta de Mihnea Maruta, autorul bestsellerului „Identitatea virtuala. Cum si de ce ne transforma retelele de socializare”, jurnalist si eseist cunoscut pentru analizele sale lucide si profunde despre societatea contemporana. Tema conferintei, „Skibidi Ohio. Zece efecte ale retelelor sociale asupra copiilor si adolescentilor”, atinge una dintre cele mai actuale si incitante zone de reflectie: relatia tinerilor cu tehnologia, formarea identitatii in era digitala si impactul AI asupra educatiei, creativitatii si relatiilor umane. Conferinta va fi urmata de o sesiune de intrebari din partea publicului. 
    Mihnea Maruta

    Unii dintre cei mai iubiti autori pentru copii, prezenti la Botosani

    Alti invitatii care au confirmat  participarea la Festivalul Apolodor sunt: criticul literar si profesoara Ioana Bot – unul dintre cei mai importanti eminescologi de astazi, scriitorul si jurnalistul Viorel Ilisoi, scriitorul botosanean Vasile Iftime, artistele vizuale Raluca Ioana Burca, Sabina Drinceanu si Bianca Simionescu. 
    Micii cititori vor avea ocazia sa-i intalneasca pe Alex Moldovan, autorul indragitei serii de romane „Olguta” (Editura Arthur) si laureat al Uniunii Scriitorilor, pe Adina Rosetti, autoare multipremiata, cu peste douazeci de carti pentru copii publicate, de la seria cu „Domnisoara Poimaine” pana la recenta aparitie pentru adolescenti „Ultima Provocare” (Editura Arthur), pe Veronica D. Niculescu, scriitoarea care i-a incantat pe copii cu cele doua volume-bestseller care il au protagonist pe condorul Isidor: „Vara lui Isidor” si „O iarna cu Isidor” (Editura Polirom). 
    Vor fi prezenti la Botosani ambii laureati ai Premiilor Carturino de anul acesta: Mihai Manescu, autorul romanului „Comoara lui Harap Alb” (Editura Humanitas Junior, Premiul Carturino pentru cartea de literatura pentru copii) si Dan Ungureanu, cunoscut si apreciat ilustrator si autorul volumului „Vreau sa fiu invizibil” (Premiul Carturino pentru carte ilustrata). 
    Alti doi autori iubiti de copii si adolescenti, Adina Popescu („Povestiri de pe Calea Mosilor”, „Vine vacanta cu trenul din Franta” – Editura YoungArt), Mircea Pricajan („Gasca”, „Pumn de Fier” – Editura Polirom) au acceptat si ei invitatia de a participa la Festivalul Apolodor. 

    Spre deliciul spectatorilor mari sau mici, cantareata Ada Milea va sustine un concert pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”.  

    Programul intalnirilor, dezbaterilor, atelierelor si evenimentelor va fi anuntat de organizatori la inceputul lunii septembrie. 

    Organizator: Fundatia Corona
    Finantatori: Consiliul Local si Primaria Municipiului Botosani

    Parteneri: Inspectoratul ?colar Judetean Botosani, Teatrul National „Mihai Eminescu” Botosani, Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii „Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeteana „Mihai Eminescu” Botosani, Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” din Iasi, Palatul Copiilor Botosani, Casa Corpului Didactic Botosani, Galeria ArtEast Iasi, Tipografia Printco Iasi, Agentia Caracteristic, CNIPT Botosani, Asociatia pentru Ospitalitate Culturala – AOC Iasi, Fundatia Star of Hope – SOH Iasi
    Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad si Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books
    Sponsori: Nea Ilie Bucatarul Sulita, Practic-Comert-Strugaru S.R.L Darabani, Cofetaria Rida Botosani, Artechwine Botosani, Danimet Exim SRL

  • Festivalul Apolodor, sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România

    Reprezentanta Comisiei Europene in Romania a acordat in mod oficial Festivalului de literatura pentru copii si adolescenti APOLODOR de la Botosani Inaltul sau Patronaj, ca recunoastere a rolului important pe care acesta il va avea in promovarea culturii, a literaturii si a multilingvismului in randul tinerilor din Romania. Festivalul este initiat de scriitorii Dan Lungu (director) si Luminita Corneanu (director artistic), iar prima editie se va derula intre 18 si 21 septembrie la Botosani, cu finantarea Consiliului Local si Primariei Botosani. APOLODOR va aduce in nord-estul tarii scriitori, jurnalisti si artisti de renume, care se vor intalni cu copiii si tinerii din Botosani in cadrul unor lecturi si dezbateri publice, ateliere de lectura, de jurnalism, sau cu ocazia unor expozitii de ilustratie care se anunta foarte interesante. 
    Intre invitatii care au confirmat deja participarea se numara Florin Bican, Ioana Bot, Viorel Ilisoi, Mihai Manescu, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu, Mircea Pricajan, Adina Rosetti, Dan Ungureanu, Matei Visniec, artistele vizuale Raluca Ioana Burca, Sabina Drinceanu, Bianca Simionescu si cantareata Ada Milea. 
    Prin recunoasterea oferita de Reprezentanta Comisiei Europene, institutia ofera sustinere publica festivalului, ca manifestare culturala si educativa ce imbratiseaza, sustine si promoveaza valori europene. Astfel, demnitatea umana, libertatea, egalitatea, empatia, statul de drept si drepturile omului sunt valorile europene fundamentale pe care Festivalul APOLODOR le asuma si isi propune sa le promoveze prin actiunile ce vor fi incluse in program.

    „Inaltul Patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania pentru Festivalul APOLODOR inca de la prima editie este, cu siguranta, o recunoastere prestigioasa care confera evenimentului o aura institutionala si europeana. Este o garantie de sprijin moral si vizibilitate sporita. Suntem recunoscatori si multumim pentru onoranta distinctie oferita”, afirma directorul festivalului, scriitorul Dan Lungu. 

    Festivalul APOLODOR va avea loc la Botosani in perioada 18-21 septembrie, este finantat de Consiliul Local si Primaria Municipiului Botosani si organizat de Fundatia Corona. 

    Organizator: Fundatia Corona
    Finantatori: Consiliul Local si Primaria Municipiului Botosani  
    Parteneri: Inspectoratul Scolar Judetean Botosani, Teatrul National „Mihai Eminescu” Botosani, Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii ”Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeteana „Mihai Eminescu” Botosani, Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” din Iasi, Palatul Copiilor Botosani, Casa Corpului Didactic Botosani, Galeria ArtEast Iasi, Tipografia Printco Iasi, Agentia Caracteristic, CNIPT Botosani, Asociatia pentru Ospitalitate Culturala – AOC Iasi

    Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad si Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books

    Sponsori: Nea Ilie Bucatarul Sulita, Practic-Comert-Strugaru S.R.L Darabani

  • S-a născut Apolodor, Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți de la Botoșani

    * Florin Bican, Veronica D. Niculescu, Adina Rosetti, Alex Moldovan, Matei Visniec si alti autori indragiti de literatura pentru copii vin la Botosani intre 18 si 21 septembrie;
    * Un concert Ada Milea si expozitii de ilustratie le vor oferi celor mici experiente de neuitat;

    * Scriitorul Dan Lungu, directorul festivalului, vede evenimentul ca pe „un omagiu adus celor care au facut posibil sa apara personalitati ca Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian”. Vineri, 18 iulie, in Sala „Mihai Eminescu” a municipalitatii botosanene, s-a lansat Festivalul de Literatura pentru Copii si Adolescenti APOLODOR. A fost prezentat astazi si se va derula in perioada 18-21 septembrie la Botosani.  
    Festivalul isi propune sa ii apropie pe cei mai mici cititori de literatura contemporana dedicata lor. Directorul festivalului este indragitul scriitor Dan Lungu, botosanean de origine, co-fondatorul celui mai important festival de literatura din tara si unul dintre cele mai importante din Estul Europei: FILIT Iasi.
    Organizat de Fundatia Corona si finantat de Consiliul Local si de Primaria Municipiului Botosani, Festivalul APOLODOR va reuni, intre 18 si 21 septembrie, scriitori de literatura pentru copii, editori, ilustratori, profesori, traducatori, jurnalisti culturali si autori de manuale. Cu toti acestia se vor putea intalni elevii din scolile si liceele botosanene, in cadrul unor ateliere de lectura sau de creatie, la dezbateri, precum si la expozitiile de ilustratie si in cadrul serilor „Copilarii pe scena”, la Teatrul „Mihai Eminescu.
    Intre invitatii care au confirmat deja participarea se numara scriitori, jurnalisti si artisti de renume precum Florin Bican, Ioana Both, Viorel Ilisoi, Mihai Manescu, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Mircea Pricajan, Adina Rosetti, Dan Ungureanu, Matei Visniec, artistele vizuale Raluca Ioana Burca, Sabina Drinceanu, Bianca Simionescu si cantareata Ada Milea.

    In afara evenimentelor literare, organizatorii au pregatit mai multe expozitii de ilustratie si de carte-obiect, intre care se numara: BookM@p 01. Cartografia ilustratiei romanesti contemporane si 1001 de carti obiect, ambele curatoriate de Cezarina Caloian, si Tia Peltz. Ilustratii la povestile lui Ion Creanga – curator: Dana Lungu. 
    „Cultura este in ADN-ul Botosaniului. Ma bucur ca ia nastere aici un festival de literatura pentru copii si adolescenti, care are toate datele sa faca istorie. Primaria si Consiliul Local sprijina cu entuziasm aceasta initiativa a scriitorului Dan Lungu. Am mare incredere ca experienta FILIT-ului iesean va da roade si la Botosani”, a declarat primarul Municipiului Botosani, domnul Cosmin Andrei.
    Festivalul Apolodor apare in contextul in care in Eurobarometrul din ultimii 10 ani, Romania este tara cu cel mai mic consum de carte din Europa. Organizatorii festivalului apreciaza ca un astfel de eveniment reprezinta una dintre putinele solutii viabile, cu efect pe termen lung:

    „APOLODOR este un festival cu concept, gandit la standarde inalte. Copiii si adolescentii din Romania merita asta, precum si toata lumea editoriala si artistica din jurul lor. Pe termen lung, isi propune sa cultive gustul pentru literatura la varste timpurii, sa creeze o platforma profesionala relevanta, si, de ce nu, sa contribuie la ridicarea statutului literaturii pentru copii in Romania, care a fost tratata multi ani ca o cenusareasa.

    De ce la Botosani? Ei bine, Botosaniul este cunoscut in primul rand ca judetul in care s-au nascut foarte multe personalitati culturale. Dar mai este ceva: in putine locuri din lumea aceasta parintii se ocupa cu atata fervoare de educatia copiilor ca la Botosani. Acesta este motivul profund pentru care APOLODOR isi are locul aici. Este, daca vreti, un omagiu adus celor care au facut posibil sa apara personalitati ca Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian, Antipa, Onicescu si multe altele”, a declarat scriitorul Dan Lungu.  
       

    Festivalul APOLODOR isi propune sa devina o platforma unica pentru dialog, reflectie si initiative culturale inovatoare, cu un potential real de impact in combaterea deficitului de lectura in Romania.

    Echipa festivalului: 

    Director: Dan Lungu, scriitor 
    Director artistic: Luminita Corneanu, critic literar, autoare de literatura pentru copii
    Curator al expozitiilor de ilustratie: Cezarina Caloian, artist vizual, cadru didactic la UNAGE Iasi 
    Director executiv: Costica Roman, presedintele Fundatiei Corona
    Identitate vizuala: Marinela Ciobanu.

    Organizator: Fundatia Corona 
    Finantator: Consiliul Local si Primaria Municipiului Botosani

    Parteneri: Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” din Iasi, Teatrul „Mihai Eminescu” Botosani, Complexul Memorial „Mihai Eminescu” Ipotesti, Inspectoratul Scolar Judetean Botosani, Biblioteca Judeteana „Mihai Eminescu” Botosani, Casa Corpului Didactic Botosani, Tipografia PRINTCO, Centrul National de Informare Turistica Botosani.

  • Expoziția „Dimensiunea Sebastian”| 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian (1907-1945)

    Muzeul National al Literaturii Romane invita publicul bucurestean la vernisajul expozitiei „Dimensiunea Sebastian”: marti, 8 iulie 2025, incepand cu ora 16.00, la sediul din strada Nicolae Cretulescu 8. Expozitia marcheaza 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian. 

    Invitati: Teodora Dumitru, Alexandra Oprescu, Zamfir Balan. Gazda evenimentului: Ioan Cristescu, director general al Muzeului National al Literaturii Romane.

    Expozitia isi propune sa ofere o imagine a scriitorului, publicistului si dramaturgului Mihail Sebastian recompusa din documente aflate in patrimoniul Muzeului National al Literaturii Romane (manuscrise, acte personale, fotografii si corespondenta), carti cu dedicatii olografe, editii princeps, un documentar dedicat scriitorului, realizat de TVR, si manuscrise aflate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane. 

    Publicul nefamiliarizat cu opera lui Mihail Sebastian va avea parte de un excurs prin epoca interbelica si biografia autorului. Cititorii pasionati ai operei lui vor avea ocazia sa vada fotografii cu o valoare unica, manuscrise ale celor mai indragite pagini din Orasul cu salcami, Accidentul, Jocul de-a vacanta, De doua mii de ani, Jurnal, afise ale pieselor de teatru etc.

    Cu opt decenii in urma, intr-una din ultimele zile de mai, o veste cumplita a zguduit lumea culturala a Bucurestiului: autorul Jocului de-a vacanta fusese lovit mortal de un camion, in timp ce traversa strada. La cei 38 de ani, cat avea cand a sfarsit atat de absurd, Mihail Sebastian (18 octombrie 1907 – 29 mai 1945) se bucura de o notorietate bine conturata, marcata puternic de convulsiile politice si sociale prin care trecuse intreaga societate romaneasca in ultimii ani interbelici.

    Mihail Sebastian s-a remarcat mai intai ca unul dintre condeiele prolifice din publicistica vremii: intre 1926 si 1945, minus cei patru ani de tacere impusa de legea antisemita din 8 august 1940, Mihail Sebastian a semnat peste doua mii cinci sute de articole: cronica (literara, dramatica, plastica, muzicala), eseuri, polemici, foiletoane, articole politice etc. 
    Prozatorul Mihail Sebastian a debutat in 1932, cu Fragmente dintr-un carnet gasit. Au urmat: Femei (1933), De doua mii de ani (1934), Orasul cu salcami (1935), Accidentul (1940). Dintre acestea, De doua mii de ani, aparut cu o prefata semnata de Nae Ionescu, este romanul care a devenit in scurt timp un adevarat „caz” al literaturii romane interbelice, motiv de polemica si de atacuri. Romancierul a selectat dintre acestea o buna parte in volumul-replica intitulat Cum am devenit huligan (1935). 
    Dramaturgul Mihai Sebastian a fost o aparitie tarzie. Scrisa in 1936, piesa Jocul de-a vacanta s-a jucat in premiera doi ani mai tarziu, la Teatrul „Comedia”. A fost ultima piesa a unui autor evreu montata pe scenele romanesti ale epocii. „Lovitura de maestru” (Nicolae Carandino) a fost urmata de un alt mare succes: Steaua fara nume, scrisa in anii de interdictie. Piesa a provocat tensiuni si a iscat suspiciuni asupra identitatii autorului (Victor Mincu, un nume inventat).
    Posteritatea operei lui Mihail Sebastian a parut, pana la un punct, sedusa de figura dramaturgului. O reevaluare si o noua perspectiva critica s-au impus in perioada postdecembrista, dupa aparitia, in 1996, a Jurnalului, care a facut din Mihail Sebastian un caz simptomatic pentru o intreaga epoca a societatii romanesti.
    Expozitia poate fi vizitata in perioada 8 iulie – 30 august 2025.

  • „Călătoria spre Orient” a lui Johann Strauss Fiul | Lansarea cărții-document a muzicologului germano-român Franz Metz, la Cărturești Verona

    In 1847-1848, are loc unul dintre cele mai rasunatoare turnee ale timpului. Vedeta deja adorata in toata Europa, Johann Strauss Fiul viziteaza natiunile aflate de-a lungul Dunarii, pe teritoriul monarhiei austro-ungare dar si in afara lui, ducandu-si creatiile mai aproape de cei care le apreciaza cel mai mult, publicul din exact aceasta regiune. Desi a avut un succes rasunator si a influentat pe termen lung practicile componistice locale, voiajul celui supranumit „Regelui Valsului” este astazi aproape uitat. Originar din Banat, muzicologul german Franz Metz redescopera documentele epocii si reface parcursul artistului in teritoriile romanesti intr-o carte de referinta, „O calatorie spre Orient: Johann Strauss si concertele sale in Banat, Transilvania si Tara Romaneasca” (2025, Edition Musik Südost, traducere Ozana Alexandrescu). Cu ocazia bicentenarului nasterii lui Johann Strauss Fiul, volumul va fi lansat pe data de 17 iunie, ora 19.00, la libraria Carturesti Verona din Bucuresti (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), in cadrul unei intalniri cu autorul, moderata de jurnalistul Marius Constantinescu. Invitata lansarii este conf. univ. dr. Alina Bottez, de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, care a studiat relatia dintre Dunare si muzica natiunilor riverane. Evenimentul este organizat de Forumul Cultural Austriac, Grupul Carturesti, Österreich Werbung si Goethe-Institut Bucuresti. Cartea poate fi procurata din reteaua Carturesti.

    Realizat la sugestia Bibliotecii Austria din Timisoara, in urma unei serii de conferinte, volumul „O calatorie spre Orient: Johann Strauss si concertele sale in Banat, Transilvania si Tara Romaneasca” a fost scris initial in limba germana si a fost tiparit in doua editii, aparute in 1999 si 2021 (cu sprijinul Forumului Cultural Austriac, in acest al doilea caz). Versiunea in limba romana a fost publicata de aceeasi editura germana Edition Musik Südost.

    Cartea analizeaza atat premisele cat si impactul turneului lui Johann Strauss in partea de est a Europei, perceputa atunci ca un teritoriu exotic. Adevarate slagare ale vremii, valsurile compozitorului vienez erau accesibile nu numai elitelor, fiind gustate de toate categoriile sociale. In concerte, ele erau ascultate alaturi de csárdasul maghiar, ardeleana romaneasca sau de sarbescul Kolo. Textele valsurilor cu cor si ale operetelor sale au fost traduse in limbile popoarelor ce locuiau in imperiul austro-ungar si in afara lui,  influentand astfel unele creatii scenice sud-est europene ulterioare. Spre exemplu, demonstreaza muzicologul Franz Metz, „Liliacul” a influentat aparitia si dezvoltarea ulterioara genului operetei in limba maghiara – marcate in special de „Silvia, printesa csárdasului” (Csárdásfürstin – 1915) de Emmerich Kálmán – sau in limba romana – mai ales odata cu „Ana Lugojana” (1950) de Filaret Barbu.

    „Turneul in partea de rasarit a Europei nu numai ca a sporit faima exceptionalului muzician si compozitor vienez, dar l-a si inspirat pe Johann Strauss sa creeze compozitii noi in care specificul muzical local, sud-est-european, este usor de identificat. Johann Strauss asculta, examina si apoi prelucra elemente muzicale locale in lucrarile sale. Se poate afirma ca el actiona deja ca un sustinator al dialogului intercultural, care este si azi una dintre temele esentiale ale diplomatiei cultural austriece”, precizeaza Forumul Cultural Austriac Bucuresti in prefata la cea de-a doua editie, in limba germana, a volumului.

    Cercetatorul Franz Metz adauga: „De fapt ce legatura are Strauss cu Balcanii de azi? Calatoria artistului este cum nu se poate mai captivanta. Chiar si turneele pline de aventuri – al lui Franz Liszt in 1846 si al lui Johannes Brahms in 1879 prin Banat si Transilvania – devin mici plimbari in comparatie cu "turneul mondial" al regelui valsului, din anii 1847-1848. Aceasta calatorie avea sa lase urme…”

    Nascut in Banat si format in Romania, Franz Metz este organist, muzicolog si dirijor german, specializat in domeniul istoriografiei muzicale din spatiul dunarean, cu un accent special pe  Romania, Ungaria si Iugoslavia. Cu studii de orga la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (astazi Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti), Franz Metz a avut o activitate concertistica remarcabila atat ca solist cat si ca dirijor, in tara si peste hotare. Dupa emigrarea in Germania (1985), s-a dedicat si muzicologiei istoriografice, precum si cercetarii vietii muzicale a germanilor din Banatul istoric, fiind autorul a numeroase lucrari de specialitate pe aceste teme.

  • Literatura de lângă noi Serbia, Bosnia și Herțegovina | Poezia ca punte între culturi

    Muzeul National al Literaturii Romane Iasi si Asociatia „Patrimoniu pentru comunitate” Iasi, in parteneriat cu revista Alecart, organizeaza cea de-a IV-a editie a proiectului Literatura de langa noi, pe 13 si 14 iunie 2025, intr-un spatiu cultural emblematic din Iasi, Muzeul „Vasile Pogor”. Casa Junimii, si la Acaju Café. Aceasta editie este dedicata poeziei si dialogului dintre arte, propunand o intalnire incitanta intre literatura contemporana din Serbia, Bosnia si Hertegovina si cea din Romania. Opera poetilor Goran Simic si Dragan Jovanovic Danilov va fi un prilej de dezbatere si dialog cu scriitorul Dan Coman (Bistrita) si poetul Bogdan-Alexandru Petcu (Iasi), intr-o atmosfera care privilegiaza nu doar lectura, ci si reflectia critica si expresia artistica interdisciplinara.

    Vineri, 13 iunie 2025, publicul este asteptat, incepand cu ora 18:00, in sala Studio J a Muzeului „Vasile Pogor”. Programul include:

    * Sceneta „Vrem sa va daruim cate o fereastra”, adaptare dupa Matei Visniec, sustinuta de elevii clasei a VII-a C de la Colegiul National Iasi, regia: Horia Dragoslav (student la Regie, Universitatea Nationala de Arte „George Enescu” Iasi);

    * Vernisajul expozitiei de pictura „Emotii” a artistului Ionita Benea;
    * Lectura publica si dezbatere pe marginea volumelor Razboiul s-a terminat, dragostea mea de Goran Simic (Casa de Editura Max Blecher, 2023. Traducere de Claudiu Komartin si Anastasia Gavrilovici) si Homer la periferie de Dragan Jovanovic Danilov (Casa de Editura Max Blecher, 2011. Editie bilingva. Traducere de Ioan Radin Peianov);

    * Prezinta: Maria Oglinzanu si Casandra Bitic, eleve la Colegiul National Iasi.

    Sambata, 14 iunie 2025, cei interesati sunt invitati incepand cu ora 12:30 la Acaju Café (str. Anastasie Fatu nr. 2A). Programul include:

    * Recital de tobe: Filip Popovici (clasa a VI-a);
    * Lectura si discutii cu autorii pe marginea volumelor Insectarul Coman de Dan Coman (Editura Charmides, 2017) si transcender de Bogdan-Alexandru Petcu (Editura Charmides, 2022);

    * Prezinta: Sara Vieru si Luiza Sfica, eleve la Colegiul National Iasi;

    * Moderatori: Emil Munteanu si Nicoleta Munteanu, profesori coordonatori Alecart.

    Proiectul Literatura de langa noi isi propune sa aduca in atentia publicului tanar literaturi din spatiul estic si central-european, incurajand schimbul cultural si receptarea vie a valorilor contemporane. Editiile anterioare au avut in centru scriitori din: Ucraina (Serhii Jadan si Ilya Kaminsky), Ungaria (Ágnes Kali si György Dragomán) si Bulgaria (Nadejda Radulova si Gheorghi Gospodinov), facilitand dialoguri directe, inclusiv online, cu autorii care au captat interesul tinerilor cititori din Iasi.

    Editia din acest an este organizata in parteneriat cu Festivalul International de Poezie si Muzica „poezia e la bistrita” si Colegiul National Iasi. Coordonatoare: Diana-Lone Leonte si Dora Cana, muzeografe MNLR Iasi.

    Proiectul Literatura de langa noi face parte dintre activitatile desfasurate in cadrul programului UNESCO „Iasi. Oras al Literaturii”.

    Literatura de langa noi. Focus: Serbia, Bosnia si Hertegovina:

    Goran Simic (1952-2024) s-a nascut in 1952 la Vlasenica, pe teritoriul actual al Bosniei-Hertegovina. Considerat un important poet al fostei Iugoslavii, a trecut prin experienta tumefianta a asediului orasului Sarajevo. In 1995, a emigrat cu familia in Canada, unde a inceput sa scrie in limba engleza, fiind comparat cu Iosif Brodski si Zbigniew Herbert. A scris numeroase volume de poezie si proza scurta, precum si texte teatrale si librete de opera, fiind prezent in notabile antologii internationale, printre care Scanning the Century: The Penguin Book of Twentieth Century Poetry. S-a intors la Sarajevo in 2013. Antologia Razboiul s-a terminat, dragostea mea cuprinde poeme aparute in trei volume de la inceputul acestui secol: Immigrant Blues (2003), From Sarajevo, with Sorrow (2005) si Sunrise in the Eyes of the Snowman (2010). (sursa: Casa de Editura Max Blecher)
    Dragan Jovanovic Danilov s-a nascut in 1960 la Požega, Serbia. A studiat Dreptul si Istoria Artei la Belgrad. Este un cunoscut poet, prozator, eseist, critic de arta, unul dintre cei mai tradusi poeti sarbi. E autorul a peste doua sute de texte si eseuri pentru cataloagele expozitiilor plastice, dintre care doua expozitii concepute personal: „Metafizica desenului” si „Iluminari mediteraneene”. Creatia lui a fost distinsa cu numeroase premii in Serbia si strainatate. Este tradus in Bulgaria, Slovacia, Elvetia, Franta, Ungaria, SUA, Italia, Olanda si Grecia. Cele mai recente volume de versuri: Homer predgrada (Homer la periferie, 2003), Gnezdo nad ponorom (Cuib deasupra genunii, 2005), Memoari peska (Memoriile nisipului, 2008). A publicat, de asemenea, romanele: Almanah pešcanih dina (Almanahul dunelor de nisip, 1996), Ikonostas na kraju sveta (Iconostasul de la capatul lumii, 1998), Otac ledenih brda (Tatal muntilor de gheata, 2009) si volumul de eseuri poetice Srce okeana (Inima oceanului, 1999). (sursa: Casa de Editura Max Blecher)

  • Vernisaj: Instalații sonore dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Thomas Mann

    Maine, 5 iunie, de la ora 19.00, Goethe-Institut Bucuresti organizeaza vernisajul unei  expozitii speciale: „Frecventa Mann – Instalatii sonore dedicate aniversarii a 150 de ani de la nasterea lui Thomas Mann”. Evenimentul are loc la sediul din Piata Amzei al Muzeului National al Literaturii Romane (str. Nicolae Cretulescu nr. 8), in prezenta lui Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut Bucuresti, si a realizatorilor expozitiei: Octav Avramescu (curator si manager cultural) si Dan Vasile (regizor de teatru). 

    Expozitia completeaza seria proiectelor initiate cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la nasterea lui Thomas Mann – o expozitie ce exploreaza prin sunet profunzimea personalitatii unuia dintre cei mai influenti scriitori ai secolului XX.

    Prin aceasta initiativa artistica, semnata de Octav Avramescu si Dan Vasile, vizitatorii sunt invitati sa experimenteze „obiecte sonore” care evoca frecventele interioare ale vietii si operei autorului. De la muzica sa preferata si ecoul exilului politic al scriitorului, pana la fragmente din corespondenta, jurnale intime si legaturi discrete cu Romania, Frecventa Mann deschide un spatiu de reflectie asupra umanismului, identitatii si continuitatii culturale in epoca digitala.
    Expozitia propune o incursiune artistica intr-un univers construit la granita dintre literatura, sunet si memorie – o forma contemporana de omagiu adusa autorului premiat cu Nobelul literar in 1929 pentru Casa Buddenbrook si creator al capodoperelor Muntele Vrajit si Doctor Faustus.

    Frecventa Mann devine, astfel, un loc al reintalnirii dintre cititor si autor, un canal de comunicare peste timp si granite culturale, in care intrebarile despre identitate, moralitate si apartenenta continua sa rezoneze.

    Dupa vernisaj si turul ghidat al expozitiei, participantii sunt invitati in gradina Muzeului la o discutie despre expozitie si despre complexitatea personalitatii lui Thomas Mann, alaturi de autorii proiectului, Octav Avramescu si Dan Vasile. Discutia va fi moderata de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut.

    Expozitia Frecventa Mann poate fi vizitata pana pe data de 31 august, dupa urmatorul program: marti–duminica, 10:00–18:00. 

    „Frecventa Mann” ofera publicului o experienta sonora aparte, care aduce in prim-plan nu doar opera literara a lui Thomas Mann, ci si ecourile ei culturale si politice, actuale si astazi. Intr-un context european marcat de reconfigurari identitare si tensiuni ideologice, expozitia propune o reflectie contemporana asupra valorilor umanismului, prin intermediul unui limbaj artistic accesibil si inovator.